Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a adoptat, în ședința din 24 august, mai multe hotărâri legate de organizarea alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie. Potrivit deciziei, peste hotare vor fi deschise 301 secții de votare, dintre care patru vor funcționa prin corespondență pentru cetățenii aflați în: Statele Unite, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Este cel mai mare număr de secții organizate vreodată pentru diaspora. La scrutinul din anul precedent au fost deschise 234, iar în 2021 doar 150. La alegerile anterioare, peste 330.000 de moldoveni au votat în străinătate, iar în 2021 numărul acestora a fost de aproximativ 212.000.

Între 22 aprilie și 14 august, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare au putut să notifice autoritățile de la Chișinău privind intenția de a participa la alegerile din toamnă, prin înregistrarea prealabilă. În această perioadă au fost depuse 16.149 de cereri din 58 de țări. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Rusia, unde au fost depuse 13.040 de cereri noi – de două ori mai multe decât totalul acumulat în anii 2018–2024. În celelalte țări, creșterea a fost modestă, de aproximativ 3%.

În total, din 2018 până acum, s-au înregistrat prealabil 127.166 de moldoveni din 88 de state. Totuși, autoritățile au anunțat că în Federația Rusă ar putea fi deschise doar două secții de vot, în cadrul misiunilor diplomatice, din motive de securitate. Aceeași măsură se aplică și în alte țări aflate în război, precum Ucraina și Israel.

De asemenea, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 12 secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu sub administrația regimului separatist de la Tiraspol.

La alegerile parlamentare din toamna trecută au fost deschise 41 de secții pentru cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, la care s-au prezentat aproape 30.000 de votanți. Cea mai mare rată de participare a fost înregistrată în 2019. Atunci au fost deschise 47 de secții, iar la urne s-au prezentat peste 37.000 de alegători.

Decizia autorităților de a reduce numărul secțiilor a fost criticată de mai mulți reprezentanți ai opoziției de la Chișinău, care au acuzat guvernul de discriminare a cetățenilor moldoveni aflați în regiunea transnistreană. Reprezentanții autorităților susțin însă că măsura se justifică prin prezența scăzută la scrutinele anterioare și prin imposibilitatea candidaților de a desfășura campanii electorale în stânga Nistrului, regiune controlată de administrația separată de la Tiraspol. Săptămâna trecută, viceprim-ministrul pentru Reintegrare a declarat că:

„Menționez faptul că nici un partid politic sau candidat în procesul electoral nu își poate desfășura campania electorală în mod liber pe teritoriul regiunii transnistrene. Tiraspolul nu respectă legislația și constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces democratic și liber în regiune. (…) Sunt o multitudine de secții care au avut și 35 și 60 și ceva de voturi și până la 100. Deci aceste secții nu sunt argumentate pentru a fi redeschise”.

În cadrul ședinței din 24 august, Comisia Electorală Centrală a respins cererea Partidului politic „Noua Opțiune Istorică” de înregistrare a listei de candidați pentru alegerile parlamentare. Potrivit CEC, examinarea listei a relevat că o persoană inclusă în aceasta se încadrează în prevederile art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022 și a fost exclusă în cadrul procedurii de verificare a admisibilității. Această excludere a dus la reducerea cotei de reprezentare de la 70% la 30%, ceea ce indică neconformitatea listei. În plus, Comisia a constatat că mai mulți candidați erau afiliați fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional.

Cu o zi înainte a fost respinsă și cererea partidului Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, considerată apropiată oligarhului fugar Ilan Șor. Potrivit comunicatului CEC: „s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității.”

Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, a fost sancționată de Uniunea Europeană pe 15 iulie, alături de alte persoane afiliate lui Ilan Șor. Măsurile prevăd blocarea conturilor și bunurilor în UE și în Republica Moldova, precum și restricții de circulație. În ultimele luni, Furtună s-a remarcat prin declarații revanșiste referitoare la reîntoarcerea Bugeacului. Basarabia a pierdut ieșirea la mare la 2 august 1940, când la ordinul lui Stalin, provincia istorică a trecut sub administrația Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

Ultimul sondaj al companiei iData privind alegerile parlamentare arată că 39,8% dintre cetățeni încă nu știu pentru cine își vor da votul la scrutinul din 28 septembrie. În rândul alegătorilor care și-au exprimat opțiunea, principalele preferințe se îndreaptă către patru formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate – 36%, Blocul Electoral Patriotic – 27,5%, Blocul „Alternativa” – 11,3% și Partidul Nostru – 9,2%. În acest scenariu, mandatele de deputat s-ar repartiza astfel: PAS – 41, Blocul Electoral Patriotic – 36, Blocul „Alternativa” – 13 și Partidul Nostru – 11.

Eșantionul a inclus 1.071 de persoane din 89 de localități și a fost realizat între 7 și 16 august 2025. Studiul nu a cuprins cetățeni din diasporă și din stânga Nistrului.