ANALIZĂ// Acuzațiile de violență și abuz bântuie campania electorală din Moldova


 

Simpatizanți ai PSRM în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, ianuarie 2018

Dacă Uniunea Europeană speră ca alegerile din Moldova să fie libere și corecte, atunci situația din prima săptămână de campanie sugerează că reprezentanții blocului comunitar vor fi dezamăgiți. Uniunea Europeană a declarat că urmărește îndeaproape dacă alegerile parlamentare din 24 februarie ale Moldovei sunt libere și corecte, însă primele semne nu sunt cele mai bune, iar după doar o săptămână de campanie oficială au fost semnalate acte de violență fizică, atacuri la persoane și alte delicte cu tentă penală, se precizează într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.

UE este îngrijorată din ce în ce mai mult de ceea ce criticii consideră că este o degradare permanentă a democației din Moldova, de când a semnat acordul din 2014 cu blocul comunitar.

Există temeri de repetare a scenariului politic care a dus la invalidarea de către justiție a rezultatului alegerilor de anul trecut pentru primăria capitalei Chișinău, câștigate de opoziție.

Opoziția a denunțat deja presiunile la care este supusă.

În data de 25 ianuarie, la începutul campaniei electorale, Dinu Plîngău, un candidat al blocului de opoziție ACUM, a declarat că a fost “bătut” pe scările unei secții de poliție din orașul Edineț (nordul Moldovei), circumscripție unde acesta candidează pentru un loc în parlament.

El a scris pe pagina sa de Facebook că “trei persoane m-au lovit, m-au amenințat cu agresiune fizică și mi-au spus să plec de la Edineț”. El a depus o plângere penală două zile mai târziu.

A doua zi, candidatul opoziție, Valeriu Munteanu, a fost împins și hărțuit pe străzile orașului Orhei de susținătorii principalului său adversar, Ilan Shor.

Shor este primarul orașului Orhei și, potrivit unei condamnări în primă instanță, creierul unui jaf bancar de 1 miliard de dolari. Shor a făcut apel la sentința de închisoare de șapte ani și jumătate, dar, în timp ce procesul este tărăgănat, el a primit o derogare de la autoritățile electorale pentru a candida pentru parlament într-o circumscripție cu Munteanu.

Alți candidați din opoziție s-au plâns că bannerele lor electorale au fost vandalizate.

Totul a avut loc în urma lansării, la 24 ianuarie, a unui Cod de conduită de către Comisia Electorală Centrală, când cele două mari partide ale Moldovei (n.r.-Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor), pe care opoziția le acuză de responsabilitatea pentru abuzuri, au semnat primele acest pact.

Intimidarea societății civile

Amnesty International Moldova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul de încălcare a drepturilor și legislației electorale.

“Mai mulți concurenți electorali au raportat inactivitatea poliției împotriva hărțuirii și agresiunii din partea unor presupuși simpatizanți ai adversarilor politici în timpul desfășurării campaniei electorale”, a afirmat grupul pentru apărarea drepturilor omului într-un comunicat de presă. Organizația a cerut poliției să ia măsuri.

Cu toate acestea, partidul de guvernământ, Partidul Democrat, a fost mai degrabă preocupat de activitățile societății civile, atacând dur concluziile unui raport de monitorizare al campaniei electorale elaborat de cunoscuta organizație Promo-Lex, în care Partidul Democrat și socialiștii pro-ruși sunt acuzați de exploatarea “masivă” a resursele administrative pentru campania electorală.

“Raportul Promo-Lex nu se bazează pe nici o metodologie concretă de lucru”, a declarat unul dintre vicepreședinții democrați, Vladimir Cebotari. “Este, de fapt, o serie de gânduri personale ale unui grup de observatori, probabil exprimate în termeni ai opțiunilor politice proprii”.

Pavel Postica, directorul programului pentru monitorizarea alegerilor în cadrul Promo-Lex, a declarat că astfel de critici pot fi considerate intimidări.

“Este un mecanism prin care se încearcă intimidarea noastră în calitate de misiune de observare”, a declarat el pentru BIRN. “Anterior, nu au existat astfel de cazuri, chiar dacă avem peste 10 ani de experiență în monitorizarea alegerilor din Republica Moldova”.

Sistem nou, mize mari

Pe lângă monitorii Promo-Lex, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va trimite 32 de observatori la Chișinău.

Într-un comunicat de presă din 3 ianuarie, în urma unei vizite în Moldova, o delegație a Adunării Parlamentare a cerut autorităților moldovene să ia măsuri împotriva violenței care vizează anumiți candidați.

Campania a fost, de asemenea, afectată de cazuri în care au fost folosite discursuri pline de ură, inclusiv împotriva candidaților de sex feminin, folosirea resurselor administrative în scopuri electorale și a acuzații frecvente de cumpărare a voturilor.

Analistul politic, Ion Tabarta, a declarat că alegerile viitoare au fost unice din cauza noului format – un sistem electoral mixt introdus în 2017 – iar mizele sunt ridicate.

“Suspiciunile sunt foarte puternice în ceea ce privește posibila deturnare a votului popular de actualul sistem electoral, și sunt destule voci care susțin deja că deputații aleși pentru următorul ciclu legislativ vor fi pentru prima dată nereprezentativi”, a declarat el pentru BIRN.

De asemenea, Tabarta a deplâns folosirea candidaților și partidelor de tip spoiler pentru amăgirea electoratului, precum și implicarea preoților în campania electorală din comunitățile rurale pentru influențarea votul.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu  

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *