SUA mizeaza pe scut


 

SUA pregatesc desfasurarea sistemelor Patriot in Ponia si Balcani

Statele Unite pregatesc desfasurarea sistemelor Patriot in Polonia si Balcani

Mai multe sisteme modernizate de rachete americane Patriot vor fi amplasate in nordul Poloniei, la 60 de kilometri de enclava rusa Kaliningrad, si nu in apropiere de capitala Poloniei, Varsovia, cum era prevazut initial, a anuntat recent ministrul polonez al Apararii, Bogdan Klich, citat de agentiile internationale de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti. „Americanilor le va fi mult mai la indemana acolo”, intr-o baza militara de la Morag (nord), decat la periferia capitalei, a declarat Bogdan Klich. „Este o baza importanta, cu o mare cazarma in stare buna”, a adaugat el, asigurand ca apropierea ei de Kaliningrad nu are nicio importanta pentru aceasta alegere.
Reamintim ca Statele Unite si Polonia au semnat la 11 decembrie un acord asupra viitorului statut al trupelor americane stationate pe teritoriul polonez (SOFA), care a deschis calea amplasarii sistemelor Patriot. La randul sau, un oficial american confirmase in octombrie ca Statele Unite intentioneaza sa amplaseze in 2010 in Polonia, cu titlu provizoriu, rachete sol-aer Patriot, o alternativa la proiectul anterior al scutului antiracheta, considerat mult prea costisitor. Washingtonul a abandonat la 17 septembrie 2009 proiectul instalarii in Europa Centrala a elementelor scutului antiracheta. Acest proiect prevedea amplasarea pana in 2013 a unui radar de mare putere in Cehia, alaturi de zece interceptoare de rachete balistice cu raza lunga de actiune in Polonia.
Presedintele Barack Obama a decis sa schimbe acest proiect cu unul mai flexibil, care sa protejeze mai ales in fata armelor cu raza scurta si medie de actiune, pozitie care, potrivit oficialilor rusi, citati de mass-media locala, multumeste administratia de la Kremlin.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Optiune terestra

O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.

Amenintari strategice

Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.

Romania, in bataia rachetelor iraniene

Racheta cu raza medie de actiune lansata recent de fortele militare ale Republicii Islamice Iran poate atinge Israelul, dar si Romania si Bulgaria, relateaza agentiile de presa occidentale. Conform mass-media iraniene, Teheranul a anuntat lansarea unei variante imbunatatite a rachetei de tip Sejil-2, care, datorita razei sale de actiune de 2.000 kilometri, ar putea ajunge pe coasta Marii Negre, in Romania si Bulgaria. Teheranul a precizat ca proiectilul este mai performant decat modelele anterioare, fiind propulsat de un sistem bazat pe combustibil solid. Din acest motiv este mai usor de lansat comparativ cu rachetele alimentate cu combustibil lichid, specifica sursa citata. Ministrul iranian al Apararii, generalul Ahmad Vahidi, a declarat ca noua arma are scopuri defensive. “Capacitatile balistice ale Iranului sunt strict defensive si servesc (instaurarii) pacii si a stabilitatii la nivel regional Nu vor fi folosite niciodata impotriva vreunei tari”, a afirmat el.
Reamintim ca presedintele american Barack Obama i-a acordat Teheranului un termen limita sa raspunda la oferta sa de dialog. Washingtonul si alte capitale au decis sa intensifice sanctiunile odata cu apropierea termenului. Oficialii de la Casa Alba au apreciat ca testarea rachetei va concretiza decizia comunitatii internationale. “Fara indoiala, tinand cont de situatie, testarile rachetelor nu fac altceva decat sa submineze afirmatiile Iranului potrivit carora programul sau nuclear are o natura pasnica”, a declarat purtatorul de cuvant de la Casa Alba, Robert Gibbs.

„Arme ofensive”

Rusia trebuie sa-si dezvolte “armele ofensive” pentru a face fata scutului american antiracheta si a mentine echilibrul strategic cu SUA, a declarat recentpremierul rus Vladimir Putin, relateaza agentiile de presa ruse, citate de mass-media de la Bucuresti. “Pentru a mentine echilibrul fara a dezvolta un sistem de aparare antiracheta, asa cum fac SUA, trebuie sa dezvoltam sistemele ofensive”, a declarat Putin, la Vladivostok, principalul port militar al Federatiei Ruse la Oceanul Pacific. “Cu un scut, partenerii nostri s-ar simti in siguranta si ar face tot ce doresc, echilibrul ar fi anulat si ar exista o mai mare agresivitate in politica si economie”, a adaugat el, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Declaratiile lui Putin intervin in timp ce Rusia si SUA negociaza de luni de zile un nou tratat de dezarmare nucleara pentru a inlocui acordul START, care a expirat la 5 decembrie 2009, precum si in urma unor recente teste esuate ale armatei ruse, in care au fost folosite rachete intercontinentale rusesti, model Bulava. Cu privire la “regulile privitoare la limitarea armelor, incluse in acord uniform, usor de verificat, transparente, existenta unor astfel de reguli este mai buna decat lipsa lor”, a spus premierul rus. El a mai adaugat ca negocierile privind un nou acord START, intrerupte recent, „au loc intr-un mod pozitiv”.

Teste cu repetitie

Rusia a efectuat saptamana trecuta un nou test cu racheta balistica intercontinentala Voevoda RS-20V (SS-18 Satana, potrivit clasificarii NATO), a declarat un purtator de cuvant al Fortelor Strategice, preluat de agentiile internationale de presa, citate de Hotnews. “Lansarea s-a facut cu succes. Operatiunile care au precedat lansarea, lansarea propriu-zisa si zborul s-au derulat strict in conformitate cu programul”, a declarat colonelul Vadim Koval. Obiectivul rachetei a fost “atins cu succes pe poligonul din peninsula Kamciatka, cu precizia asteptata”, a adaugat el. Tirul a fost efectuat din regiunea Orenburg, in nordul frontierei cu Kazahstanul, obiectivul fiind atingerea Orientului extrem al Rusiei, a subliniat oficialul militar rus. Testul se deruleaza in cadrul unui program de incercari stabilit de armata rusa, care vrea sa prelungeasca perioada de exploatare a rachetei Voevoda RS-20V cu zece pana la “23 de ani”.
Reamintim ca in data de 10 decembrie 2009, armata rusa a fost nevoita sa recunoasca un nou esec al rachetei intercontinetale Bulava, dezvoltata de Federatia Rusa pentru a deveni principala arma a fortelor nucleare strategice ruse. Incepand cu 2005, armata a efectuat 12 teste cu rachete Bulava, dar opt dintre ele au esuat.  Testul cu numarul 13 al rachetei intercontinentale Bulava s-a dovedit un nou esec.
Canalul norvegian de televiziune VG-TV a difuzat o inregistrare realizata in nordul tarii scandinave si pe care expertii locali au identificat-o drept un fenomen atmosferic legat de lansarea rachetei in nordul Rusiei. In plus, autoritatile ruse au anuntat inchiderea apelor teritoriale din sudul Marii Albe, de unde se lanseaza Bulava. Ministerul rus al apararii si Institutul pentru tehnica militara din Moscova, realizatorul proiectului, au refuzat orice comentarii, mentioneaza cotidianul Vedomosti, citat de agentiile de presa.

Ambitii militare

Bulava urma sa devina principala componente marina a fortelor nucleare strategice si principala arma din dotarea submarinelor din cadrul proiectului 955 „Borei”. Primul submarin – Iuri Dolgoruki – a inceput testele in acest an, alte doua ambarcatiuni sunt in lucru, iar a treia va intra in constructie la inceputul anului viitor. Dupa o serie de teste nereusite de la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009, directorul general al institutului care a proiectat racheta a demisionat. Totusi, Moscova nu pare dispusa sa renunte la acest plan. S-a spus ca Rusia nu are proiect alternativ la Bulava si, prin urmare, lucrurile vor merge mai departe, considera mass-media locala. „Bulava este un sistem absolut nou, difera substantial de tot ce s-a construit in perioada sovietica si de aceea procesul de realizare se deruleaza cu atata dificultate”, au explicat oficiaii de la Moscova.

Doctrina nucleara

Noua doctrina militara a Federatiei Ruse a fost finalizata, ea prevazand, spre deosebire de cele precedente, posibilitatea unor atacuri nucleare de descurajare si preventive asupra potentialilor agresori, a declarat intr-un recent interviu secretarul Consiliului Securitatii Rusiei, Nikolai Patrusev, ex-sef al FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei), citat de agentiile de presa.
Conform sursei citate proiectul contine o parte introductiva, in care se explica toti termenii utilizati in document, si trei capitole, dintre care primul, intitulat “Pericole de razboi si amenintari militare”, formuleaza si descrie amenintarile interne si externe, precum si natura unor potentiale conflicte in care ar putea fi implicata in viitor Rusia, a specificat inaltul responsabil de la Moscova. Noua doctrina militara pune accentul pe utilizarea unor arme de noua generatie: de inalta precizie, pe baza principiilor biocibernetice si alte sisteme, drone si aparate maritime autonome, a spus Patrusev, subliniind ca documentul enumara pericole precum lupta pentru resursele energetice si alte resurse prin implicarea fortelor armate, extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa, inclusiv a armelor nucleare, si terorismului international.
In al doilea capitol al doctrinei, “Politica militara a Federatiei Ruse”, se subliniaza ca misiunea cea mai importanta a Rusiei este prevenirea si descurajarea oricaror conflicte militare si sunt identificate modalitatile de transpunere a acestui deziderat in practica. In acelasi timp, documentul stipuleaza ca Rusia isi rezerva dreptul de a utiliza forta armata pentru respingerea oricarei agresiuni impotriva sa sau a aliatilor sai, pentru mentinerea si reinstalarea pacii la decizia Consiliului de Securitate al ONU si a altor structuri de securitate regionale. Totodata, in capitolul al treilea, “Suportul militar-economic si militar-tehnic in asigurarea apararii”, se mentioneaza necesitatea perfectionarii complexului militar- industrial al Rusiei.
In general, evocand noul proiect al doctrinei militare, Patrusev, citat de mass-media rusa, si preluat de presa de la Bucuresti, considera are o orientare defensiva. In acelasi timp, noua doctrina militara a Federatiei Ruse mentioneaza posibilitatea recurgerii la arme nucleare pentru decurajarea unei eventuale agresiuni cu arme conventionale, precum si in scopul unui atac preventiv, a evidentiat secretarul Consiliului Securitatii Rusiei.
De asemenea, unul din principalele obiective ale guvernului rus este, potrivit documentului, formarea unor forte compacte, mobile, echipate cu armament si tehnologie moderne, capabile sa reactioneze rapid si eficient la orice tip de amenintari. In particular, in categoria potentiale amenintari militare sunt incluse lupta armata pentru hidrocarburi si resurse energetice, pretentii teritoriale si extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa si a terorismului international. O atentie deosebita este acordata  si comunitatilor etnice rusesti din afara Federatiei, presedintele Medvedev semnand recent intrarea in vigoare a unei legi care extinde folosirea trupelor militare rusessti pentru a apara cetatenii rusi din strainatate de atacuri armate.
Reamintim ca noul document este a treia varianta a doctrinei militare a Federatiei Ruse: prima a fost adoptata in 1993, iar a doua – in 2000. In mai 2009, Rusia a validat Strategia securitatii nationale pana in 2020 care presupune asigurarea securitatii nationale prin realizarea unor obiective strategice precum asigurarea securitatii pe plan militar, de stat si social.

Balcanii antiracheta

Reamintim ca mass-media bulgara relata recent ca NATO va amplasa parti din scutul sau antiracheta pe teritoriul Bulgariei, Romaniei si Turciei. Conform cotidianului bulgar Sega, care citeaza un inalt oficial din Ministerul Apararii de la Sofia, sistemul de aparare antiracheta care initial trebuia sa fie instalat in Cehia si Polonia va fi impartit in mai multe componente. Scutul antiracheta nu va mai apartine doar Statelor Unite, ci va fi construit de NATO, arata sursele militare bulgare citate de Sega. Cel mai probabil in Bulgaria vor fi amplasate rachete sol-aer MIM-104 Patriot care se vor afla in apropierea orasului Sabla de pe litoralul Marii Negre, nu departe de granita cu Romania, considera sursele citate. In Bulgaria se vor afla si niste baze de logistica si de control al rachetelor SM-3. Scutul trebuie construit in anul 2012, iar anul viitor conducerea Aliantei va incepe discutii cu statele unde va fi amplasat acesta, mai scrie ziarul bulgaresc. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat de curand ca scutul va garanta o protectie in caz ca Iranul reuseste sa se doteze cu o bomba atomica. “Sper ca noi printr-o presiune politica si diplomatica nu vom permite acest lucru”, a adaugat Rasmussen.

SUA incepe scutul din Romania

Romania ar putea gazdui elemente ale scutului american antiracheta a declarat un oficial al SUA la NATO, citat de agentia NewsIn, preluata de mass-media de la Bucuresti. El a spus ca noul plan al SUA in materie de aparare antiracheta va incepe in zona de sud a Europei si se va concentra pe interceptarea rachetelor cu raza scurta si de medie de actiune, motivul pentru care “ar fi logic” ca Romania si Bulgaria sa fie platformele unor astfel de tehnologii. “Primele etape ale noii arhitecturi de aparare se concentreaza pe rachetele cu raza scurta si medie. Asadar, evident, asa cum este conceput planul, va incepe undeva in sud si vom vedea cum se va dezvolta catre nord. Tarile despre care vorbim – Romania si Bulgaria – sunt in sud, astfel ca ar fi logic ca ele sa faca parte din prima si a doua faza a planului”, a explicat adjunctul sefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, John Heffern. El a mai adaugat ca acest nou proiect se doreste a fi unul al NATO iar statele membre sa ajunga la un consens in aceasta privinta pana la summitul Aliantei de anul viitor programat la Lisabona. In paralel, ministrul adjunct american al Apararii, Alexander Vershbow, a purtat la Praga discutii cu oficialii Apararii din Cehia despre viitoarea colaborare dintre cele doua tari, fara a se ajunge la un acord definitiv.

Varsovia vrea rachete

Polonezii sunt gata sa se alature proiectului noului scut antiracheta proiectat pentru Europa Centrala si de Est de catre administratia Obama, a declarat anterior seful Executivului de la Varsovia, Donald Tusk, citat de agentiile de presa internationale. „Polonia considera foarte interesanta si necesara aceasta (noua) conceptie, proiectul ce apeleaza la scutul cu rachete SM3 conducand la o noua configuratie a apararii antibalistice. (…) Suntem gata sa participam la acest proiect la o scara potrivita”, a precizat Tusk in cursul unei conferinte de presa comune cu numarul doi de la Casa Alba, Joe Biden, aflat in vizita diplomatica in Polonia. Noul sistem propus de Washington are la baza desfasurarea de rachete de tip Standard 3 (SM-3) americane in Polonia. Potrivit Pentagonului, acestea reprezinta cea mai avansata tehnologie in domeniu si este cea mai eficienta metoda de retaliere impotriva unor eventuale atacuri venite din partea Teheranului. La randul sau, vicepresedintele american, Joe Biden a tinut sa dea asigurari ca noul sistemul este capabil sa faca fata “amenintarilor in crestere” la adresa SUA si a Europei. “Cu o tehnologie dovedita, (noul sistem antiracheta – n.red.) va acoperi cea mai mare parte a Europei, inclusiv Polonia, si o va face mai eficient decat ar fi putut-o face sistemul precedent”, a declarat oficialul american. “Pur si simplu, planul nostru cu rachete SM-3 ofera o securitate mai buna atat pentru NATO cat si pentru Polonia”, a intarit Biden. El a tinut sa ii asigure pe polonezi ca SUA nu va face intelegeri cu Rusia pe seama tarii lor. Polonia s-a alaturat NATO in urma cu 10 ani si de atunci Varsovia s-a plans constant de faptul ca SUA nu doreste sa isi aseze bazele pe teritoriul sau, in ciuda faptului ca soldatii polonezi au participat la misiuni ale NATO si SUA in misiunile din Irak si Afganistan.

Baze americane

Statele Unite si Polonia au semnat recent la Varsovia un acord privind stationarea trupelor americane pe teritoriul polonez (SOFA), care deschide calea amplasarii rachetelor americane Patriot in aceasta tara, relateaza New York Times, citat de mass-media de la Bucuresti. “Acest acord va permite stationarea soldatilor si a materialului american pe teritoriul polonez. Aceasta inseamna ca securitatea Poloniei va fi consolidata”, a declarat ministrul polonez al apararii, Bogdan Klich. Acordul, semnat de subsecretarul de stat american responsabil cu controlul armamentelor si securitatea internationala, Ellen Tauscher, si de viceministrul polonez al apararii, Stanislaw Komorowski, era conditia prelabaila pentru instalarea unei baze americane de rachete Patriot in Polonia. Anterior, surse militare americane, citate de mass-media poloneza, au confirmat in octombrie ca Statele Unite intentioneaza sa desfasoare in 2010, in mod nepermanent, rachete sol-aer Patriot in Polonia, ca parte a infrastructurii noilor baze americane.

Sprijin NATO

Reamintim ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat, la sfarsitul lunii octombrie 2009, revizuirea de catre presedintele american Barack Obama a planului de instalare a unui scut de aparare antiracheta in Europa si si-a exprimat speranta ca planul va fi incorporat in sistemul NATO. In opinia lui Rasmussen, planul Administratiei Obama, care vizeaza apararea Occidentului impotriva unor amenintari din partea unor tari precum Iranul, le va oferi europenilor si americanilor protectie impotriva unor ”amenintari reale”. Rasmussen a facut aceste declaratii dupa ce secretarul american al Apararii, Robert Gates, i-a informat pe ministrii Apararii din tarile membre ale NATO in legatura cu intentia presedintelui Obama de a revizui planul Administratiei Bush privind scutul antiracheta, mentioneaza AP. Rasmussen a precizat ca Alianta Nord-Atlantica va lucra impreuna cu SUA pentru a incorpora planul american in sistemul NATO.

Varianta ucraineana

Ministrul-adjunct de Externe din Federatia Rusa, Serghei Riabkov, a avertizat ca Statele Unite ale Americii n-ar trebui sa discute cu tari nemembre ale NATO despre viitorul scut de aparare antiracheta, facand referire la o serie recenta de consultari dintre SUA si Ucraina. Reamintim ca ambasadorul Ucrainei la Washington, Oleg Samsur, a declarat ca Statele Unite ale Americii si Ucraina au inceput discutiile pentru o posibila utilizare a radarelor ucrainene in dispozitivul american antiracheta in Europa. “Suntem in stadiul discutiilor de lucru, iar acestea sunt mai degraba in faza initiala”, a spus Samsur, citat de agentia Interfax-Ucraina. Discutiile se refera la utilizarea radarelor din Ucraina si la o cooperare militaro-tehnica, a precizat el.
Astfel, subsecretarul american al Apararii Alexander Vershbow a declarat ca Statele Unite considera Ucraina drept una dintre tarile luate in considerare pentru amplasarea unui radar care va face parte din noul scut american antiracheta in Europa. Comentand declaratiile lui Vershbow, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a calificat ca “neasteptate” si “extravagante”. La randul sau, premierul rus Vladimir Putin, facand aluzie la declaratiile lui Alexander Vershbow, a declarat: “In privinta sistemului american de aparare antiracheta, noi ne vom orienta numai dupa ceea ce spune seful statului, iar presedintele (Obama) a spus ca a treia zona de pozitionare in Europa nu va exista si noi suntem multumiti de aceasta declaratie”.

Croatia anti-scut

Presedintele in exercitiu al Croatiei, Stipe Mesic, s-a pronuntat la Moscova, unde a efectuat o vizita oficiala, impotriva amplasarii sistemului american antibalistic in Europa, transmite agentia rusa oficiala de presa ITAR-TASS, citata de mass-media de la Bucuresti. “Eu dintotdeauna am pledat impotriva desfasurarii scutului antiracheta al SUA in Europa”, a subliniat Mesic, intr-o conferinta sustinuta la sediul Ministerului rus de Externe, apreciind ca “o astfel de politica ar putea duce la deteriorarea relatiilor intre state si la noi confruntari”. Mesic a mentionat in acelasi discurs ca tara sa sustine initiativa presedintelui rus Dmitri Medvedev in sfera securitatii europene.”Colaborarea dintre Rusia si Europa trebuie sa fie fructuoasa”, considera seful statului croat. Cu toate acestea, liderul de la Zagreb a mai subliniat ca “aderarea Croatiei la NATO este legata exclusiv de preocuparea pentru propria securitate si in scopul prevenirii posibilelor amenintari cu caracter militar”.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *