NATO și UE rămân obiective strategice pentru Kiev

de | iun. 10, 2023 | Analize, UCRAINA | 1 comentariu

Pentru Ucraina, încă de la începutul războiului din 2014, nemaivorbind de cel din 2022, prioritatea principală a fost aderarea la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică. Cauza ei nu este practică ci una existențială. Ucraina vede în NATO un sprijin fără preț pentru a rămâne în viața ca țara independentă și ca națiunea aparte. Pentru […]
Foto: Wikipedia

Pentru Ucraina, încă de la începutul războiului din 2014, nemaivorbind de cel din 2022, prioritatea principală a fost aderarea la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică. Cauza ei nu este practică ci una existențială. Ucraina vede în NATO un sprijin fără preț pentru a rămâne în viața ca țara independentă și ca națiunea aparte. Pentru că logica Rusiei constă nu într-o alianță oarecare cu Ucraina, nici, cu cel mai puțin, cu statutul ei neutru. Obiectivul final al Rusiei este a opri însăși existența ucrainenilor, de vreme ce aceasta deranjează istoriografia poporului rus. Un fel de „soluționare definitivă a chestiunii evreiești”. Nu există o alternativă în această privință.

Foto: wikipedia
Foto: wikipedia

Peste o lună, pe 11 iulie, la Vilnius, va avea loc un nou summit al organizației nord-atlantice. Desigur, Ucraina a declarat, încă o dată, că vrea aderare. Și desigur, asemenea aderare deocamdată nu este posibilă. Ucraina aștepta planul pentru membership încă de la summitul de București, din 2008: însă, sub influența directă a Germaniei și Franței, – dar și indirectă, a Rusiei, – s-a limitat atunci la o promisiune de aderare undeva „în viitor” pentru Ucraina și Georgia. Ceea ce a și fost cauza directă a invaziei Federației Ruse în Georgia, în 2008, și pe urmă, și în Ucraina, în 2014.

Acum, însă, NATO tot declară oficialmente că nu are dubii că viitorul Ucrainei este în Alianța. O și declara de câteva ori secretarul general al organizației Jens Stoltenberg. Totodată, țările membre nicidecum nu vor să acorde Ucrainei un plan concret și concis cum ar fi trebuit să adere la Alianța, chiar dacă după război.

Bineînțeles, aderarea Ucrainei chiar acum ar fi rezolvat mai multe probleme. Aceasta ba ar termina războiul în Ucraina, ba ar începe un război mondial. Dar în orice caz situația n-ar mai fi ca înainte. Din păcate, însă, NATO nu este gata să accepte Ucraina chiar acum, ca, de pildă, Suedia și Finlanda, una dintre care a și aderat, a doua aderă în curând.

Întrebarea este dacă Alianța crede posibil ca Ucraina să intre după război ori faza activă a acestuia. Tot mai aproape de Vilnius se aud vocile din Occident care ar vrea să acorde Ucrainei un plan ambițios dar fără o perspectivă clară.

Cu toate astea, președintele Zelenski a declarat acum câteva zile că Ucraina nu mai vede sensul în a participa la summitul din Vilnius dacă nu va obține semnale clare cu privire la statutul ei de membru în viitor.

„Cred că unele state membre au o frică atât de mare față de Rusia, încât nu sunt gata să vadă Ucraina în Alianță. Eu cred că Ucraine n-are ce face la acest summit dacă nu ne dau vreun semnal în Vilnius”, a declarat președintele ucrainean.

Autoritățile ucrainene precizează că Ucraina nici nu așteptă aderarea pe timpul războiului, – dar câte morți ale ucrainenilor mai trebuie pentru o singură frază la Vilnius?

În alte cuvinte, Ucraina așteapă în timpul summitului invitația oficială de a deveni membra NATO. De vreme ce autoritățile ucrainene au depus cererea în toamna 2022, răspunsul poate fi doar unul concret. Ucraina nu mai vrea planul de membership. Cere o invitație clară pentru perioada de după război, – un fel de ceea ce a și primit în cazul Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă va fi posibil. În orice caz, ucrainenii mai vor și garanțiile securității de la țările membre, pe care acestea nu sunt deloc împotrivă să le dea.

Crucișătorul rus Moskva, scufundat de Ucraina
Crucișătorul rus Moskva, scufundat de Ucraina (foto:wikipedia)

Rușii, în schimb, au și declarat acum câteva zile că aderarea Ucrainei la NATO este absolut imposibilă. „Orice apropiere a țărilor vecine Rusiei de NATO, dar și aderare a acestora, este absolut imposibilă”, a rezumat Dmitri Peskov, secretarul de presă al lui Vladimir Putin. Nu prea se înțelege, de altfel, cum de a aderat Finlanda, absolut recent, fiind vecina Rusiei și lărgind și mai mult granița Rusiei cu țările Alianței. Bineînțeles, în cazul de față este vorba nu de „vecinii Rusiei”, nici de „granița cu NATO”. Este vorba de Ucraina. Rusia nu se interesează de Finlanda, pentru că nu o vede partea integrantă a „universului rusesc”. Ucraina, însă, este văzută ca partea Rusiei. Și Republica Moldova, la fel. Bănuiesc, dacă Mongolia va adera la NATO, tot nu va fi o problemă. Cu toate că istoria comună cu Mongolia, pentru ruși, este mult mai lungă, decât cu ucrainenii. Poate, întocmai de aceea…

În prezent, mai mult de 80% de ucraineni vor ca țara lor să adere la NATO, și poziția Ucrainei este oricât de clară. Dar și Vestul înțelege că continuarea cursului de a nu provoca Rusia nu mai are sens – cu cât mai mult încerci să nu-i provoci pe rușii, cu atât mai multe cereri primești de la ei.

Situația cu UE este un pic mai relaxantă, – dacă se poate spune astfel în condiții de față. În teorie, rușii nu prea au de ce să se opună statutului de membru pentru Ucraina. Dar totuși se opun, – declară că acest lucru ar preface Uniunea într-un bloc militar și antirus.

foto: wikipedia
foto: wikipedia

Oricum, Ucraina a primit deja invitația UE și a început procesul aderării. Există și un plan concret pe care îl îndeplinește și primul raport va fi spre sfârșitul lunii iunie. Ceea ce și va defini planurile următoare ale Bruxelles-ului față de Ucraina.

Bineînțeles, de la bun început UE considera Ucraina ca partea pachetului de aderare – în anii 90 – a unui teoretic, cu Belarus și Republica Moldova, în anii 2000, când s-a înțeles că mult va trebui așteptat Belarusul, – cu Georgia și RM. În prezent, însă, pachetul este cu Republica Moldova, luând în seamă o politică fățiș prorusă și foarte ciudată a Georgiei.

Ucraina a fost recunoscută drept țara candidată în 2022. Acum, dacă îndeplinește planul, va putea obține un plan al aderării și o invitație oficială. Ceea ce și așteaptă în toamnă. Autoritățile așteaptă că acest proces va lua câțiva ani după care Ucraina va putea deveni țara membră. Mai ales luând în seamă situația ei destul de specifică.

Tot cu ucrainenii, este foarte probabil că și Republica Moldova ar putea primi acest statut. Logica Bruxelles-ului rămâne neschimbată, – este mai ușor să adere câteva țări dintr-odată. Moldova, fiind susținută și de România, ca o țară relativ mică, n-ar trebui să aibă probleme externe (dacă nu va obține cele interne). Dar șansa RM pentru aderare este tocmai să adere cu Ucraina laolaltă.

Foto: wikipedia
Foto: wikipedia

Cu toate astea, în țările din vestul Balcanilor s-a născut opoziția eventualei aderări a Ucraine și Republicii Moldova. Bineînțeles, susținută și de Rusia. Cică, noi am așteptat atât de mult, iar ăștia vor intra în fața noastră, nu e cinstit. Dacă adăugăm la asta și o „iubire” tradițională a serbilor față de ucrainieni, situația pentru UE devine din ce în ce mai periculoasă. Se discută posibila adăugare a Ucrainei la pachetul Balcanilor de Vest. Dar în acest caz UE va fi nevoită să acceaptă prea multe țări dintr-odată. Și leaderii UE, in particular Macron, au declarat deja că este imposibil.

În orice caz, ucrainenii înțeleg că și integrare la UE va lua timp. Dar, spre deosebire de NATO, – dacă va fi invitată și va primi planul de aderare, Ucraine o poate începe chiar acum. Fără să aștepte terminarea războiului. Iar ținând seama de situația Ciprului, va putea adera chiar în situația în care conflictul cu Rusia va fi înghețat.

Dar iarăși, spre deosebire de NATO, integrarea la UE este susținută de mai puțini ucraineni. În primul rând, pentru că este văzută ca o cale a dominării ideilor de stânga neo-liberală, dar și controlul absolut al Bruxelles-ului asupra economiei și politicii naționale. Și, cu toate că exemplele Poloniei și Ungariei arată că țara se poate opune, bănuiesc că Europa „veche” nu vrea întărirea conservatorilor cu încă o țară atât de mare.

Așadar, executarea planului va lua timp, nu cred că Ucraina va reuși să devină membră în cinci ani de zile. Dar sunt sigur că deocamdată este de ajuns și executarea planului de aderare.

Încă o dată, este de subliniat că Ucraina este considerată de ruși partea propriului lor spațiu. Și Federația Rusă de mai multe ori declara că nu va permite Ucrainei să adere la NATO și UE. Tocmai de aceea, chiar și în perioade cele mai favorabile, – nici NATO, nici UE nu vedeau Ucraina printre eventualii membri ai amândurora. Ceea ce se întâmplă, nu este nicidecum politica occidentală, – Ucraina pe ochii noștri face posibilul din imposibilul. Mai mult sau mai târziu va adera și la NATO, și la UE. Desigur, Rusia ar fi gata să distrugă Ucraina cu totul ca acest lucru să nu se întâmple. Bineînțeles, Vestul va fi împotriva, până când nu va avea unde. Însă, rușii nu au posibilități fizice de a distrugă toată Ucraina, – de aceea nu o pot opri. Și Ucraina va adera tocmai pentru că altfel va fi prea posibil că ar putea înceta să existe. Nu prea are de ales.

Share our work

1 Comentariu

  1. Mio Noroc

    Ziua întrarea ăștia țări en UE, Putin o se face ceva tare rău care toți NOI nu credeam se face așa ceva.
    Nu cred țările China, India, Brazil și Sud Africa se ajute lu Putin se iese din kakatul făcut d-el.

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *