În cadrul vizitei oficiale în Ucraina, la 7 august 2025, ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a avut consultări politico-diplomatice cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha, relatează serviciul de presă al MAE român.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, apreciind eroismul poporului ucrainean și eforturile întreprinse de autoritățile de la Kiev pentru o pace justă și durabilă. În egală măsură, a evidențiat importanța parcursului european al Ucrainei, salutând progresele importante obținute până în acest moment și încurajând continuarea eforturilor pentru implementarea credibilă, predictibilă și cuprinzătoare a procesului de reformă.

Vizită bilaterală

“Am vizitat spitalul pentru copii Okhmatdyt și am fost martoră la reziliența acestui popor. În ciuda acestor momente oribile, medicii si asistenții, voluntarii, mamele și membrii familiei, cu toții contribuie. Am fost profund impresionată de curajul și determinarea lor până la cei mai mici. Poate acesta este cel mai important lucru care ne unește, dorința de a ne proteja copiii”, a afirmat demnitarul român in conferința comună de presă.

Ministrul Oana Țoiu a prezentat demersurile autorităților române în sprijinul Ucrainei și al poporului ucrainean, cu un accent special asupra investițiilor în dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere. A arătat că aceste proiecte ample vor juca un rol fundamental și în participarea activă a României la reconstrucția Ucrainei, precum și la dezvoltarea economică și creșterea rezilienței regionale. A subliniat importanța unei Ucraine suverane, independente și europene pentru o regiune a Mării Negre sigură și prosperă. A salutat, în acest context, importanța pe care UE și NATO o acordă acestei regiuni și rolul special al țărilor riverane cu obiective similare în implementarea unor proiecte concrete care să transpună în realitate viziunea strategică față de această regiune.

“De când a început acest război de agresiune, am fost susținători fermii ai păcii și susținători fermi ai vecinilor noștri. Permiteți-mi să fiu clară: acesta este la fel de mult un act de solidaritate internațională între națiuni suverane și vecine, cât este un mijloc a de a asigura securitatea României. Împreună, am transformat aceste circumstanțe dificile într-o oportunitate de cooperare structurată. Am investit masiv în infrastructura noastră și am deschis noi puncte de trecere a frontierei. Construim noi poduri între economiile, societățile și culturile noastre”.

Consultări politice

Consultările politice bilaterale dintre miniștrii afacerilor externe ai României și Ucrainei au acoperit toate temele agendei bilaterale. Cei doi demnitari au avut un amplu schimb de opinii privind situația de securitate, prioritățile imediate, precum și perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale relației bilaterale, inclusiv prin ridicarea acesteia la nivel de Parteneriat Strategic pentru pace, democrație și prosperitate.

În acest context, ministrul afacerilor externe al României a subliniat importanța fundamentală a protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv a drepturilor educaționale, religioase și a dreptului la libera asociere. A vorbit despre rolul acestor persoane în apropierea dintre cele două țări și în consolidarea unei relații durabile, ancorate în valori și aspirații comune. Oana Țoiu s-a referit la contribuția unică a etnicilor români din Ucraina și a ucrainenilor din România la apropierea și mai mare a celor două țări, precum și la asigurarea unui viitor european, sigur și prosper.

“Foarte importante sunt comunitățile noastre, comunitatea de români din Ucraina și comunitatea ucraineană din România. Salut in acest sens intenția autorităților ucrainene de a declara 31 august ca Ziua Limbii Române”.

Ministrul ucrainean a transmis aprecieri pentru sprijinul României, prezentând situația dinamică de securitate din teren, precum și proiectele de acte normative aflate în pregătire pentru implementarea programului de reforme.

Probleme canonice

Autoritățile ucrainene invită Biserica Ortodoxă Română (BOR) la un dialog pe tema constituirii unei structuri religioase subordonate BOR care să funcționeze pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, la Cernăuți, că a discutat cu oficialii ucraineni pe tema afilierii la BOR a unor biserici ortodoxe în care slujbele se oficiază tradițional în limba română, iar partea ucraineană a vorbit despre ‘nevoia de dialog cu BOR’.
‘Dumnealor au reiterat mesajul, pe care înțeleg că îl știți deja, și anume nevoia de dialog cu BOR. Aici există și o limită a mandatului meu, în sensul că nu pot să intru în zona dreptului canonic, însă în discuția pe care am avut-o cu Guvernul (n.r.- Guvernul Ucrainei) am adresat această nevoie a noastră, pe de o parte, de a avea răspuns, iar, pe de altă parte, de a putea ca fiecare comunitate să își aleagă calea în care are încrederea cea mai mare … mai puțin Moscova’, a afirmat Țoiu.
În Ucraina funcționează peste 130 de biserici în care slujbele se oficiază tradițional în limba română. Față de aceste biserici, autoritățile statului ucrainean exercită o presiune crescândă de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Moscovei, la nou-formata, în 2019, Biserică Ortodoxă a Ucrainei, considerată a fi necanonică și nerecunoscută de ansamblul Ortodoxiei. În plus, românii din Ucraina au temerea ca biserica să nu devină un instrument de ucrainizare forțată, după modelul școlilor cu predare în limba română, al căror număr s-a redus la jumătate față de anul 1991.
Trei preoți români din regiunea Cernăuți au depus cereri de afiliere la BOR, însă le-au retras a doua zi, ca urmare a presiunilor făcute de autoritățile din Ucraina. Preoții din satele românești Boian, Hrușeuți și Pătrăuții de Jos au solicitat în scris, pe 19 mai 2025, Administrației Regionale de Stat din Cernăuți înregistrarea noilor statute, prin care să se ia act de hotărârile enoriașilor din parohiile lor de schimbare a afilierii canonice, respectiv ieșirea din subordinea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei de la Moscova, și revenirea în comuniunea tradițională a Patriarhiei Române.

Sprijin de la București

Liderii comunității românești din Cernăuți i-au cerut, vineri, ministrului de Externe, Oana Țoiu, să facă demersuri pe lângă autoritățile ucrainene pentru protejarea unităților de învățământ cu predare în limba română.
Președintele executiv al Centrului bucovinean independent de cercetări actuale din Cernăuți, prof. Aurica Bojescu, atrage atenția că închiderea școlilor cu predare în limba română ar putea conduce, treptat, la pierderea identității comunității românești.
‘Tema învățământului este cea mai importantă, pentru că, dacă nu vom avea școală, nu vom avea nici biserică, nu vom avea nici identitatea noastră națională. În acest context, școlile sunt cele pe care noi încă le mai ținem. Ca să existe școală, trebuie să aibă cadre, trebuie să aibă elevi, trebuie să aibă manuale, trebuie să aibă multe, dar în primul rând trebuie să existe școala în limba maternă. Noi trebuie să avem în continuare acest drept. (…) Ne dorim ca procesul de învățământ să îl avem cu predare în limba maternă. De ce? Pentru că oricare alte modalități nu îi ajută pe copii. Dacă noi cedăm acum școala, înseamnă că o să cedăm din ceea ce este mai scump’, a afirmat Bojescu.
La rândul său, viceprimarul comunei Ostrița, Dan Crâșmaru, a solicitat sprijin din partea statului român, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, pentru reabilitarea liceelor românești din zona Cernăuți, în condițiile în care statul ucrainean nu investește în astfel de unități de învățământ, iar legile din Ucraina prevăd condiții dure în ceea ce privește acreditarea liceelor, iar una dintre condiții este starea clădirilor.

Limba română

Ministrul Oana Țoiu susține că în cadrul discuțiilor purtate joi la Kiev cu autoritățile din Ucraina a abordat tema învățământului în limba română și protejarea comunității românești.

‘Un subiect pe care l-am discutat a fost limba română în primul rând și avem angajamentul autorităților că vor merge mai departe cu procedurile pentru declararea zilei de 31 august Ziua de celebrare a limbii române. Noi credem că acesta este un semn important de respect și recunoaștere și acesta a fost un lucru pe agenda de lucru. Am adresat și întrebările venite din comunitate legate de impactul Legii educației asupra liceelor cu predare în limba română. Aici, dumnealor ne-au asigurat că o să fim parte din dialog. (…) Noi am subliniat, ca echipă, nevoia aparte de a se uita la limba română, la școlile cu predare în limba română, și la licee’, a afirmat Țoiu.
Totodată, președintele Ligii Tineretului Român Junimea, Vitalie Zîgrea, a făcut un apel la oficialii români să reintroducă bursele pentru elevii și profesorii din școlile românești. ‘Nu știu dacă ar fi rezistat comunitatea românească fără sprijinul dumneavoastră. Un ajutor imens a fost pentru copiii noștri bursele pe care le primeau și pentru cadrele didactice de asemenea. De aceea, vă rugăm, dacă se poate, să reveniți la acele burse. Ucraina este în război, situația este destul de complicată. Sunt familii care nu au niciun susținător care să le asigure traiul, iar aceste burse cu siguranță le-ar ajuta să cumpere strictul necesar pentru parcursul unui an de învățământ’, a transmis Zîgrea.
Acesta a mai făcut un apel pentru salvarea casei profesorului Aron Pumnul, unde a locuit pentru o vreme poetul Mihai Eminescu.

Atacuri masive

România, Republica Moldova şi Ucraina au convenit să lupte împreună pentru combaterea dezinformării, în contextul „atacurilor masive” venite din partea Rusiei, a declarat, vineri, la Cernăuţi, ministrul de Externe al României, Oana Ţoiu.
Ea a participat la o întâlnire trilaterală România – Ucraina – Republica Moldova și a subliniat că țara noastră a fost ținta dezinformărilor pe perioada alegerilor prezidențiale recent desfășurate.
‘Am discutat în detaliu și despre situația din Republica Moldova, care se confruntă cu atacuri masive venite dinspre Federația Rusă și vectorii de influență ai acesteia. Nici România nu a fost ferită de asta pe parcursul alegerilor trecute. O veste importantă este că am hotărât în această trilaterală să construim în continuare, pe colaborarea dintre noi, pentru combaterea dezinformării și construirea rezilienței în societățile noastre și a instituțiilor noastre. De altfel, anul acesta a început cu o provocare serioasă pentru guvernul pro-european de la Chișinău, care s-a văzut nevoit să gestioneze o criză energetică cu multiple consecințe, o veritabilă criză de securitate, o criză depășită cu succes, grație eforturilor în primul rând ale Guvernului Republicii Moldova’, a afirmat Țoiu.
Ministrul român de Externe a vorbit, de asemenea, despre atacurile Rusiei asupra localităților ucrainene din proximitatea României ca parte din strategia de a împiedica autonomia energetică a Ucrainei și Moldovei.
‘Noile atacuri de la Ismail au arătat, de asemenea, foarte clar, strategia Federației Ruse de a împiedica a autonomia energetică și creșterea interconectivității dintre țări. Asta face însă doar ca noi să fim hotărâți să întărim interconectivitatea și investițiile comune în direcția asta’, a adăugat Țoiu într-o conferință de presă susținută alături de omologii din Moldova, Mihai Popușoi, și Ucraina, Andrii Sybiha.

Tensiuni persistente

Relațiile dintre București și Kiev, în vara lui 2025, se află într-un moment în care cooperarea strategică se împletește cu o serie de tensiuni persistente. În mod evident, agresiunea rusă asupra Ucrainei a accelerat apropierea dintre cele două capitale, dar a și scos la iveală fragilități și divergențe care, deși nu amenință parteneriatul în ansamblu, îi pot limita eficiența.

Unul dintre cele mai presante subiecte îl reprezintă securitatea energetică. Pe 6 august, o infrastructură majoră de gaz din regiunea Odesa, aflată la doar câteva zeci de kilometri de granița României, a fost lovită de forțele rusești. Atacul a vizat, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, sabotarea pregătirilor pentru iarna 2025-2026. Această instalație este un nod important pentru gazele transportate prin ruta Transbalcanică, folosită inclusiv în cooperarea energetică regională în care Bucureștiul joacă un rol esențial. Episodul a amplificat discuțiile bilaterale privind consolidarea securității infrastructurii critice și extinderea colaborării militare, inclusiv în pregătirea piloților F-16 și a infanteriei marine.

În plan politic, sprijinul constant al României pentru Ucraina este pus sub presiune de contextul intern. Populismul și discursurile naționaliste au devenit teme electorale pentru candidați care au criticat costurile logistice și politice ale tranzitului de cereale ucrainene prin porturile românești. Instabilitatea politică de la București riscă să reducă capacitatea guvernului de a menține o linie fermă pro-Kiev, mai ales într-un climat în care temele de politică externă se intersectează cu frustrările economice interne.

La nivel ecologic, problema Canalului Bâstroe rămâne un punct de sensibilitate. Deși în 2023 s-a ajuns la un acord prin care România a renunțat la opoziția oficială, cu condiția protejării mediului, suspiciunile privind impactul asupra Deltei Dunării persistă. Acest sit UNESCO este un simbol pentru ambele state, iar orice percepție de degradare ecologică poate reaprinde dispute diplomatice.

Solidaritate strategică

Chestiunea minorității române din Ucraina este o altă sursă de fricțiune discretă. Bucureștiul insistă asupra recunoașterii limbii române ca unică identitate lingvistică a comunității, respingând denumirea de „limbă moldovenească”. Kievul, preocupat de unitatea internă într-un context de război, abordează cu prudență aceste solicitări, ceea ce duce la negocieri lente și la nemulțumiri periodice în rândul comunității românești din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

Peste toate aceste dosare se suprapune contextul geopolitic. Militarizarea Crimeei de către Rusia și controlul agresiv al acesteia asupra Mării Negre afectează securitatea regională, iar România, ca stat membru NATO cu graniță directă la conflict, trebuie să echilibreze angajamentele militare cu nevoia de a menține relații stabile cu Kievul. În acest cadru, dialogul româno-ucrainean rămâne esențial nu doar pentru protejarea frontierelor și infrastructurii, ci și pentru asigurarea unui culoar sigur de cooperare europeană în regiune.

Astfel, relațiile București–Kiev în 2025 sunt marcate de o combinație de solidaritate strategică și provocări persistente. Dincolo de retorica diplomatică, realitatea este că parteneriatul depinde de modul în care ambele guverne vor reuși să gestioneze simultan amenințările externe și tensiunile interne, fără a pierde din vedere obiectivul comun: securitatea și stabilitatea în fața unui adversar comun, Rusia.

Proces de reconstrucție

România are mai multe căi prin care se poate implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei, iar 2025 este un moment în care planificarea acestor contribuții poate fi decisivă atât pentru sprijinirea Kievului, cât și pentru consolidarea influenței României în regiune.
România are expertiză în construcția de drumuri, căi ferate, poduri și rețele energetice, domenii în care Ucraina are nevoie urgentă de reconstrucție. Companiile românești de construcții și inginerie pot participa la licitații internaționale sau bilaterale pentru repararea rețelelor de transport, în special a celor din regiunile apropiate graniței, precum Odesa sau Cernăuți. Bucureștiul poate folosi și sprijinul Uniunii Europene pentru a coordona consorții regionale de firme.
Porturile Constanța și Galați, împreună cu infrastructura feroviară și rutieră conexă, pot deveni centre logistice pentru transportul materialelor de construcție, echipamentelor și ajutorului umanitar. România poate negocia cu UE și NATO pentru a finanța modernizarea acestor noduri, astfel încât să deservească eficient zonele ucrainene aflate în reconstrucție.

Cooperare în energie și securitate energetică

Ucraina va trebui să-și refacă rețelele electrice și de gaz afectate de atacurile rusești. România poate furniza echipamente și expertiză în domeniul interconectării rețelelor, inclusiv prin extinderea cooperării pe gazoductele Transbalcanice și liniile de înaltă tensiune. De asemenea, implicarea companiilor românești în proiecte de energie regenerabilă (solar, eolian) în Ucraina ar aduce beneficii ambelor părți.
Pe lângă infrastructura fizică, România poate sprijini reconstrucția socială prin programe comune în educație, pregătirea cadrelor didactice, schimburi universitare și crearea de centre de formare profesională în zonele afectate. Programele de burse pentru studenții ucraineni și finanțarea de școli în regiunile distruse ar consolida relația bilaterală pe termen lung.
Ucraina va avea nevoie să-și repună rapid în funcțiune lanțurile agricole și agroalimentare. România, cu experiența sa în prelucrarea cerealelor și exportul de produse alimentare, poate dezvolta parteneriate pentru procesare locală, transfer de tehnologie și modernizare a echipamentelor agricole.
Bucureștiul poate folosi poziția sa în UE și NATO pentru a milita ca Ucraina să beneficieze prioritar de fonduri de reconstrucție, dar și pentru a asigura accesul firmelor românești la aceste proiecte. Crearea unui „Plan Marshall regional” sprijinit de UE, cu România drept co-coordonator pentru regiunea Mării Negre, ar crește vizibilitatea și influența țării.
Guvernul român poate încuraja firmele private să investească în Ucraina prin garanții de stat, asigurări împotriva riscurilor politice și linii de credit dedicate. Camerele de comerț bilaterale și asociațiile profesionale pot facilita întâlniri între antreprenorii români și cei ucraineni.

România și securitatea Ucrainei

La peste doi ani de la declanșarea invaziei ruse, România s-a dovedit ca un aliat de nădejde al Ucrainei, contribuind substanțial la efortul de securizare a țării vecine. Sprijinul oferit de București este multidimensional, militar, cibernetic, energetic, economic și diplomatic, reflectând angajamentul ferm al României de a susține rezistența și stabilitatea Ucrainei în fața agresiunii. Fie că este vorba de logistică militară și instruire de personal, de protejarea rețelelor informatice, de interconectare energetică și transport de resurse, de facilitarea comerțului și reconstrucției sau de pledoaria pentru cauza ucraineană pe scena internațională, România și-a asumat rolul de pilon regional de securitate pentru Ucraina. În cele ce urmează, sunt detaliate contribuțiile României pe fiecare dintre dimensiunile-cheie ale securității Ucrainei, așa cum reies din surse actuale și acreditate.

Pe plan militar, România a devenit un element crucial în susținerea Ucrainei. Țara servește drept nod logistic major pentru asistența militară internațională destinată Kievului, oferind rute de transport sigure și eficiente pentru echipamente și ajutoare. De asemenea, Bucureștiul găzduiește pe teritoriul său grupuri de luptă NATO întărite, consolidând postura defensivă regională pe Flancul Estic. În paralel, se desfășoară programe de schimb de informații și exerciții comune, piloții și personalul român participând la misiuni de poliție aeriană ce contribuie la securitatea spațiului aliat și descurajarea amenințărilor.

Angajamentul României s-a văzut și în asistența militară directă. Un moment notabil a fost decizia istorică din iunie 2024 de a transfera Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, unul dintre cele mai performante din arsenalul NATO. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la București a aprobat donarea unei baterii Patriot către forțele ucrainene, un gest coordonat îndeaproape cu aliații occidentali și motivat de intensificarea atacurilor rusești împotriva civililor și infrastructurii critice din Ucraina. Decizia, luată după evaluări tehnice care au asigurat că apărarea aeriană națională rămâne solidă, subliniază poziția clară a României: „Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei”, apărând dreptul legitim al acesteia la autoapărare împotriva agresiunii ilegale a Rusiei. Cu alte cuvinte, pe plan militar România acționează atât ca teren de pregătire și tranzit pentru ajutorul aliat, cât și ca furnizor direct de echipamente esențiale, consolidând considerabil capacitatea de apărare a Ucrainei.

Apărare cibernetică

În domeniul securității cibernetice, România cooperează strâns cu Ucraina pentru a contracara războiul hibrid dus de Moscova. În vara lui 2025, autoritățile de la București, Kiev și Chișinău au demarat crearea unei alianțe cibernetice regionale, menite să îmbunătățească apărarea digitală colectivă în fața amenințărilor hackerilor și propagandei rusești. Conform Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, formarea alianței cyber reprezintă un „pas important în implementarea înțelegerilor” la care au ajuns președinții Ucrainei, României și Moldovei, semnalând voința politică de a lupta împreună pe frontul digital împotriva agresorului comun. În practică, această inițiativă se adaugă eforturilor bilaterale deja existente: schimbul de experți, exerciții comune de simulare a atacurilor și asistență reciprocă între centrele de răspuns la incidente cibernetice din România și Ucraina. Prin asemenea măsuri, România contribuie la protejarea rețelelor ucrainene de atacuri cibernetice devastatoare și ajută la menținerea funcționării serviciilor esențiale, reducând impactul războiului hibrid orchestrat de Kremlin.

Securitate energetică și infrastructură critică

Pe plan energetic, colaborarea dintre România și Ucraina s-a dovedit vitală pentru reziliența infrastructurii ucrainene, mai ales după campaniile de bombardamente rusești asupra rețelelor de electricitate și gaze. În iarna 2022-2023, când atacurile masive cu rachete și drone au aruncat în întuneric orașe întregi din Ucraina, România a intervenit pentru a stabiliza sistemul electroenergetic ucrainean. Țara noastră a exportat cantități semnificative de electricitate către Ucraina, contribuind la menținerea alimentării cu curent pe timpul celor mai critice luni și evitând prăbușirea rețelei în urma distrugerii centralelor și liniilor de înaltă tensiune. Acest sprijin de urgență, oferit în paralel cu asistența tehnică pentru sincronizarea rețelei ucrainene cu sistemul european ENTSO-E, a fost esențial în a „ține lumina aprinsă” peste Prut atunci când milioane de oameni riscau să rămână fără energie.

România și Ucraina privesc însă dincolo de gestionarea crizelor imediate, punând bazele unei integrări energetice pe termen lung. Un proiect strategic este construirea unei noi interconexiuni electrice între Dobrogea românească și sudul Ucrainei. Planurile vizează o linie de înaltă tensiune de ~120 km, între stația Isaccea (România) și localitatea Prymorske din regiunea Odesa, care ar crea o capacitate suplimentară de transfer de până la 1200 MW între cele două țări. Odată realizată, această legătură ar putea alimenta aproximativ două milioane de gospodării din Ucraina și, totodată, ar permite României să valorifice surplusul său de producție (în special energia eoliană din Dobrogea), decongestionând rețeaua internă.

În paralel, se acordă atenție și cooperării pe gaze naturale. România, Ucraina și Republica Moldova sunt conectate prin vechiul coridor trans-balcanic de gaze, o conductă majoră care odinioară transporta gaz rusesc spre Europa de Sud, dar care stă nefolosită de când Kremlinul a redirecționat exporturile prin TurkStream. Recent însă, se fac eforturi de reactivare a acestei rute într-o nouă configurație: în decembrie 2023, Ucraina și Moldova au anunțat aderarea la un așa-numit „coridor vertical” al gazelor, ce va permite companiilor să aducă gaz din piețele internaționale (de exemplu, GNL regazeificat în Grecia) și să îl transporte prin Bulgaria și România până în depozitele subterane ale Ucrainei. Această inițiativă nu doar că sporește securitatea energetică regională – oferind Ucrainei acces la surse diversificate de gaz, iar României și Moldovei o alternativă la resursele rusești – dar pregătește terenul și pentru viitoarea valorificare a rezervelor de gaze offshore din Marea Neagră ale României, care în câțiva ani ar putea alimenta întregul coridor.

Nu în ultimul rând, România acordă atenție protejării infrastructurii critice de la granița cu Ucraina. După ce forțele ruse au început să lovească porturile fluviale ucrainene de pe Dunăre (Reni, Ismail) – aflate la câteva sute de metri de teritoriul românesc – autoritățile de la București au consolidat apărarea antiaeriană în zona frontierelor, instalând sisteme de radare și baterii de rachete sol-aer mai aproape de satele românești riverane. Scopul acestor măsuri este de a descuraja eventuale încălcări ale spațiului aerian NATO și de a proteja atât teritoriul național, cât și fluxurile de mărfuri care trec prin infrastructura românească adiacentă (cum ar fi navele încărcate cu marfă ucraineană ce tranzitează Dunărea). Prin ansamblul acțiunilor sale energetice, de la asigurarea curentului electric în perioade critice, la proiecte de interconectare și apărarea obiectivelor strategice, România ajută Ucraina să-și mențină funcțională economia de război și reduce efectul terorismului energetic practicat de Moscova.

Cooperare economică

Dimensiunea economică a sprijinului românesc este la fel de importantă, vizând atât reziliența financiar-industrială a Ucrainei, cât și menținerea legăturilor comerciale vitale cu restul lumii. În contextul în care porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate sau atacate repetat de Rusia, România a devenit principala poartă de export pentru produsele Ucrainei. Portul Constanța, la Marea Neagră, a înregistrat în 2023 un record absolut de volum manipulat, 36 de milioane de tone de cereale. datorită afluxului de marfă ucraineană redirecționată pe aici. Aproximativ 40% din acest trafic (adică 14 milioane de tone) au reprezentat grâne din Ucraina, ceea ce confirmă rolul Constanței drept cel mai important nod alternativ de export pentru Kiev de la începutul războiului. Cerealele ucrainene ajung în portul românesc pe șosea, cale ferată și barje fluviale pe Dunăre, o logistică complexă pusă la punct în timp record cu sprijin european. De altfel, Uniunea Europeană a creat așa-numitele „Linii de Solidaritate” pentru transportul mărfurilor ucrainene, iar România este un pilon central al acestor coridoare: a semnat în octombrie 2023 un Memorandum de Înțelegere bilateral cu Ucraina, sub egida Comisiei Europene, tocmai pentru extinderea capacităților de transport transfrontalier.

Documentul recunoaște explicit „rolul pivotal al României în funcționarea Liniilor de Solidaritate” și prevede investiții în infrastructura de frontieră (drumuri, puncte de trecere, linii ferate) menite să accelereze fluxul de bunuri și să ancoreze pe termen lung Ucraina în rețeaua comercială și de transport a UE.

Îmbunătățirea legăturilor de graniță, inclusiv prin modernizarea punctelor vamale și creșterea capacității pe calea ferată cu ecartament european, va servi atât nevoilor imediate de import-export ale Ucrainei, cât și reconstrucției post-conflict, facilitând accesul țării la piețele europene.

Hub logistic

România a devenit un hub logistic esențial pentru ajutoarele internaționale către Ucraina. La Suceava, aproape de granița ucraineană, și în alte locații, s-au înființat centre de colectare și distribuție de echipamente de urgență, alimente și medicamente. Potrivit Comisiei Europene, au fost stabilite hub-uri logistice majore în Polonia, România și Slovacia pentru a canaliza eficient asistența către Ucraina; rezultatele sunt notabile – până la începutul lui 2025, prin aceste centre s-au trimis peste 155.000 de tone de ajutoare destinate populației și instituțiilor ucrainene.

Concomitent, companiile românești și ucrainene încearcă să mențină legături de afaceri acolo unde este posibil. Se conturează parteneriate în industria de apărare, de pildă, discuții privind co-producția de armament și muniție necesare pe front, și în sectorul construcțiilor, unde firme din România se pregătesc să participe la efortul de reconstrucție a Ucrainei imediat ce situația de securitate va permite. Guvernul român, la rândul său, susține financiar aceste demersuri prin fonduri proprii și europene: a contribuit la pachetele de asistență macro-financiară ale UE pentru Ucraina și facilitează investițiile în hub-uri logistice regionale (de exemplu, modernizarea căii ferate Galați–Giurgiulești pentru a mări volumul de marfă spre Ucraina). Toate aceste măsuri ajută economia Ucrainei să supraviețuiască șocului războiului, menținând rutele de aprovizionare deschise și oferind o punte de legătură cu piețele globale, în timp ce, pe termen lung, pregătesc integrarea comercială a Ucrainei cu UE.

Susținere diplomatică

Pe plan diplomatic, România s-a poziționat ferm ca avocat al Ucrainei în organizațiile internaționale și în relațiile bilaterale. Încă din primele zile ale invaziei, diplomația română a condamnat categoric agresiunea Rusiei și a militat pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. La Națiunile Unite, România a co-sponsorizat și votat în favoarea tuturor rezoluțiilor Adunării Generale care cereau retragerea trupelor ruse și tragerea la răspundere pentru crimele de război, alăturându-se efortului global de izolare a Rusiei pe scena diplomatică. Reprezentanții români au subliniat constant în forurile ONU că războiul din Ucraina reprezintă o violare gravă a Carta ONU și au susținut inițiative precum crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune.

În cadrul NATO, România joacă un rol important în modelarea răspunsului aliat la conflict și în conturarea perspectivei euro-atlantice a Ucrainei. La summit-urile Alianței, Bucureștiul a pledat pentru angajamente de securitate pe termen lung față de Kiev și pentru un parcurs clar spre aderare atunci când condițiile o vor permite. De altfel, încă din iunie 2023, președinții României și Ucrainei au semnat o declarație comună privind integrarea euro-atlantică a Ucrainei, iar poziția oficială română este că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Până la obținerea calității de membru, România sprijină practic Ucraina prin contribuții la Pachetul Cuprinzător de Asistență al NATO (UCAP), destinat atât susținerii operațiunilor curente de apărare ale Kievului, cât și reformei și modernizării sectorului de securitate ucrainean pe termen mediu și lung. Acest ajutor neletal (echipamente, combustibil, suport medical, instruire) oferit sub egida NATO, la care România este contribuitor, are scopul de a spori interoperabilitatea forțelor ucrainene cu cele occidentale și de a alinia armata Ucrainei la standardele alianței.

Mai direct, România s-a implicat în platforme regionale precum așa-numitul Format București (B9), unde alături de aliații de pe Flancul Estic a susținut în mod vocal cauza Ucrainei și întărirea posturii de descurajare a NATO în fața Rusiei. De asemenea, în relația cu partenerii săi, România a fost un promotor activ al sancțiunilor contra Rusiei și al menținerii unității UE-NATO în sprijinul Ucrainei, subliniind că orice compromis cu agresorul ar alimenta instabilitatea în regiune.

Decizie istorică

Referitor la Uniunea Europeană, Bucureștiul a fost printre primele capitale care au susținut necondiționat apropierea Ucrainei de UE. România a salutat decizia istorică de a acorda Ucrainei statutul de țară candidată în 2022, iar în decembrie 2023 a sprijinit activ lansarea negocierilor de aderare a Kievului. Diplomații români recunosc eforturile considerabile de reformă făcute de autoritățile ucrainene chiar și sub bombardament și îndeamnă la accelerarea integrării acestei țări în familia europeană. România contribuie la asistența financiară oferită de UE, inclusiv la Facilitatea europeană pentru Ucraina, menită să acopere nevoile de reconstrucție și dezvoltare, și participă la misiunile civile și de instruire ale UE pe teritoriul ucrainean. Mai mult, Bucureștiul a propus inițiative de cooperare industrială UE-Ucraina, de exemplu în domeniul producției de arme și muniții, argumentând că investițiile în industria de apărare ucraineană vor întări atât Ucraina, cât și capacitatea Europei de a se apăra.

În paralel, la nivel bilateral, relațiile dintre România și Ucraina au atins un nivel fără precedent de strâns. Vizita președintelui Volodimir Zelenski la București, în octombrie 2023, a marcat o nouă etapă: cei doi șefi de stat au convenit ridicarea relației la parteneriat strategic, semnând acorduri de cooperare pe securitate, economie și infrastructură. Un „Acord privind cooperarea în domeniul securității” adoptat ulterior (iulie 2024) detaliază mecanisme prin care România și Ucraina vor consulta rapid în caz de criză și prin care Bucureștiul se angajează, în limita posibilităților sale, să acorde Ucrainei asistență militară și economică susținută, să susțină sancțiuni internaționale contra Rusiei și să participe la eforturile de pace justă conform formulei propuse de Kiev.

Totodată, România și-a asumat rolul de apărător al intereselor Ucrainei în forurile regionale, și de exemplu alături de Polonia și alte state, face lobby pentru includerea Ucrainei în Inițiativa celor Trei Mări, în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și, la momentul oportun, chiar în Spațiul Schengen și alte mecanisme europene, pentru a asigura ireversibilitatea ancorării Ucrainei în Occident.

Prin toate aceste acțiuni, militare, cibernetice, energetice, economice și diplomatice, România și-a dovedit statutul de partener esențial pentru securitatea Ucrainei și a întregii regiuni. Eforturile Bucureștiului, perfect aliniate cu cele ale aliaților săi din NATO și UE, nu doar ajută Ucraina să reziste în fața agresiunii armate și hibride a Rusiei, dar contribuie și la conturarea arhitecturii de securitate post-conflict în Europa de Est. România investește simultan în propria securitate și în a vecinilor săi, înțelegând că viitorul Ucrainei este indisolubil legat de propriul său viitor. Din perspectiva anului 2025, implicarea multidimensională a României, de la trimiterea de armament modern și până la pledoaria în marile capitale, reprezintă un exemplu elocvent de solidaritate și responsabilitate regională, întărind speranța că pacea și stabilitatea pot fi restabilite prin unitate, perseverență și ajutor reciproc.