Piratarea canalelor de Telegram ale lui Șor

În dimineața zilei de 3 septembrie 2025, mai multe canale Telegram conectate la rețeaua lui Ilan Șor au raportat că au fost atacate de hackeri, iar controlul a fost transferat către actori externi. Mesajul a vizat activiști de partid legați de Șor. Acesta scria: «Blocul Victorie a fost spart și nu să mai fiți plătiți. Ilan Șor și Rusia caută să fure viitorul Moldovei. Datele voastre personale și activitatea criminală sunt publice pentru toți. Acum sunteți pe cont propriu». Mesajul includea un link către documente descărcabile. Acele documente enumerau numele și contactele a sute de persoane implicate în proiectele lui Șor, plus sumele plătite pentru rolurile lor. Alte documente au scos la iveală bugetele alocate pentru activități, inclusiv cele conduse de organizația „Eurasia”. Hackul a avut loc la o zi după ce poliția a efectuat zeci de percheziții și a arestat mai multe persoane într-o anchetă privind luarea de mită a alegătorilor și încasarea fondurilor rusești. Cei acuzați au folosit chatboți și servicii VPN pentru a muta fonduri de la Promsvyazbank în lei moldovenești, sub instrucțiunile handler-urilor din Rusia.

Ciblajul informatic expune mecanismele interne ale schemelor de cumpărare a voturilor legate de rețeaua lui Șor. Scopul este de a semăna neîncredere în baza sa de opinie, semnalând că promisiunile de plată nu sunt de încredere. Activiștii ar putea ezita să acționeze dacă se tem de expunere sau de promisiuni false.

Raportul lui Șor către Putin despre lansarea unui centru financiar

Pe 4 septembrie 2025, Ilan Șor a vorbit prin videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin. Acesta a relatat despre operațiunile companiei sale A7, înființată la Moscova alături de Promsvyazbank, o bancă rusă aflată sub sancțiuni occidentale. În timpul conferinței, Putin a lansat oficial un centru internațional de decontare financiară din Orientul Îndepărtat, cu sediul la biroul fintech al A7. Șor a prezentat A7 ca un „centru pentru decontări internaționale”, o platformă digitală care utilizează instrumente financiare și de facturare de înaltă tehnologie. El a spus că, pe parcursul a zece luni, platforma a procesat peste 7,5 trilioane de ruble în tranzacții, gestionând între 1.500 și 2.000 de tranzacții pe zi. Planul pentru 2025 include plata a aproximativ 20 de miliarde de ruble în impozite, pe care Șor le-a numit „noi impozite”. El a spus că mai mult de jumătate din decontări sunt cu țări asiatice, iar centrul va deservi nu doar Rusia, ci și alte națiuni în care A7 operează. Discursul lui Șor oferă o perspectivă asupra unei strategii hibride. El construiește o infrastructură financiară care susține activ obiectivele strategice ale Rusiei, canalizând în același timp resurse pentru rețeaua sa. Numirea oficială a acesteia drept centru de decontare o face să sune ca o operațiune fintech legitimă. Însă volumul operațiunilor și legătura cu PSB sugerează că susține și finanțarea transfrontalieră, putând include transferuri ilicite pentru a influența contextul politic al Moldovei.

Mișcarea lui Șor contează deoarece îi oferă o pârghie geopolitică, permite finanțarea ilicită și reprezintă un risc intern serios. Poziționându-se în centrul unei rețele financiare aliniate cu Rusia, el își construiește influența regională. Centrul A7 – o societate mixtă cu Promsvyazbank, o bancă sancționată – poate ocoli restricțiile globale și poate direcționa fonduri către rețele care vizează influențarea Moldovei. Sistemele democratice au de suferit atunci când puterea politică depinde de finanțarea subterană. Liderul PAS, Igor Grosu, a numit discursul lui Șor adresat lui Putin o mărturisire a „acțiunilor de destabilizare, finanțarea corupției și a unei rețele criminale” și a avertizat că această amenințare ar putea „captura Moldova”.

Percheziții la partidul lui Vlah în ajunul alegerilor

Situația la data de 5 septembrie 2025, forțele de ordine din Republica Moldova au efectuat aproximativ 100 de percheziții în nordul și sudul țării. Acestea au vizat o rețea suspectată de cumpărare de voturi, finanțare ilegală a partidelor și spălare de bani la scară largă. Investigațiile s-au concentrat pe operațiuni legate de rețeaua lui Ilan Șor, dar s-au extins la alți actori politici, inclusiv la Partidul „Inima Moldovei” al Irinei Vlah. Patru persoane au fost reținute, inclusiv oficiali din Comrat și un viceprimar. Irina Vlah a denunțat acțiunile drept represiune motivată politic. Ea a susținut că autoritățile foloseau aceste percheziții pentru a submina partidul său în ajunul alegerilor.

Perchezițiile de la partidul lui Vlah au stârnit dezbateri aprinse cu privire la legitimitatea și impactul lor politic. Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a respins acuzațiile de părtinire, subliniind că acțiunile s-au bazat pe dovezi concrete de corupție electorală și finanțare ilegală. El a indicat discuții interceptate care au implicat sume precum 1000 de lei, menționând că unul dintre actorii menționați era al doilea candidat de pe lista partidului lui Vlah. În același timp, Irina Vlah a încadrat perchezițiile drept represiune, prezentându-și noul partid drept victimă a presiunilor statului în ajunul primelor alegeri. Această narațiune ar putea energiza susținătorii ei, dar riscă și să amplifice polarizarea. Autoritățile, la rândul lor, susțin că rețeaua investigată are legături cu structurile de influență ale lui Șor, chiar dacă indirect.

Implicațiile sunt semnificative. Criticii avertizează că astfel de percheziții ridică îndoieli cu privire la corectitudinea electorală, mai ales când partide noi precum Inima Moldovei acuză deja blocul de guvernământ că folosește resurse administrative împotriva lor. Dacă aceste investigații par selective sau motivate politic, ele riscă să submineze încrederea publicului în instituțiile electorale. Într-un climat deja marcat de interferențe străine și acuzații persistente de cumpărare de voturi, percepția contează la fel de mult ca temeiurile juridice. Modul în care sunt gestionate aceste cazuri va modela atât credibilitatea alegerilor, cât și echilibrul competiției politice.

„Nunta” politică a lui Renato Usatîi

Pe 2 septembrie, liderii noului format Bloc Electoral Patriotic, inclusiv partidul Irinei Vlah, PSRM, PCRM și partidul Viitorul Moldovei, au semnat un angajament în afara parlamentului. Aceștia s-au angajat să nu formeze nicio coaliție cu partidul de guvernământ PAS după alegerile viitoare. Liderul comunist Vladimir Voronin a numit-o „un test de maturitate politică”, în timp ce Igor Dodon a adăugat că blocul, încrezător în perspectivele sale electorale, va rămâne deschis parteneriatelor cu orice forță parlamentară care îi împărtășește agenda. Irina Vlah a îndemnat „Partidul Nostru” al lui Usatîi și blocul „Alternativ” să se alăture angajamentului, invitându-i chiar și pe cei care nu erau siguri de intrarea în parlament să semneze. Curând, Renato Usatîi a răspuns dur. El a respins cererea ca fiind teatrală și de origine străină. Criticându-i tonul, el a declarat: „Acesta nu este un pact, este nunta altcuiva. Nu sunt aici să acționez ca martor.” El a clarificat că partidul său a exclus deja orice coaliție cu PAS, adăugând că „singura alianță pe care «Partidul Nostru» o va semna este cu cetățenii Moldovei”.

De ce contează? Respingerea de către Usatîi a pactului preelectoral al Blocului Patriotic contează pe mai multe planuri. El își poziționează partidul ca fiind independent și axat pe cetățeni, detașându-se de teatralitatea partidului. Cu Blocul Patriotic în sondaje în jur de 30,1% și Partidul Nostru la aproximativ 9,3%, refuzul său de a se alinia îi conferă o potențială putere de schimb de opinii atunci când se finalizează voturile. Sloganul său despre „nuntă străină” subliniază această distanță față de politica blocului. Această poziție ar putea atrage alegători sătui de alianțele tradiționale, prezentându-l pe Usatîi ca fiind autentic și loial cetățenilor, nu ierarhiilor de partid. Într-o competiție fragmentată, partide precum al său și Alternativa ar putea menține echilibrul puterii. Rămânând nelegat, Usatîi își lasă loc pentru negocieri post-electorale, care s-ar putea dovedi mai influente decât orice acord preelectoral.

Revenirea în cursă a echipei „Moldova Mare”

Pe 5 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat oficial partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, pentru viitoarele alegeri parlamentare programate pentru 28 septembrie. Această decizie a venit după o serie de contestații în justiție și o hotărâre a Curții Supreme care a anulat respingerea anterioară a CEC pe baza cotelor de reprezentare de gen.

Înregistrarea partidului este semnificativă, deoarece marchează revenirea unei entități politice cu orientare pro-rusă în cursa electorală. Partidul „Moldova Mare” a fost asociat cu Ilan Șor. Furtună, care anterior a fost procuror anticorupție, a negat orice afiliere cu rețeaua lui Șor. Înregistrarea partidului de către CEC indică faptul că acesta a îndeplinit cerințele legale necesare, inclusiv respectarea cotelor de reprezentare de gen și eligibilitatea candidaților săi. Această evoluție adaugă la complexitatea peisajului politic din Republica Moldova, deoarece participarea partidului „Moldova Mare” ar putea influența dinamica alegătorilor, în special în rândul circumscripțiilor pro-ruse. Revenirea partidului în cursă subliniază provocările cu care se confruntă Republica Moldova în echilibrarea cadrelor juridice cu considerațiile politice. Deși decizia CEC respectă standardele juridice, ea ridică și întrebări cu privire la influența actorilor externi și impactul potențial asupra suveranității Republicii și alinierii acesteia cu instituțiile occidentale.

Pe măsură ce alegerile se apropie, strategiile de campanie și alianțele partidului „Moldova Mare” vor fi monitorizate îndeaproape, deoarece acestea ar putea juca un rol esențial în conturarea direcției viitoare a traiectoriei politice a Moldovei.