Editorial: Despre cum doreste Rusia sa mistifice adevarul istoric


 

matrioska putin medvedevCercurile conducatoare de la Moscova au pus la cale o strategie de schimbare a imaginii Rusiei in lume pentru a reda mapamondului o Federatie Rusa noua, intinerita, cu perspective si aspiratii de tara careia i se cuvine un loc la masa marilor puteri globale. Nu zic ca nu ar fi si un sambure de dreptate si adevar in aceste deziderate, dar maniera in care acestei idei se doresc a fi implementare risca sa angreneze o si mai mare reticenta si retaliere a opiniei publice occidentale, si nu numai, vizavi de aceste intentii ale Moscovei.

Semnalul a fost transmis intr-un mod evident tocmai de catre conducatorul de facto al Rusiei, premierul si ex-presedintele Vladimir Putin, care a declarat inainte de a merge in Polonia, la comemorarea a 70 de ani de la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, la 1 septembrie 1939, ca vizita sa la Varsovia se doreste a fi o actiune “de a se opune, in contextul international, tentativelor de revizuire a istoriei celui de-al Doilea Razboi Mondial“, a declarat atunci consilierul sau diplomatic, Iuri Usakov. De altfel, numerosi istorici rusi incearca sa arunce vina declansarii acestui razboi pe umerii Poloniei care ar fi partizat in anii ’30 cu Germania nazista a lui Adolf Hitler. In acest sens, Putin a ordonat SVR-ului (Serviciului rus de Informatii Externe) sa scoata din arhiva “documente inedite” referitoare la politica Poloniei intre 1935-1945. Zis si facut. Acest lucru s-a intamplat chiar a doua zi, pe 2 septembrie, cand SVR-ul a scos 400 de pagini care ar fi demonstrat, spun rusii, ca Polonia uneltea cu Germania impotriva lor. Practic, asta a fost motivul pentru care rusii au atacat la randul lor dinspre Est, pe polonezi, si nu ca urmare ca intelegerii Hitler-Stalin semnata la 23 august 1939, cu o saptamana inainte, de catre ministrii de Externe ai celor doua tari. In aceste circumstante, de ce ar si-ar fi atacat Germania un aliat important? De ce nu ar fi facut Germania din Polonia un avanpost, o zona tampon, al campaniei sale catre Est? Eventual, de ce nu a iesit nimic din aceasta presupusa alianta planificata intre Berlin si Varsovia? De ce le-au trebuit rusilor 70 de ani sa scoata aceste documente pentru condamnarea acestor “mistificari istorice”?  … si intrebarile care incep cu “de ce”, ar putea sa mai ocupe cate randuri bune! Revenind in prezent, campania Rusiei de reimprospatare a imaginii incepe sa capate amploare. Moscova a inceput demersurile pentru a desfasura in toate capitalele Uniunii Europene o campanie de imagine ce vizeaza justificarea ambitiilor de mare putere ale Rusiei si sa reabiliteze in paralel imaginea fostului lider al URSS, Iosif Stalin. Presa rusa a anuntat ca aceasta campanie va fi coordonata de catre Agentia Nationala de presa cu spijinul firmei de consultanta RJI Companies. Pe langa aceste actiuni de imagine, Moscova isi pregateste terenul si pentru a se erija in natiunea dominata in zona Arcticii care ascunde in subsol rezerve inestimabile de gaze, petrol sau diamante. Misiunea de convingere a lumii nu se limiteaza doar la Europa, ci va fi extinsa de asemenea si in Orientul Mijlociu si Asia, informeaza portalul EUObserver, care citeaza agentia de stiri RIA Novosti. Presa internationala vorbeste de asemenea si de un al doilea contract de imagine care are  scopul de a prezenta Rusia drept o mare putere, pozitiva, care are dreptul de a negocia cu SUA, China sau Uniunea Europeana in privinta dosarelor de securitate globala sau energie. Campania cuprinde si o componenta in cadrul careia actiunile Uniunii Sovietice din timpul celui de-al doilea razboi mondial se justifica prin dorinta fauririi unei Rusii moderne. In plan intern, Rusia se ocupa de mistificarea istoriei inca de pe bancile scolii. Cotidianul rus Vremei Novostei a scris luni ca noua programa scolara din Rusia va cuprinde un manual de istorie nou care neaga totalitarismul in URSS inca in stadiu de conceptie. Principala teza a autorilor acestui manual, Aleksandr Danilov si Aleksandr Filippov, este “statul cu orice pret”, deoarece toate procesele care au zguduit secolul XX sunt justificate prin ratiuni ce tin de constructia statului socialist. Bineinteles, ca pentru atingerea acestui deziderat, pretul a fost unul pe masura – milioane si milioane de vieti. Manualul dezminte foametea planificata in URSS, prezentand explicatii “rationale” a represiunilor lui Stalin, acestea fiind catalogate drept un “instrument pragmatic pentru rezolvarea obiectivelor economice”. In opinia autorilor, in URSS nu au fost intalnite caracteristicile unei societati conduse de intr-un mod totalitar. In loc de teroare, autorii manualului folosesc in mod frecvent sintagma “politica de mobilizare”, care include si teroarea politica, dar care, in opinia lor, este justificata “prin rezolvarea unor obiective vitale pentru stat”. Scopul justifica mijloacele, iar istoricii, cand e nevoie, justifica scopul, concluzioneaza Vremea Novostei. Nu inteleg de ce Rusia nu doreste sa iasa din sub aceasta tara psihica si sa incerce sa se erijeze intr-o putere regionala de tip cultural, stiintific, cu o economie in crestere? Mereu se agata de un orgoliu ranit si o imagine muribunda a unei Armate Rosii vazuta de majoritatea tarilor est si central europene ca pe una mai degraba de ocupatie, decat una de eliberare de sub jugul nazist. Istoria are un simt ciudat, ca un cerc inchis, de a se repeta. Oare conducatorii contemporani de la Moscova sunt atat de orbiti de a scapa de acest complex de a nu mai fi o mare putere mondiala incat sunt capabili sa minta o lume intreaga si sa prezinte din unghiuri care mai de care mai obtuze o realitate atat de deformata, fara a-si insusi unele greseli? Cu riscul de a face un exercitiu de retorica … se pare ca da!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *