Rusia își intensifică eforturile pentru influențarea cetățenilor Republicii Moldova ce trăiesc în Europa, în încercarea de a influența alegerile esențiale din 28 septembrie, a avertizat consilierul pentru securitate națională de la Chișinău, Stanislav Secrieru. Prin discreditarea guvernării pro-europene și amplificarea tensiunilor sociale, Kremlinul își consolidează influența în regiune, menținând Republica Moldova într-o zonă gri, vulnerabilă în fața manipulărilor externe și a presiunilor geopolitice din partea Moscovei. Aceasta se întâmplă într-un moment crucial, în care R. Moldova încearcă să-și consolideze statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și să-și reducă dependența față de Federația Rusă.

Diaspora, țintă prioritară

Secrieru a spus că s-a constatat o creșterea a tentativelor de dezinformare care au vizat aproximativ un sfert de milion de alegători moldoveni din diaspora, în perspective alegerilor legislative din luna septembrie 2025, unde forțele pro-occidentale vor avea de trecut un test crucial. ”Rusia și vectorii săi își concentrează activ acum eforturile pe diaspora moldoveană”, a explicat Secrieru.
El a amintit despre o rețea susținută de Kremlin și cunoscută drept Matrioșca, ale cărei tactici includ crearea de website-uri contrafăcute de știri și utilizarea lor pentru a răspândi informații false.
”Campania este menită să demobilizeze votanții din diaspora, încurajându-i să stea acasă, și să îi manipuleze pe cei care votează pentru a susține o falsă forță pro-UE. Deghizate pentru a imita aspectul și tonul unor instituții media europene legale, aceste relatări fabricate sunt menite să erodeze instituțiile democratice ale Moldovei și să semene confuzie în rândul comunităților moldovenești din străinătate”, a adăugat înaltul oficial de la Chișinău.
Cetățenii moldoveni din diaspora au votat în proporție covârșitoare în favoarea președintei în exercițiu Maia Sandu la alegerile desfășurate anul trecut, care au fost marcate de acuzații privind interferența rusă.
Un referendum desfășurat simultan cu scrutinul prezidențial și privitor la aderarea viitoare la Uniunea Europeană a fost validat cu o mică marjă ca urmare a votului prin corespondență și a voturilor exprimate în alte orașe din Europa.

Rețeaua Matrioșka intră în scenă

Moscova a țintit acel vot, printr-o schemă sofisticată prin care se ofereau bani alegătorilor în schimbul susținerii partidelor de opoziție pro-ruse.
La votul din 28 septembrie 2025 s-ar putea constata ”perturbări similare celor de la alegerile precedente – precum alerte false cu bombă la secții de votare din orașe europene sau proteste înscenate menite să proiecteze o falsă nemulțumire”, a adăugat Secrieru, care a subliniat că celelalte țări trebuie să-și intensifice eforturile de monitorizare a tentativelor de influențare a votului, în timpul alegerilor și ulterior

Rețeaua rusă de dezinformare Matrioșka joacă un rol semnificativ și complex în Republica Moldova, în special în contextul geopolitic sensibil și al parcursului european al acestei țări. Apărută inițial pe scena internațională în 2023, Matrioșka a început să vizeze explicit Republica Moldova în primăvara anului 2025, în preajma alegerilor parlamentare cruciale.

Campania coordonată împotriva guvernării pro-europene de la Chișinău, condusă de președinta Maia Sandu, utilizează o gamă variată și sofisticată de tehnici de manipulare informațională. Încă de la primele intervenții în spațiul public moldovenesc, Matrioșka a produs și distribuit conținut fals, sub forma unor videoclipuri și articole pretins autentice, folosind identitatea unor instituții prestigioase internaționale (precum BBC, Euronews, The Economist) și academicieni occidentali, pentru a conferi credibilitate mesajelor.

Acuzații nefondate

Principalele teme promovate includ acuzații grave și nefondate împotriva guvernului și în special împotriva președintei Maia Sandu. Printre aceste teme se regăsesc presupuse acte de corupție masivă, acuzații de represiune politică, abuzuri ale drepturilor omului, trafic de copii și chiar implicarea în activități ilicite, cum ar fi consumul de droguri. Matrioșka nu doar distribuie aceste informații false, ci utilizează și tactici de amplificare masivă, implicând o rețea bine structurată de conturi automate și semi-automate pe rețele sociale precum X (fost Twitter) și BlueSky.

Strategia de operare a rețelei Matrioșka se bazează pe un model bine structurat, cunoscut sub numele simbolic de „păpușa Matrioșka”, în care straturi succesive de falsuri și manipulări sunt implementate strategic. În prima fază, videoclipuri sau articole fabricate sunt lansate în spațiul public, imitând perfect stilul și designul platformelor media recunoscute. În a doua fază, aceste materiale sunt preluate și distribuite în mod organizat de conturi denumite „seeders”, care creează impresia unei știri autentice și răspândite larg. Ulterior, conturile numite „quoters” intervin, solicitând în mod aparent legitim verificări din partea instituțiilor media sau a organizațiilor de fact-checking. Scopul este de a genera confuzie, îndoială și, în cele din urmă, de a submina credibilitatea instituțiilor oficiale și a mass-media independente.

Operațiune complexă

Studiul NewsGuard raportat de IPN (25 iulie 2025) arată că în ultima perioadă de 3 luni au fost lansate 39 de narațiuni false, implicând 23 de instituții „fabricate” (BBC, Vogue, Fox etc.), acumulând peste 2 milioane de vizualizări. În aceeași perioadă, alte campanii Kremlin (FondFBR) au produs doar câteva falsuri, rețeaua „Matrioşka” dominând clar scena dezinformării în diaspora originară din R. Moldova.

Matrioşka distribuie masiv conținut fals către fact‑checkerii și mass‑media din Europa, în special texte greu de verificat, cu scopul de a-i dispera și devia atenția structurilor de profil, fie de stat, fie din lumea academică, mass-media ori societatea civilă.

În mai 2025, Maia Sandu a fost menționată în 75 de e‑mailuri provenind de la Matrioşka, comparativ cu dezbaterile despre Macron (28) sau Zelenski (22) în același interval.

Diaspora moldovenească reprezintă o țintă strategică importantă pentru Matrioșka, deoarece aceasta are un rol decisiv în influențarea rezultatelor electorale. În acest context, Matrioșka utilizează tehnici menite să demobilizeze și să creeze un sentiment de neîncredere profundă în procesul electoral, insinuând că alegerile sunt falsificate sau manipulate de autorități pro-occidentale. Astfel, rețeaua lansează avertismente false privind posibile atacuri sau incidente la secțiile de vot din diaspora, împiedicând astfel participarea activă a cetățenilor moldoveni aflați peste hotare.

Intensificare semnificativă

Pe parcursul anului 2025, intensitatea și diversitatea campaniei Matrioșka în Republica Moldova au crescut semnificativ. În luna aprilie, primele videoclipuri false au fost lansate simultan cu acuzații inventate, precum cele privind deturnarea a zeci de milioane de dolari de către Maia Sandu și echipa sa. În mai, campania a continuat cu acuzații și mai agresive, incluzând consumul de substanțe interzise și amenințări explicite, culminând cu distribuirea unor graffiti false pe rețelele sociale care anunțau execuția președintei Maia Sandu.

În luna iunie și iulie, Matrioșka și-a intensificat activitatea, atingând punctul culminant al campaniei, odată cu apropierea alegerilor. În această perioadă, au fost lansate aproape 40 de narațiuni false majore, implicând identități fabricate și falsuri complexe care au fost vizualizate de aproape două milioane de ori în decursul a numai câteva luni. Astfel, Matrioșka a reușit să domine spațiul informațional moldovenesc, eclipsând alte inițiative propagandistice ale Kremlinului.

Efectele campaniei sunt extrem de grave, având în vedere contextul geopolitic și parcursul european al Republicii Moldova. Prin atacurile sale concertate, Matrioșka urmărește să erodeze încrederea cetățenilor moldoveni în instituțiile democratice, în guvern și în partenerii externi, în special Uniunea Europeană și România. Scopul final al acestei operațiuni este clar definit, inclusiv destabilizarea statului, slăbirea coeziunii sociale și blocarea procesului de integrare europeană.

Impactul geopolitic al acțiunilor Matrioșka este semnificativ, iar campania Matrioșka în Republica Moldova reprezintă o manifestare avansată și periculoasă a războiului informațional purtat de Kremlin. Această rețea nu doar subminează direct procesele democratice și guvernarea legitimă de la Chișinău, ci pune sub semnul întrebării însuși parcursul european al țării, demonstrând încă o dată vulnerabilitatea regiunii în fața tacticii sofisticate de propagandă rusească. Pentru Moldova, gestionarea eficientă și contracararea acțiunilor Matrioșka devine o prioritate critică pentru protejarea suveranității și continuarea drumului european.

Exemple similare

Serviciile federale de spionaj de la Moscova au pus pe picioare și alte rețele de dezinformare și propagandă. Astfel Storm-1516 este o rețea rusă identificată în special în contextul războiului din Ucraina și al influențării alegerilor din țările UE. Ea utilizează conturi automate și clonează site-uri oficiale, creând panică prin mesaje false despre atentate, crize energetice sau atacuri cibernetice. Este în special activă în Germania și Polonia, având scopul de a destabiliza încrederea în autoritățile locale și europene.

Doppelgänger este o rețea rusă care s-a remarcat prin clonarea unor site-uri media legitime și producerea de știri false sub identități furate. Este utilizată intens în țările UE în perioada alegerilor, generând conținut care pare autentic și dificil de depistat rapid. Scopul principal este inducerea confuziei și a neîncrederii în mass-media și instituțiile democratice occidentale.

Secondary Infektion este o campanie de propagandă și dezinformare rusă dezvăluită de multiple investigații jurnalistice și rapoarte oficiale din 2019 încoace. Ea operează prin răspândirea poveștilor false prin intermediul platformelor mici și obscure, care apoi sunt amplificate și redistribuite. Obiectivul acestei operațiuni a serviciilor de spionaj de la Moscoa este generarea de diviziuni și slăbirea încrederii publicului în instituțiile democratice occidentale.

Falanga GRU

Ghostwriter este o rețea asociată serviciilor militare de spionaj federale ruse (GRU), activă în special în Europa Centrală și de Est, inclusiv în Polonia, Lituania și Ucraina. Acestea se concentrează pe spargerea conturilor unor oficiali și răspândirea mesajelor falsificate cu scopul de a discredita autorități sau de a tensiona relațiile diplomatice. Este cunoscută pentru utilizarea intensă a tehnicilor de hacking și manipulare cibernetică.

IRA (Internet Research Agency) este poate cea mai cunoscută entitate rusă de propagandă, activă în special în perioada alegerilor prezidențiale din SUA din 2016.

Rețeaua bazată în Sankt Petersburg, este considerată responsabilă pentru operațiuni sofisticate și de amploare pe rețele sociale precum Facebook, Twitter și Instagram. Scopul este polarizarea societății americane și influențarea rezultatelor electorale prin diseminarea de informații false și extrem de polarizante.

CyberBerkut și Fancy Bear (APT28) sunt grupuri de hackeri legate direct de serviciile secrete ruse, implicate în campanii de dezinformare și hacking agresiv. Fancy Bear (APT28) a devenit celebru pentru hackingul serverelor Partidului Democrat din SUA în 2016.

CyberBerkut este cunoscut pentru atacurile asupra Ucrainei, combinând hackingul cu manipularea mediatică și diseminarea de informații false.

Sandworm este un grup cibernetic asociat GRU-ului rus (mai este cunoscută drept unitatea 74455 a serviciului militar de spionaj rus), responsabil pentru atacuri cibernetice majore, inclusiv NotPetya în Ucraina. Acesta utilizează atacuri sofisticate pentru a provoca disrupții majore în infrastructura critică și pentru a genera confuzie și panică. Structura combină cu succes atacurile cibernetice cu elemente puternice de propagandă și dezinformare.

Toate aceste rețele împărtășesc metode similare, inclusiv folosirea identităților false, clonarea mass-mediei legitime, hacking, amplificarea artificială a mesajelor și crearea unui climat de neîncredere generalizată față de instituțiile democratice în statul țintă.

Coaliție regională

Inițiativa de a constitui o coaliție în domeniul securității cibernetice între România, Republica Moldova și Ucraina este una oportună, pragmatică și în acord cu obiectivul României de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune, au declarat reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) într-un comunicat de presă, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O întâlnire de lucru în format trilateral pentru constituirea unei alianțe regionale de securitate cibernetică între România, Republica Moldova și Ucraina a avut loc în 30 iulie, la Cernăuți, Ucraina, relatează sursa citată.
”În data de 30 iulie 2025, la Cernăuți, Ucraina a avut loc o întâlnire de lucru dedicată lansării unei inițiative trilaterale de cooperare regională în domeniul securității cibernetice, la care au participat reprezentanți ai autorităților din România, Republica Moldova și Ucraina. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) consideră că inițiativa de a constitui o coaliție în domeniul securității cibernetice între România, Republica Moldova și Ucraina, este una oportună, pragmatică și în acord cu obiectivul României de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune”, se menționează în comunicat.
Potrivit sursei citate, aceasta urmărește valorificarea experienței acumulate de Ucraina în ultimii ani, consolidarea unui cadru operațional comun pentru prevenirea, detectarea și reacția coordonată la amenințările cibernetice și se bazează pe principii de solidaritate, încredere reciprocă și valori democratice împărtășite, având ca scop creșterea rezilienței cibernetice în regiune.

Creșterea interoperabilității

”Propunerea de constituire a unei astfel de coaliții în domeniul securității cibernetice va contribui la dezvoltarea de capabilități și soluții cibernetice avansate, inclusiv de capabilități bazate pe inteligență artificială, la formarea continuă a specialiștilor precum și la organizarea de exerciții comune și creșterea interoperabilității dintre cele trei state”, se mai precizează în comunicatul citat.
Reprezentanții DNSC susțin că un element definitoriu al acestui format de cooperare internațională este caracterul său pragmatic, deschis și evolutiv, care permite extinderea coaliției și către alte state sau entități publice și private care împărtășesc aceleași valori, principii și obiective strategice în domeniul securității cibernetice.
”Cooperarea operațională trilaterală, prin constituirea unei coaliții cyber, va reprezenta un pilon important al rezilienței și securității cibernetice în regiune, precum și un ajutor concret din partea României în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană”, a declarat Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), citat în comunicat.

Ucraina avertizează

La rândul său, Natalia Tkachuk, secretar al Centrului Național de Coordonare în domeniul Securității Cibernetice din Ucraina (NCSCC), a subliniat că Federația Rusă utilizează spațiul cibernetic ca instrument de destabilizare, afectând securitatea și stabilitatea lumii democratice.
”Noua alianță va constitui o platformă solidă de cooperare, menită să consolideze securitatea cibernetică colectivă a statelor participante și să dezvolte mecanisme eficiente de contracarare a acestor amenințări”, a afirmat Natalia Tkachuk.
Totodată, reprezentanții DNSC susțin că inițiativa reprezintă un pas concret în direcția consolidării arhitecturii europene de securitate cibernetică, într-un context geopolitic în care cooperarea regională devine tot mai relevantă pentru protejarea infrastructurilor, a stabilității și valorilor lumii democratice.