Chişinăul caută soluţii pentru reintegrarea Transnistriei

, , ,
 

transnistria-harta-gdb-rferl-orgProblema Transnistriei  este una celebră, mai ales prin nenumăratele poticneli şi întârzieri în reglementarea ei. Odată cu venirea la putere, la Chişinău, a Alianţei pentru Integrare Europeană, autorităţile şi actorii implicaţi în chestiunea teritoriului de la Nistru caută paliere de comunicare. Pe această temă, viceprim ministrul pe probleme de reintegrare, Victor Osipov, a acordat un interviu.

I: Ce poate duce la o deschidere a dialogului între Chişinău şi Tiraspol?

R: Eu cred că sunt mulţi factori care determină evoluţia situaţiei în această regiune. Unul dintre  aceşti factori, evident, este abordarea guvernării de la Chişinău. Situaţia pe care am preluat-o la sfârşitul lui septembrie, atunci când am fost învestiţi, era de pauză în procesul de discuţii pe marginea problemei transnistrene în general; o pauză care dura din 2006. Practic  formatul 5+2 nu a  avut nicio eficienţă în această perioadă, iar dialogul bilateral era blocat. Atitudinile reciproce erau destul de ostile. Sarcina  noastră a fost să-l deblocăm şi semnele pe care le avem pentru început sunt promiţătoare în acest sens, cu toate că, vreau să spun din start, nu ne facem iluzii. Totuşi, pentu comparaţia în fapte şi date, pe 6 noiembrie 2009, la Viena, sub auspiciile preşedinţiei greceşti a OSCE, am avut deja o întâlnire infromală 5+2,  cu particiaprea Chişinăului şi Tiraspolului.  La această întâlnire s-a decis că vor fi depuse eforturi pentru reluarea negocierilor adevărate în format 5+2 , consistente şi va fi relansat dialogul bilateral pe chestiuni care vizează situaţii curente. Pe 27 noiembrie am avut o primă rundă în acest dialog bilateral de lucru, fără publicitate, fără politizare. Am început să lucrăm, lista de probleme am constatat că este  foarte mare şi ele sunt foarte complexe, stufoase, cu istorii vechi. Asta pentru că nu s-au soluţionat, ci s-au acumulat până acum. Nu va fi deloc uşor.  Recent pe 26 ianuarie ne-am întâlnit a doua oară în cadrul acestui dialog şi mai urmează o iniţiativă pe care o vom discuta în timpul cel mai apropiat cu ţara care deţine acum preşedinţia la OSCE , Kazahstanul, pentru o nouă reuniune informală 5+2 care se programează pentru începutul lui martie. Deci  sunt dovezi că gheaţa parcă s-a spart în aceaată iarnă rece. Nu ne facem iluizii, dar vrem să continuăm cu câteva abordări noi pe care le avem şi care deocamdată ne mişcă înainte uşor, uşor.

I: Aţi putea oferi o enumerare concretă a ceea ce înseamnă astfel de iniţiative, astfel de proiecte?

R: Pe de o parte nu avem încă  foarte multe, deoarece ele trebuie să reiasă din capacitatea de asimilare a comunităţilor locale care este destul de joasă. Trebuie să reiasă din conlucrarea noastră în cadrul aşa numitor grupuri pentru consolidarea încrederii între cele două maluri. Sunt opt grupuri de partea Chişinăului şi tot cam atâtea de partea Tiraspolului care, împreună, discută problemele sectorial, pe economie, securitate, cultură, educaţie, infrastructură, transporturi şi aşa mai departe. Însă pe de altă parte, pot să vă spun că există o serie  de proiecte care deja prind contur. Ele ţin în primul rând de asistenţa oferită comunităţilor locale care sunt extrem de sărace; în stânga Nistrului cred că mai mult decât în dreapta Nistrului, deşi  nici noi aici nu prea avem cu ce ne lăuda. Bunăoară, Fondul pentru Investiţii Sociale din Moldova care, în general, în satele noastre ajută la reconstrucţia, reparaţia şcolilor, grădiniţelor, reţelelor de apeducte şi aşa mai departe, acum a reuşit  să deschidă activităţi şi pe malul stâng. Este, probabil, pentru prima dată când spun acest lucru public pentru că nu vrem să facem publcitate, nu vrem  să creăm adversitate din partea autorităţilor  de dincolo şi de aceea lucrăm în tăcere, dar este un momemnt care poate fi menţionat.

I:Se caută un alt partener  de dialog la Tiraspol? Mă gândesc anul acesta sunt prevăzute alegerile pentru Sovietul Suprem în Transnistria.

R: Mai întâi vor fi alegeri locale acolo, chair acum în martie. Vor urma alte cicluri electorale. Nu ştiu dacă frământările politice interne din regiunea de est  pot aduce o şansă în plus pentu autorităţile Republicii Moldova. Sicer să fiu, am o anumită prudenţă când discut acest subiect.  Ştim că există  o opoziţie, în sfârşit, faţă de autoritate domnului Smirnov, tovarăşului Smirnov, dar şi el contraatacă, încearcă  să obţină o autoritate şi mai mare în mâinile sale. Nu ştim  cu ce se poate termina această competiţie între dânşii acolo, dar trebuie  să ţinem cont  de faptul că şi opoziţia împărtăşeşte obiective  separatiste, aceleaşi ambiţii. Şi ea are aceleaşi sau altele, dar oricum, legături cu  grupuri de susţinere din Federaţia Rusă, inclusiv  grupuri politice. Eu tare mă tem că în spatele acestor tentative de a-l marginaliza pe Smirnov nu stă altceva decât o încercare de a moderniza şi a eficientiza regimul din stânga Nistrului,  unul foarte costisitor pentru susţinătorii săi; o variantă eficientă, nu ştiu dacă neapărat mai prietenoasă cu  Chişinăul.

I: V-aţi întâlnit recent cu  ministrul adjunct de externe  al Rusiei, Grigori Karasin. Ce spune Rusia în această chestiune? Trebuie să recunoaştem, Rusia are un cuvânt de spus, chiar şi prin prisma faptului  că acolo, în Transnistria, sunt prezente trupe ruseşti.

Este un element foarte important, cel al prezenţei trupelor  ruseşti. Se cunoaşte poziţia Chişinăului în această privinţă. Evident, ele trebuie să fie retrase, un asemenea angajament a şi fost luat  la Istanbul. Totuşi, eu aş vrea să atrag  atenţia că suportul rusesc pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova este probabil mai important în aspectul său economic, financiar, energetic, metodologic, cu expertiză, recomandări şi aşa mai departe. Făcusem noi o evaluare, destul de aproximativă, ca să fiu sincer, a  contribuţiei pe care toţi  partenerii noştri de dezvoltare a Republicii Moldova o alocă regiunii transnistrene sau sectorului de est din Moldova şi problemei reintegrării ţării. În comparaţie cu ceea ce am estimat noi că ar reprezenta suportul exprimat financiar din partea federaţiei Ruse, vreau să vă spun că  raportul este cam de unu la zece, dacă nu chiar mai mare, în favoarea  suportului rusesc. Deci un sprijin extraordinar şi trebuie să atragem atenţia asupra acestui aspect: sprijnului multiplu, în primul rând financiar, economic, social şi deci nu numai militar. Eu cred că, în abordarea noastră pe care am expus-o până acum, aşa mai mult ca atitudine pozitivă, de deschidere, în abordarea noastră tehnică a procesului  de reintegrare trebuie să avem în vedere complexitatea factorilor care asigură vitalitate acestui regim.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *