de Marius Ilie | mai 28, 2024 | Fakenews Radar
Această lucrare își propune identificarea narațiunilor rusești în spațiul web românesc, răspândite prin intermediul rețelelor de socializare referitoare la războiul din Ucraina și, prin extensie, la utilizarea intenționată sau accidentală a armamentului nuclear în contextul menționat.
Principala metodă de colectare a datelor pentru această analiză, implică utilizarea scraper-urilor web. Această metodă permite colectarea unei cantități semnificative de date relevante despre utilizatori, pagini, grupuri și postări de pe platformele de social media menționate. Aplicarea metodelor a rămas în mare parte consistentă în cazul ambelor platforme, însă pe Facebook a fost există aplicarea de scrapere și pe grupuri.
Rolul rețelelor de socializare în diseminarea informațiilor
În ceea ce privește procesul de diseminare al informațiilor, rețelele sociale diferă semnificativ de platformele media convenționale, cum ar fi televiziunea și radioul public. Mai precis, rețelele de socializare atrag un public mai mare în comparație cu instrumentele media tradiționale, iar totodată, facilitează un grad de interacțiune extinsă în rândul consumatorilor și, prin extensie, permite comunicarea în masă la scală globală. În același timp, activitatea online, mai ales în cazul rețelelor sociale, facilitează crearea de comunități prin scăderea costurilor de comunicare.
Consumul de știri și informații este influențat în mare măsură de preferințele utilizatorilor de a fi expuși selectiv la informații care sunt în concordanță cu propriile perspective politice. În ceea ce privește informațiile la care sunt expuși indivizii pe rețelele sociale, acestea sunt în mare măsură dictate de conexiunile lor sociale (spre exemplu: prieteni, urmăritori). Prin navigarea pe aceste platforme, utilizatorii sunt expuși la știri prezentate cu un anumit grad de aprobare socială. Aprobarea socială afectează probabilitatea unui utilizator de a interacționa cu informația prezentată. Indivizii folosesc percepțiile, interacțiunile și reacțiile altor utilizatori din rețeaua lor socială pentru a determina veridicitatea unei informații.
În cadrul rețelelor sociale există o dinamică prin care meritul unei informații este asociat cu popularitatea acesteia (gradul de interacțiune raportat în like-uri, comentarii, share-uri). Mai exact, există o corelație directă între popularitatea informațiilor de pe rețelele sociale și veridicitatea cu care sunt percepute acestea. Expunerea frecventă la o idee, adesea din surse variate, crește probabilitatea ca acea informație să fie acceptată și repetată. Cu alte cuvinte, indivizii dezvoltă preferințe pentru stimuli la care sunt expuși frecvent. De aceea, în mod general, campaniile de dezinformare se folosesc de suprasaturarea cu conținut, acapararea de hashtag-uri și utilizarea de boți (în cazul de față, conturi false ce interacționează cu postările și conținutul cu scopul potențial a crește nivelul de credibilitate al informației prezentate).
Analiza postărilor relevante pe platforma TikTok
Folosind un web scraper, au fost identificate 1191 de postări pe TikTok care aveau cel puțin unul dintre hashtag-urile relevante. Deoarece TikTok nu impune o limită pentru numărul de hashtag-uri care pot fi folosite, au existat postări cu până la 30 de hashtag-uri. Din acest motiv, numărul de hashtag-uri analizate a fost limitat la primele 10 pentru fiecare postare. Hashtag-ul „#nuclear” a fost observat în 912 dintre cele 1191 de postări analizate. Acesta a apărut predominant ca al treilea hashtag în ordine, într-un format de tipul #hashtag1; #hashtag2; #nuclear. Apariția sa a fost cel mai puțin frecventă atunci când a apărut ca al zecelea hashtag. În urma procesului de colectare a datelor, postările relevante au fost analizate prin examinare manuală.
Postările preluate de pe TikTok au fost analizate în ordine crescătoare, pornind de la hashtag-ul cel mai puțin răspândit până la cel mai comun. Dintre acestea, hashtag-ul cel mai puțin frecvent întâlnit a fost „#accidentnuclear”, apărând în doar 6 postări. Cu toate acestea, jumătate din postările asociate cu acest hashtag au fost considerate irelevante pentru subiectul de cercetare și, în consecință, au fost eliminate. Următorul hashtag, „#atacnuclear”, a fost identificat de 23 de ori. Conținutul postărilor sub acest hashtag s-a concentrat în principal pe prezentarea potențialelor repercusiuni ale unui atac nuclear și pe enumerarea unor eventuale măsuri de precauție. Nivelul de implicare pentru acest hashtag a fost relativ modest. Este esențial de reiterat că această cercetare vizează exclusiv conținutul destinat unui public românesc, prin urmare conținutul în alte limbi nu a fost luat în considerare în analiză.
Următorul termen analizat a fost „război nuclear” (#razboinuclear). Postările care utilizează acest termen prezintă o rată de implicare substanțial mai mare, caracterizată prin comentarii și aprecieri crescute, în comparație cu alte hashtag-uri. Acest nivel sporit de implicare facilitează o analiză mai amănunțită a comentariilor care însoțesc aceste postări. La interacțiunea cu postările identificate prin această căutare, devine evident că discursul din comentarii cuprinde atât teme conspirative, cât și religioase.
Hashtag-ul „Zaporizhia” a fost identificat în 236 de postări, regăsindu-se în mod covârșitor pe a doua poziție în lista hashtag-urilor postărilor în care a fost menționat. Postările cu conținut pro-Ucraina asociate cu acest hashtag primesc mai multe interacțiuni negative din partea utilizatorilor și au un angajament mai redus decât cele pro-ruse. După colectarea inițială a datelor pe TikTok, nu a fost efectuată o analiză cuprinzătoare a hashtag-ului „nuclear”. Această decizie a fost determinată de generalitatea termenului „nuclear”, care a dus la o cantitate substanțială de date, depășind scopul cercetării.
Deși termenul „nuclear” a apărut ca cel mai răspândit hashtag, relevanța sa a fost observată în principal atunci când a fost cuplat cu alți termeni. În consecință, a încetat să mai servească drept punct focal în analiză. Limitarea metodei de colectare a datelor devine evidentă prin dificultatea de a discerne conținutul relevant în timpul colectării datelor prin scraping. De exemplu, prezența termenului „nuclear” în mai multe limbi a dus la includerea acestuia în postări care nu se încadrează în domeniul de aplicare al analizei.
Analiza postarilor relevante pe platforma Facebook
Facebook, precum majoritatea rețelelor sociale, permite utilizatorilor mai multe moduri de a interacționa direct cu conținutul pe care îl întâlnesc. De exemplu, opțiunile de like, comentarii și distribuire au atribute diferite. Like-ul reprezintă feedback pozitiv la conținut, în timp ce share-ul poate exprima dorința de a crește vizibilitatea informațiilor găsite. Partajarea nu înseamnă neapărat că utilizatorul a interacționat pozitiv cu conținutul; o postare poate fi distribuită chiar dacă individul nu este de acord cu aceasta. Totuși, acțiunea de distribuire crește acoperirea postării respective. Comentariile reflectă opinia unui utilizator cu privire la conținut și pot fi atât negative, cât și pozitive.
Datele obținute din postările de pe Facebook cu hashtag-uri au dat rezultate nesemnificative. Majoritatea postărilor care conțin hashtag-ul „nuclear” s-au dovedit a fi irelevante pentru subiectul vizat, evidențiind natura largă a termenului. Pentru a eficientiza procesul de colectare a datelor, căutarea a fost limitată la doar trei dintre cele cinci hashtag-uri inițiale. Cu toate acestea, chiar și cu această restricție, metoda nu a reușit să furnizeze date substanțiale relevante pe Facebook. Această observație ar putea sugera mai multe lucruri: ar putea indica disparități în diseminarea informațiilor între Facebook și TikTok sau ar putea implica faptul că TikTok servește ca o platformă în care informațiile false sunt proliferate mai ușor. În consecință, a fost considerată necesară o abordare distinctă pentru colectarea datelor pe platforma Facebook.
Grupurile Facebook sunt cele mai simple canale de distribuție a conținutului și, de cele mai multe ori, printre cele mai eficiente metode de propagare a informațiilor și a conținutului. Există mai multe motive pentru care grupurile Facebook reprezintă un mediu favorabil pentru răspândirea dezinformării. În primul rând, grupurile Facebook adună de obicei persoane cu idei și mentalități similare, care împărtășesc credințe, ideologii sau interese. Astfel, pot fi create așa-numitele „camere de ecou”, unde dezinformarea se poate răspândi rapid fără a fi verificată, deoarece membrii își întăresc adesea punctele de vedere fără a examina conținutul. În esență, indivizii au tendința de a gravita către informații care se aliniază cu credințele lor preexistente.
Există o un grad redus de moderare a informațiilor, permițând astfel, răspândirea zvonurilor, dezinformării și teoriilor conspirației. Anumite grupuri Facebook funcționează ca și comunități închise sau private, limitând efectiv supravegherea externă. În cadrul acestor grupuri închise, dezinformarea poate circula necontrolată, lipsită de intervenții externe sau mecanisme de corectare.
Pentru a culege date relevante despre informațiile prezente în grupuri, s-a folosit un scraper pentru a aduna postări din șase grupuri în care au fost identificate informații false. În urma procesului de scraping, au fost colectate 597 de postări din grupurile selectate. Selecția acestor grupuri a rezultat dintr-o observație anterioară în care au fost identificate postări care conțineau dezinformare și teorii ale conspirației. Au fost analizate rezultatele scraping-ului, iar postările care nu s-au încadrat în perioada în care s-a efectuat analiza au fost eliminate, rezultând astfel 96 de postări rămase. Din cele 96 de postări, un număr semnificativ de conținut relevant nu a fost identificat; prin urmare, au fost analizate alte două grupuri de Facebook care nu aveau ca subiect principal o temă conspirativă, ci mai degrabă una pro-rusă. Din această culegere de date au rezultat 70 de postări din cele două grupuri.
Acest pas a fost important pentru restrângerea rezultatelor. Implicarea cu postările identificate a fost destul de scăzută în comparație cu implicarea prezentă pe TikTok, dar mai mare decât în grupurile analizate anterior. Una dintre primele constatări din examinarea acestor postări este dispoziția favorabilă față de acțiuni cu potențial nuclear atribuite Rusiei. De exemplu, discuțiile referitoare la armamentul nuclear rusesc atrag reacții si interacțiuni mai pozitive în comparație cu cele ce fac referire la alte țări, cum ar fi SUA. În plus, prezența conținutului în limba rusă este de asemenea notabilă în cadrul acestor grupuri.
Un aspect interesant care a reieșit este că, în cadrul grupurilor analizate unde a fost identificată prezența informațiilor false, conținutul este generat în mod predominant de un număr limitat de utilizatori, indiferent de dimensiunea grupului. În plus, reacțiile membrilor din cadrul acestor grupuri sunt semnificativ reduse, în special în raport cu numarul de membri prezenți pe grup. Acest lucru sugerează că interacțiunea cu informații false pe Facebook, așa cum se manifestă prin grupurile publice examinate, este relativ redusă. Mai exact, conținutul de informații false este ridicat, însă utilizatorii nu interacționeaza în mod direct cu postările respective.
Această constatare poate fi explicată prin mai mulți factori. Fie dezinformarea are loc în cadrul unor grupuri private și închise, la care accesul este limitat, fie dezinformarea a migrat de pe Facebook către alte rețele sociale. Dintre aceste două explicații, a doua are o probabilitate mai mare. De la primele verificări ale diferitelor hashtag-uri de pe TikTok, a fost identificat un număr mult mai mare de postări de dezinformare decât pe Facebook.
În cele din urmă, utilizarea metodei de căutare directă pentru a găsi postări relevante pe Facebook a dat rezultate mai consistente. Mai precis, spre deosebire de postările care au fost răzuite anterior pe baza hashtag-urilor, rata de implicare a acestor postări este mult mai mare. Prin urmare, s-a putut observa încă o dată că hashtag-urile nu sunt la fel de utilizate pe Facebook pentru a disemina informații în mod eficient. În același timp, implicarea acestor postări este mai mare decât în grupurile publice analizate. Cu toate acestea, nu este clar dacă implicarea cu postările este mai mare în grupurile private. Au fost identificate mai multe conturi diferite care publicau conținut identic. De asemenea, au fost identificate comentarii de la utilizatori diferiți care publicau mesaje identice la postări diferite.
Comparație între cele doua platforme
Algoritmul TikTok este conceput pentru a personaliza fluxurile de conținut în funcție de preferințele și comportamentul utilizatorului. Acest algoritm poate duce la crearea de bule de informații sau camere de ecou și la amplificarea conținutului de dezinformare. Dacă un utilizator interacționează cu material ce conține informații false sau conspirații, algoritmul poate continua să recomande conținut similar pentru a menține implicarea și interesul utilizatorului. De asemenea, moderarea slabă a conținutului reprezintă un alt factor ce poate explica volumul mare de informații false prezente pe TikTok.
S-a observat o asociere între propagatorii dezinformării și nivelul lor aparent de religiozitate. Multe dintre conturile care răspândesc informații false și conspirații pe ambele platforme afișează un grad ridicat de religiozitate pe profilurile lor. Acest grad se manifestă în cantitatea de material religios sau limbaj religios folosit sau generat. Acest lucru poate sugera că indivizii cu un grad ridicat de religiozitate au mai multe șanse să accepte și să răspândească informații false sau conspirații care se află în concordanță cu propriile convingeri religioase. De asemenea, s-a observat că limbajul religios este adesea folosit pentru a crește legitimitatea și impactul emoțional al dezinformăriilor.
În analiză s-a observat, de asemenea, folosirea limbajului conspirativ pentru a manipula opinia publică și a genera sentimente de neîncredere. Adesea, dezinformarea pe rețelele sociale este concepută pentru a genera reacții emoționale intense și pentru a încuraja diviziunea și polarizarea în cadrul societăților. Aceste mesaje pot crea tensiune și conflict și pot amplifica temerile și prejudecățile existente. Un astfel de mesaj religios care pare să se potrivească în acest context este cel al „apocalipsei”.
Narațiuni identificate
În analiza postărilor pe cele doua platforme, au fost identificate mai multe narațiuni care încearcă să absolve Rusia de responsabilitatea pentru războiul din Ucraina și pentru potențiale incidente nucleare. Aceste narațiuni sunt adesea amplificate prin tonuri conspirative și religioase, contribuind la polarizarea opiniei publice.
Principalele narațiuni identificate:
1. Diminuarea responsabilității Rusiei:
– Vina asupra SUA și NATO: Postările adesea învinuiesc Statele Unite și NATO pentru conflictul din Ucraina, prezentându-le ca pe principalii agresori. Rusia este descrisă ca o victimă sau ca un actor care acționează în legitimă apărare.
– Arme nucleare rusești: Discuțiile referitoare la armamentul nuclear al Rusiei atrag reacții și interacțiuni pozitive, sugerând că acestea sunt văzute mai favorabil comparativ cu armamentul altor țări, cum ar fi SUA.
2. Teorii ale conspirației și Noua Ordine Mondială:
- Narațiuni conspirative: Sunt prezente teorii despre o cabală globală satanică și despre eforturile unei „Noi Ordini Mondiale” de a controla lumea. Aceste teorii combină tonuri religioase și pro-ruse. Mai exact, Rusia este una dintre țările ce se luptă cu aceste forțe oculte.
3. Religie și justificarea acțiunilor Rusiei:
– Dumnezeu de partea Rusiei: Există postări care susțin că Dumnezeu sprijină Rusia, prezentând-o ca apărătoare a lumii creștine. Războiul este văzut ca o luptă împotriva unei forțe malefice globale.
– Apocalipsa: Unele postări utilizează limbaj religios pentru a sugera că evenimentele curente fac parte dintr-un scenariu apocaliptic, amplificând astfel impactul emoțional al mesajului. În același timp diminuând considerabil gradul de implicare al Rusiei.
4. Riscul unui război nuclear:
– Apeluri la oprirea sprijinului pentru Ucraina: Este sugerat faptul că sprijinul SUA și NATO pentru Ucraina ar putea declanșa un război nuclear. Argumentul pornește de la premisa că Rusia ar folosi arme nucleare doar în legitimă apărare împotriva unui atac american.
Evoluția narațiunilor:
Conturi și diseminare a narațiunilor:
– Conturi multiple: Au fost identificate conturi care postează mesaje identice pe diferite platforme, folosind diverse hashtag-uri. Aceste conturi combină adesea narațiuni religioase, conspiraționiste și propagandă pro-rusă.
Evoluția mesajelor:
– Justificarea utilizării armelor nucleare: O narațiune timpurie sugera că Rusia ar putea folosi arme nucleare pentru a apăra teritoriile anexate în Ucraina, prezentând această acțiune ca o măsură defensivă.
– Propaganda ucraineană și implicarea NATO: Unele postări sugerează că Ucraina răspândește propagandă pentru a incita implicarea NATO, poziționând Rusia ca un participant reticent și justificând teama de un atac nuclear orchestrat de Ucraina.
– Atacul asupra barajului: O altă narațiune sugerează că Ucraina a atacat barajul pentru a furniza apă centralei nucleare, acuzând Rusia de atac și implicând entități externe care controlează Ucraina din umbră.
Aceste narațiuni împărtășesc un mesaj comun: reducerea responsabilității Rusiei în cazul unui incident nuclear. Aceste mesaje sunt folosite pentru a influența opinia publică, generând reacții emoționale intense și amplificând diviziunile și polarizarea în societate.
de Marius Ilie | apr. 22, 2024 | Fakenews Radar
Rețelele de socializare reprezintă teren fertil pentru răspandirea dezinformărilor.. Dezinformările răspândite prin intermediul social media pot avea un număr semnificativ de efecte negative cauzate de gradul de influență pe care îl pot exercita asupra opiniei publice. În cadrul acestei analize, au fost utilizate instrumente de web scraping pentru a identifica și analiza diferite grupuri, postări, conturi și pagini cu scopul de a înțelege maniera în care sunt răspândite dezinformările pe rețelele de socializare.
Conținutul analizat a provenit de pe doua platforme majore de social media. Prima platformă de social media analizata este Facebook întrucât reprezintă cea mai mare rețea de socializare din România. Cea de-a doua plaforma este TikTok atât datorită numărului ridicat de utilizatori cât și datorită creșterii constante a volumului de conturi înregistrate. Dintre cele doua rețele, deși Facebook dispune de mai mulți utilizatori, angajamentul utilizatorilor cu postările este mult mai ridicat pe TikTok. În cadrul cercetării, vor fi urmărite identificarea tematicilor dezinformatoare ce se suprapun pe ambele platforme. Totodata, va fi identificată rețeaua pe care prezența dezinformărilor este mai ridicată.
Campaniile de dezinformare nu au apărut odată cu răspândirea rețelelor de social media, însă aceste rețele au permis propagarea informațiilor false într-un mod mult mai eficient și țintit asupra unui public anume. Cu siguranță, într-un peisaj copleșit de informații, valabilitatea unui mesaj poate varia pentru fiecare utilizator. Două persoane distincte pot percepe aceeași informație și pot trage concluzii divergente cu privire la veridicitatea sa, influențate fiind de experiențele anterioare sau de convingerile personale. Astfel, un aspect interesant ce va fi urmărit constă în identificarea unor aspecte sau caracteristici comune între grupurile sau indivizii ce propagă dezinformare.
Dezinformările se răspândesc în mod rapid și eficient pe canalele de comunicare specifice rețelelor de socializare. Astfel, consider că este importantă analiza felului în care este propagată dezinformarea, de către cine este răspândită dezinformarea și impactul pe care îl are dezinformarea. Există numeroase cauze și motive ce pot explica răspândirea informațiilor false pe social media. Printre motivele răspândirii dezinformatiilor pe platformele de social media, se poate număra dificultatea moderării conținutului fals. Această dificultate reiese din volumul ridicat de conținut publicat și împărtășit de către utilizatori. De asemenea, pot exista diferite tipuri de moderare, cea automată și cea manuală. Moderarea automată este realizată de către algoritmi specializați ce identifică anumite cuvinte cheie.
Moderarea manuală este realizată de către oameni, această moderare, la randul sau poate avea mai multe dimensiuni, mai exact, moderarea din partea anumitor indivizi cu autoritatea necesară (administratori spre exemplu) și moderarea din partea altor utilizatori prin raportarea conținutului presupus fals. Însă chiar și în cazul existenței unor metode de moderare eficiente, nu ar putea fi garanta oprirea raspandirii de conținut fals. Unul din aspectele negative ale expunerii pe termen lung la material cu caracter dezinformativ este acela de creare a unor camere de ecou ce permit răspândirea informațiilor false. În cadrul acestora, indivizii sunt expuși și interacționează în mare parte cu, conținut ce le confirmă prejudecățile existente.
Pentru utilizatorul obișnuit al rețelelor de socializare, nu există modalități clare de a distinge dintre conținutul fals și cel real. Adesea, prin intermediul algoritmilor din spatele rețelelor de socializare, sunt distribuite informații către indivizii ce au mai interacționat cu astfel de conținut. Scopul algoritmului nu este în sine de a răspândi dezinformare ci mai degrabă de a crește angajamentul (engagement) utilizatorilor cu conținutul. Astfel, rețelele nu reprezintă cauze ci mai degrabă medii.
Conform datelor statistice, pe facebook se regăsesc 12.929.300 de utilizatori în România. Facebook reprezintă cea mai populară platformă de social media din România, având o acoperire de 93% printre utilizatorii de internet din mediul urban. Persoanele de gen feminin reprezinta 51.8% dintre utiliaztori iar cele de gen masculin 48.2%. Cea mai mare categorie de vârstă este între ce a indivizilor din intervalul de varsta 25-34 ani, reprezentand 20.9% din total, urmată de categoria de vârstă 35-44 ani reprezentand 20.1%.
În cazul facebook, vor fi cautate hashtag-uri relevante adesea utilizate în discursurile dezinformatoare, totodată, vor fi căutate grupuri cu potentiale mesaje cu caracter conspirationist si diseminatoare de dezinformatie. In cercetarea preliminara am identificat mai multe cuvinte cheie în baza cărora am căutat grupuri în care exista potențialul distribuirii de dezinformare.
În analiza inițială, termenii ce au oferit cele mai relevante rezultate se axau pe teme conspiraționiste alături de teme cu caracter religios. Pe facebook cele mai proeminente subiecte de dezinformare reprezintă fie vestigii ale perioadei pandemiei, fie conspirații cu tentă religioasă. Se regăsesc postări ceva mai recente ce au legatură cu vaccinarea însă majoritatea acestora au peste un an.
Au fost căutate mai multe grupuri publice în baza unor cuvinte-cheie adesea asociate dezinformărilor. Ca urmare a acestei căutări au fost identificate cinci grupuri ce se pot încadra în cercetare (grup 1; grup 2; grup 3; grup 4; grup 5). Apoi a fost utilizat un proces de scraping a membrilor asupra fiecărui grup pentru a observa dacă există utilizatori ce se regăsesc în mai multe dintre grupuri. În cazul în care au fost identificați utilizatori ce fac parte din mai multe grupuri, au fost analizate conturile acestora pentru a observa dacă există caracteristici comune.
Dintre cele cinci grupuri identificate pe facebook, două dintre acestea sunt pro-ruse (grup 1; grup 2) și diseminează informații false. Unul dintre grupuri are un număr semnificativ mai mare de membri decât celălalt. Pe aceste două grupuri de facebook, au fost identificate doar 3 conturi ce se suprapun. Pe grupul cu număr mai ridicat de membri, este postat conținut fals pro-rus și conținut cu tematică religioasă (grup 1).
A fost identificat un alt grup de 127.000 de utilizatori pe care fuseseră distribuite dezinformări, însă nu a fost realizat procesul de scraping pentru a colecta membrii întrucât din momentul verificării inițiale a grupului și până în momentul în care a avut loc culegerea de date, acest grup a fost populat de un număr considerabil de utilizatori din diverse tari, fapt ce ar denota un influx de conturi false și de boti ce postau constant pe grup (grup 5). Ca urmare, conținutul postărilor din grup a devenit lipsit de semnificație sau legătură. Totuși, în ceea ce privește administratorii și moderatorii acestei pagini, au fost găsite suprapuneri cu unul dintre grupurile pro-ruse menționate anterior (grup 1).
Dintre cele cinci grupuri, au fost identificate două grupuri cu tente conspiraționiste ce au un număr suficient de mare de membri pentru a fi analizați (grup 3; grup 4). Ambele grupuri identificate fac referire în denumirea acestora la termenul de „noua ordine mondială”. Acest termen fiind adesea asociat cu mai multe ramuri conspiraționiste. Ambele grupuri au peste 300 de membri, iar în urma procesului de scraping au fost identificați 70 de membri comuni.
A fost identificat un membru comun în 3 grupuri diferite. Mai exact, în cele două grupuri conspirationiste și în grupul pro-rus cu un număr mai mare de membri. Acest utilizator postează pe doua dintre grupuri conținut exclusiv pro-rus. Ca urmare, a fost analizat profilul acestuia. Pentru început, a fost realizată căutarea inversă pe google images a pozei de profil a utilizatorului pentru a identifica un potențial cont fals. În urma căutării, au fost identificate alte conturi ce au aceeași poză de profil (o hartă a României pe care scrie “Blestemați fie trădătorii și vânzătorii de țară”). Totodată această fotografie a fost găsită pe o altă pagina de facebook ce posteaza conținut cu tente naționaliste. Originea fotografiei se regăsește pe un website pe care sunt postate articole jurnalistice și analize despre China și România.
A fost identificată o suprapunere a postarilor distribuite pe grupul pro-rus cu postări făcute de mai multe pagini religioase de pe facebook. În ceea ce privește paginile religioase a căror postări s-au regăsit pe grupurile menționate anterior, lista de urmăritori nu este publică, așadar nu poate fi analizată suprapunerea urmăritorilor paginilor cu membrii grupurilor identificate.
În urma altui proces de scraping ce a avut loc pe mai multe hashtag-uri, au fost substrase 148 de postări. Acest proces de scraping a fost realizat de asemenea și în cazul platformei TikTok în baza acelorași hashtag-uri. Hashtag-urile au fost selectate în urma analizei preliminare a paginilor și conturilor ce distribuiau informații false. Aceste hashtag-uri sunt „#ocultamondiala”, „#globalisti”, „#roexit”, „#nouaordinemondiala”. Termenul de roexit a fost analizat pentru a stabili gradul de popularitate al discursului populist și anti-ue cu scopul de a observa dacă există suprapunere cu alți termeni. Au fost identificate 20 de postări ce proveneau de pe paginile religioase a căror postări au fost descoperite pe mai multe dintre grupurile analizate (pagina religioasa). Din partea acestor pagini au fost identificate postări ce corespund cu 3 dintre cele 4 hashtag-uri scrape-uite. În cazul majorității postărilor, interacțiunile din partea utilizatorilor sunt reduse.
În continuare, au fost scrape-uite 250 de postări de pe fiecare patru grupuri analizate, rezultând în 1000 de postări. Au fost identificate conturile cu cel mai mare număr de postări de pe grupurile respective pentru a observa dacă există membrii cu un număr mare de postări ce se regăsesc pe mai multe grupuri. În urma acestei verificări a rezultat doar o conexiune, însă contul identificat este “top poster” doar pe unul dintre grupuri și are o singură postare pe alt grup, așadar nu a fost identificată o suprapunere a conturilor pe grupurile analizate.
În ciuda acestui fapt, au fost analizate profilurile membrilor cu cele mai multe postări pe grupurile identificate. Au reiesit mai multe caracteristici comune dintre aceste conturi, mai exact, postări religioase, pro-ruse, anti-ue, dezinformative și conspiraționiste. Adesea aceste caracteristici se suprapun în multe dintre postările identificate. Pentru aprofundarea cercetării, au fost analizate de asemenea postările contului ce s-a regasit in trei dintre grupurile identificate anterior. În urma acestei analize au fost identificate mai multe grupuri pe care acest cont distribuie postarile de pe propria pagina. Totodată, au fost identificate mai multe conturi de la care sunt distribuite postări sau care distribuie postarile publicate de contul respectiv. Nu există unelte ce permit procesul de scraping al postarilor conturilor de facebook. Așadar, acest proces va fi realizat manual.
Astfel, au fost analizate 10 postări de pe 10 conturi ce postau și distribuiau material asemanator sau identic cu profilul ce s-a regasit în cele trei grupuri analizate anterior. Astfel, au rezultat 100 de postări ce aveau caracteristici similare cu cele ale profilurilor ce postau cel mai des pe grupurile menționate anterior.
Caracteristica pro-rusă a fost atribuită postărilor ce reprezentau Rusia într-o lumina favorabilă sau lăudau acțiunile guvernului, armatei sau președintelui Rusiei. Caracteristica dezinformativă a fost atribuită postărilor ce aveau conținut fals, dovedit. Caracteristica conspiraționistă a fost atribuită postărilor ce prezentau conținut conspirationist (conspirații legate de vaccin, nouă ordine mondială, etc.). În cele 100 de postări analizate, au fost identificate 61 de postări pro-ruse. Dintre cele 61 de postări pro-ruse, 26 au caracteristică dezinformativa, 10 caracteristică religioasa, 10 caracteritică conspiraționistă. Aproape jumătate din postarile pro-ruse identificate au caracteristică dezinformativă. Un alt rezultat al acestei analize constă în originea conținutului distribuit. Mai exact, a fost identificat un număr ridicat de postări ce aveau proveneau de pe TikTok.
Utilizatorii de TikTok în România ating numărul de 6.37 de milioane. Un lucru interesant în ceea ce privește platforma TikTok este ca spre deosebire de alte platforme de social media, aceasta are un grad mai mare de adopție în randul persoanelor de peste 50 de ani.
Pentru analiza răspândirii dezinformărilor prin intermediul platformei TikTok, a fost realizat procesul de scraping pe patru hashtag-uri ce au fost folosite și în cazul platformei Facebook. În urma procesului de scraping au rezultat 850 de postări, cu mult peste postările culese de pe Facebook. Discrepanța dintre numărul de rezultate ce au reieșit în urma procesului de scraping de pe cele doua platforme este cauzată de volumul mult mai ridicat de conținut disponibil pe TikTok. Totodată, această discrepanță poate fi explicată de felul în care utilizatorii celor două platforme se raportează la hashtag-uri. În cazul platformei TikTok, hashtag-urile reprezintă o unealtă mult mai importantă în răspândirea conținutului.
Pe lângă discrepanța numărului de postări, există o diferență semnificativă în ceea ce privește interacțiunile, aprecierile și comentariile postărilor. După cum a fost menționat anterior, interacțiunile din postările analizate de pe facebook sunt limitate, mai ales în cazul celor prezente pe grupuri. Conținutul cu caracter dezinformator de pe platforma Tik Tok este mult mai răspândit decât cel de pe Facebook.
Felul în care platforma TikTok funcționează, încurajează utilizatorii sa folosească cât mai multe hashtag-uri. În analiza celor patru hashtag-uri menționate au fost identificate postări cu pana la 200 de hashtag-uri adiacente, însă aria de analiză a fost restrânsă doar la primele 31 de hashtag-uri. Motivul pentru care a fost restrâns numărul de hashtag-uri adiacente este pentru a evita analiza cuvintelor cheie de umplutură. În urma procesului de scraping, au fost căutate mai multe cuvinte cheie relevante ce au fost utilizate ca hashtag-uri alături de cele identificate inițial. Unul dintre aceste hashtag-uri, este reprezentat de “#rusia” și alte derivate, acestea fiind prezente în 83 de postări ca hashtag-uri adiacente. Termenul “Putin” a fost regasit de 26 de ori, iar “ucraina” de 40 de ori. Termeni cu caracter religios au fost regăsiți de 103 ori.
Au fost identificate postări cu hashtag-uri religioase, pro-ruse și conspiraționiste apoi a fost analizat conținutul în sine și comentariile altor utilizatori. În mod similar ca pe Facebook, au fost identificate suprapuneri între mesajele pro-ruse, religioase și cele conspiraționiste. În ceea ce privește narațiunile prezentate și caracteristicile comune ale paginilor și utilizatorilor care creează și diseminează astfel de conținut, acestea sunt similare cu cele de pe Facebook.
Există mai mulți factori de natură tehnică ce pot explica discrepanța semnificativă a volumului de informații false întâlnite pe TikTok spre deosebire de Facebook. Unul dintre acești factori, constă în felul în care funcționează platforma TikTok. Această platformă se bazează pe conținut video scurt, care este prezentat într-un ritm rapid. Acest format rapid poate încuraja sau influența utilizatorii să consume și să distribuie conținut fără a verifica în detaliu veridicitatea sau acuratețea acestuia. De asemenea, limitele de timp reduse pot influența în mod negativ abilitatea utilizatorilor de a obține informații complete. Totodată, din cauza ritmului rapid și limitării de timp, este dificilă prezentarea contextului adecvat din spatele unei informații.
Algoritmul TikTok este conceput pentru a personaliza fluxurile de conținut în funcție de preferințele și comportamentul utilizatorilor. Acest algoritm poate duce la crearea unor bule de informații sau camere de ecou și la amplificarea conținutului dezinformativ. Dacă un utilizator interacționează cu material dezinformativ, algoritmul poate continua să ofere conținut similar pentru a menține angajamentul și interesul utilizatorului. De asemenea, moderarea precară a conținutului reprezintă alt factor ce poate explica volumul ridicat de informații false prezente pe TikTok.
Rezultate
În cadrul platformei facebook, reiese faptul că procesul de diseminare al dezinformarilor este oarecum descentralizat în sensul în care nu a fost identificat un număr suficient de mare de grupuri ce propagă dezinformare. A fost identificat de asemenea un grad mai mare de angajament al postarilor de pe profiluri decat de pe grupuri. Profilurile analizate, adesea distribuie către mai multe grupuri postări care, la randul lor au fost distribuite de la alți utilizatori.
Un lucru interesant ce a reieșit este că, din grupurile analizate unde se regăsește conținut dezinformativ, postările sunt realizate de un număr mic de utilizatori, indiferent de mărimea grupului. De asemenea, reacțiile membriilor sunt reduse mai ales raportat la numărul de membrii, astfel, pare că engagementul cu informațiile false pe facebook prin cadrul grupurilor publice analizate nu este semnificativ.
Acest aspect poate fi explicat de mai mulți factori. Fie dezinformarea are loc în cadrul grupurilor private și închise, la care, accesul este limitat, fie dezinformarea a migrat de pe facebook, pe alte rețele de socializare. Dintre aceste doua explicatii, cea de-a doua are o probabilitate mai mare. Din primele verificări a diferitelor hashtag-uri pe TikTok, a fost identificat un număr mult mai mare de postări cu caracter dezinformativ decât pe facebook.
Pe facebook, o narațiune populară regăsită în cazurile analizate este aceea că Putin reprezintă un salvator, un lider adevărat, apărător al valorilor ortodoxe ce se lupta cu decadența vestului colectiv. Dintre dezinformările identificate ce aveau caracter religios și pro-rus, toate acestea făceau referire la Vladimir Putin. Putin reprezintă un personaj central în narațiunile religioase și pro-ruse. O alta narațiune ce îl are pe Vladimir Putin în prim-plan, se referă la lupta acestuia cu elitele globaliste, neo-marxiste.
Totodată, au fost identificate narațiuni conform cărora România este subjugată de entități precum Uniunea Europeană și NATO, acestea reprezentând inamicii adevărați ai libertății țării. Astfel, Rusia încearcă eliberarea popoarelor de sub dominația vestului pentru întoarcerea la „normalitate”.
Una dintre caracteristicile similare identificate în rândul utilizatorilor ce distribuie informații false și conspirații, este aparența gradului de religiozitate. Mai exact, cât de religios pare individul pe profilul său de facebook. Pentru a determina acest grad, au fost luate în considerare mesajele din postările identificate pentru a observa dacă conținutul are tematică sau caracteristici religioase, detaliile autodeclarate pe profil (dacă apare pe profil apartenența la o anumită religie) și conținutul distribuit. Acest rezultat poate sugera mai multe lucruri. Mai exact, fie indivizii cu un grad mai mare de religiozitate sunt mai predispuși la acceptarea informațiilor false sau a conspirațiilor, fie comunicarea de informații false sau conspiratorii se folosește de limbajul religios pentru răspândirea mesajului.
Pe platforma TikTok au fost identificate mai multe narațiuni în jurul cărora oscilează majoritatea conținutului analizat. Aceste narațiuni au caracteristici comune cu cele descoperite pe facebook. Mai exact, una dintre acestea susține faptul că Putin va salva lumea de neomarxiști și de politicile progresiste ale vestului. Această narațiune are adesea elemente conspiraționiste încorporate. O alta narațiune identificată ilustrează faptul că Putin nu face parte din elita mondială și nu dorește să depindă de ocultă mondială. Totodată, este prezentată existența unui plan de dominație mondială din partea unui grup de elite influente împotriva cărora se luptă Putin. Aceste narațiuni cu caracter conspiraționist au rolul de a justifica acțiunile Rusiei. Au fost identificate de asemenea narațiuni pro-ruse cu caracter religios. Una dintre acestea susține faptul că Putin reprezintă ultimul președinte cu adevărat creștin ortodox iar acesta luptă pentru ortodoxie împotriva întregii lumi.
Concluzii
A fost observat faptul că tematica dezinformărilor răspândite pe Facebook și TikTok se intersectează într-o mare măsură. Vladimir Putin apare în mod constant în narațiunile false și dezinformările identificate pe ambele platforme. Putin este prezentat ca fiind un lider puternic, un salvator al valorilor ortodoxe și un opozant al decadenței vestului. Aceasta indică faptul că există o tematică comună de dezinformare centrată în jurul lui Putin, care este preluată și distribuită pe ambele platforme.
Analiza datelor a dezvăluit faptul că în cadrul platformei TikTok este prezent un număr mult mai mare de postări cu caracter dezinformator în comparație cu Facebook. TikTok este identificat ca un mediu prolific pentru răspândirea conținutului dezinformativ, cu un număr semnificativ de postări care conțin informații false și conspirații. Acest lucru sugerează că dezinformarea a găsit un teren fertil pe TikTok, iar utilizatorii platformei sunt expuși unui volum mai mare de conținut dezinformativ în comparație cu utilizatorii Facebook.
Pe ambele platforme, au fost identificate narațiuni false legate Vladimir Putin și acțiunile sale. Aceste narațiuni susțin că Putin este un lider excepțional, ce luptă împotriva elitei mondiale, neo-marxiștilor și politicilor progresiste ale vestului. De asemenea, au fost identificate narațiuni care afirmă că România este subjugată de Uniunea Europeană și NATO, iar Rusia încearcă să elibereze popoarele de sub controlul acestor entități. Aceste narațiuni false reprezintă o încercare de a justifica acțiunile și politica Rusiei, promovând o imagine favorabilă pentru Putin și Rusia în detrimentul altor actori globali. Aceste narațiuni false au un grad ridicat de elemente conspiraționiste și religioase. O alta narațiune identificată încurajează depărtarea României de Uniunea Europeană și NATO și apropierea de Rusia.
În analiza datelor, a fost observată o asociere între propagatorii de dezinformare și nivelul aparent al acestora de religiozitate. Mulți dintre cei care răspândesc informații false și conspirații pe ambele platforme par să afișeze un grad ridicat de religiozitate pe profilurile lor. Acest lucru poate indica faptul că indivizii cu un grad ridicat de religiozitate sunt mai predispuși să accepte și să răspândească informații false sau conspirații ce se află în concordanță cu propriile convingeri religioase. De asemenea, s-a observat că limbajul religios este adesea folosit pentru a crește legitimitatea și impactul emoțional al mesajelor dezinformatoare.
Propagarea dezinformarilor prin intermediul rețelelor de socializare reprezintă un risc asimetric. Dezinformarea pe rețelele de socializare poate fi folosită pentru a manipula opinia publică și a influența deciziile individuale, inclusiv în contextul politic și electoral. În analiza de față a fost observată utilizarea limbajului conspiraționist pentru a manipula opinia publică și pentru a genera sentimente de neîncredere. Așadar, informațiile false pot distorsiona percepțiile și pot afecta procesul democratic prin inducerea în eroare a alegătorilor și subminarea încrederii în sistemul electoral.
Adesea dezinformările prezente pe rețelele de socializare sunt concepute pentru a genera reacții emoționale intense și pentru a încuraja diviziunile și polarizarea în cadrul societății. În analiza de față a fost observată utilizarea limbajului religios pentru a genera reacții emoționale și pentru a ajuta la răspândire altor dezinformări. Aceste mesaje pot crea tensiuni și conflicte și pot amplifica fricile și prejudecățile existente. Astfel, dezinformarea poate avea un impact negativ asupra coeziunii sociale și a încrederii în instituții.
