În ultimul deceniu, votul din diaspora a fost de mai multe ori „factorul decisiv” care a înclinat balanța. În alegerile prezidențiale din 2016, cozile de la secțiile din străinătate au devenit știre în sine; atunci s-a conturat clar că opțiunile diasporei diferă semnificativ de electoratul din interior (pro-european în diaspora vs. mai echilibrat sau pro-estic intern). În 2020, acest clivaj s-a transformat în forță decisivă: în turul al doilea, diaspora a votat masiv, contribuind la victoria Maiei Sandu, cu o mobilizare record și procente covârșitoare în favoarea candidatei pro-UE. Datele publice au consemnat explicit ponderea neobișnuit de mare a votului din afara țării în rezultatul final. În 2021, la parlamentare, diaspora a menținut trendul: un sprijin substanțial pentru formațiunile de dreapta, contribuind la majoritatea PAS. Această dinamică s-a repetat și în ciclul electoral 2024 (prezidențiale și referendum) cu o prezență record de 329775 în turul al 2-lea. În paralel, dimensiunea diasporei a crescut continuu de la proclamarea independenței și până în prezent, iar în termeni electorali diaspora este o bază electorală capabilă să influențeze rezultatul alegerilor, în special în scrutinele unde competiția este una destul de strânsă.

Impactul politic al votului diasporei

Datele statistice publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) arată că diaspora moldovenească votează în mod preponderent partide și candidați pro-europeni. Spre exemplu, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, Maia Sandu a obținut aproximativ 93% din voturile exprimate în străinătate, în timp ce Igor Dodon a rămas cu doar aproximativ 6%. Fenomenul nu este singular: la alegerile parlamentare din 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut în diaspora circa 86% din voturi, un scor covârșitor în raport cu alte formațiuni politice. La ultimele alegeri prezidențiale din 2024, Maia Sandu a obținut în turul 2 82,92% din voturile cetățenilor din afara hotarelor, în timp ce Alexandr Stoianoglo a obținut un rezultat de 17,08%. Dincolo de cifre, diaspora joacă și un rol simbolic. Pentru partidele pro-europene, diaspora reprezintă dovada că societatea moldovenească este conectată la Occident și dorește modernizare. De cealaltă parte, opoziția a manifestat deseori scepticism față de votul extern. Având în vedere aceste tendințe constante, este foarte probabil ca și la alegerile parlamentare din septembrie diaspora să ofere un sprijin covârșitor forțelor politice pro-europene. Astfel,
votul diasporei ar putea constitui un factor decisiv în echilibrul electoral, consolidând poziția partidelor aflate pe direcția integrării europene.
Un subiect recurent în spațiul public îl constituie legitimitatea votului diasporei, care continuă să genereze opinii divergente în societatea moldove. Pe de o parte, există voci care susțin că cetățenii care nu locuiesc în țară nu ar trebui să decidă asupra viitorului politic al celor rămași acasă, invocând faptul că nu resimt în mod direct consecințele deciziilor politice adoptate la Chișinău. Pe de altă parte, o altă parte a opiniei publice consideră că migrația masivă este rezultatul incapacității statului de a oferi oportunități economice și sociale, iar în aceste condiții, dreptul de vot al diasporei apare ca o formă minimă de compensație și de recunoaștere a rolului pe care cetățenii plecați îl au în societate.

Experiența altor state europene privind votul diasporei

Fenomenul votului diasporei nu este specific doar Republicii Moldova. Majoritatea statelor europene au trebuit să regândească modul în care cetățenii lor aflați în străinătate pot participa la viața politică națională. Abordările sunt diverse și reflectă, pe de o parte, dimensiunea și influența comunităților din diaspora, iar pe de altă parte, sensibilitățile politice interne.
Fenomenul votului diasporei este abordat diferit de statele europene, în funcție de amploarea migrației și de sensibilitățile politice interne. Italia și Franța au dezvoltat modele avansate, prin care cetățenii din străinătate aleg proprii lor reprezentanți în Parlament – Italia prin circumscripția „Estero”, care trimite 12 deputați și 6 senatori, iar Franța prin 11 circumscripții electorale dedicate diasporei. Și în Republica Moldova, la unicul scrutin electoral desfășurat conform unui sistem mixt de vot în 2019, au fost create trei circumscripții dedicate cetățenilor din afara granițelor – una pentru cei aflați la vest de țară, una pentru est și o a treia pentru SUA și Canada.
Alte state, precum România, au introdus votul prin corespondență și au mărit numărul secțiilor de votare după protestele masive din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014, însă oferă o reprezentare parlamentare distinctă compusă din doar o circumscripție uninominală, care permite alegerea a 4 deputați și 2 senatori. Polonia menține un sistem mai restrictiv, limitând
votul extern la secțiile din ambasade și consulate, fără mecanisme suplimentare. Există însă și state care nu permit votul diasporei, precum Irlanda, Malta sau Cipru, unde migrația nu are dimensiuni de masă și unde au fost invocate motive de securitate sau de tradiție constituțională.

Cadrul legal actual pentru votul în diaspora

Republica Moldova a trecut în 2022 la un nou Cod Electoral și mai recent a introdus reglementări suplimentare pentru a facilita votul în străinătate. Regulile standard prevăd organizarea de secții peste hotare (în misiuni diplomatice sau în locații convenite cu autoritățile statelor gazdă). Determinarea locațiilor secțiilor de votare în străinătate se face de către Comisia Electorală Centrală (CEC) pe baza unor criterii clare: nivelul participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, numărul de înregistrări prealabile efectuate de cetățenii aflați peste hotare și datele statistice transmise de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene privind distribuția diasporei. În plus, alegătorii care au completat procedura de înregistrare prealabilă sunt notificați prin e-mail în legătură cu secțiile de votare la care vor putea să-și exercite dreptul de vot. În 2024 a fost adoptată și o lege privind votul prin corespondență, aplicată parțial și pilot în șase țări – SUA, Canada, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – cu intenția declarată de a mări accesul fără a compromite integritatea procesului. Pentru scrutinul din 28 septembrie, votul prin corespondență se va extinde încă în 4 state: Coreea de Sud, Australia, Japonia și Noua Zeelandă.

Înregistrarea prealabilă a cetățenilor din diasporă

Un element important al cadrului electoral pentru diaspora îl constituie procedura de înregistrare prealabilă, menită să ajute autoritățile în dimensionarea și distribuirea secțiilor de votare peste hotare. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, această etapă s-a desfășurat între 22 aprilie și 14 august, încheindu-se cu 45 de zile înaintea scrutinului. În
această perioadă au fost depuse 16.149 de cereri din 58 de țări. Distribuția geografică a înregistrărilor prealabile din perioada 2018-2025 confirmă concentrarea tradițională a diasporei moldovenești în statele occidentale și în Federația Rusă. Cele mai mari comunități se regăsesc în Italia (23.186 de înregistrări), Rusia (26.070), Germania (15.324) și Marea Britanie (16.538), urmate de Franța (9.550) și România (7.421). Dintre acestea, Rusia se remarcă printr-o creștere de 13.040 de înregistrări noi doar în 2025, dublând astfel cifrele cumulate anterior, creștere care ridică semne de întrebare privind transparența și onestitea întregului proces. În schimb, în statele Uniunii Europene, dinamica este una constantă, dar mai moderată – de exemplu, Italia a înregistrat un plus de 484 de cereri, Germania 435, iar Marea Britanie 258. Totodată, se remarcă extinderea geografică a înregistrărilor, cu sute de localități acoperite: 1.107 în Italia, 1.028 în Germania și 630 în Statele Unite. Aceste date sugerează că diaspora nu este doar numeroasă, ci și extrem de dispersată, ceea ce complică sarcina autorităților electorale de a organiza logistic procesul de vot.

Câte secții de votare vor fi deschise în diasporă?

Numărul și amplasarea secțiilor de votare destinate cetățenilor moldoveni aflați peste hotare sunt reglementate printr-un set de criterii stabilite de legislație. Potrivit cadrului normativ, trei indicatori au aceeași pondere în procesul decizional:
•Dinamica participării alegătorilor la ultimele trei scrutine, ceea ce permite observarea unor tipare de mobilizare și a stabilității comunităților.
•Înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați peste hotare, care oferă o imagine mai actualizată asupra intenției de participare la vot.
•Numărul și localizarea cetățenilor moldoveni conform datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, indicator ce reflectă dimensiunea reală a comunităților din diasporă.
În practică, secțiile de votare se deschid, de regulă, în incinta misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Totuși, legislația permite și constituirea unor secții în afara acestora, cu condiția obținerii acordului autorităților țării gazdă. Mai mult, legea prevede deschiderea obligatorie a unei secții de votare în orice localitate unde există cel puțin 500 de alegători înregistrați.
Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 301 secții de votare peste hotarele țării, dintre care 297 pentru votarea fizică și 4 secții speciale pentru primirea voturilor prin corespondență (în Washington, Ottawa, Stockholm și Tokyo). Cea mai mare concentrare de secții se regăsește în Italia, unde vor funcționa 75 de secții de votare, urmată de Germania cu 36 de secții, Franța cu 26, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu 24, România cu 23, respectiv Statele Unite ale Americii cu 22. În schimb, cea mai mare descreștere comparativ cu alegerile parlamentare precedente se înregistrează în Federația Rusă, unde vor fi deschise doar două secții de votare, față de 17 la scrutinul anterior.

Votul prin corespondență

Votul prin corespondență reprezintă o alternativă la votul tradițional în secțiile de votare, destinată cetățenilor Republicii Moldova aflați în afara țării, acesta realizându-se prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, această opțiune este disponibilă doar pentru cetățenii moldoveni cu drept de vot care, în perioada scrutinului, se vor afla în una dintre următoarele zece țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii și Suedia.
Pentru a putea utiliza acest mecanism, alegătorii au fost obligați să se înregistreze prealabil pe o platformă oficială administrată de Comisia Electorală Centrală. Perioada de înregistrare s-a desfășurat între 3 iunie și 14 august 2025, iar persoanele care nu au respectat termenul nu mai pot vota prin corespondență la scrutinul din acest an. Procesul de votare prin corespondență începe imediat după ce alegătorul primește pachetul electoral, expediat cel târziu cu 20 de zile înaintea alegerilor, și se încheie odată cu recepționarea plicurilor de către organul electoral. Conform regulilor, acestea trebuie să ajungă la destinație până cel târziu la ora 18:00 (ora locală a țării-gazdă), în ziua de vineri premergătoare scrutinului. Pentru a garanta secretul și integritatea votului, alegătorii plasează buletinul completat într-un plic interior anonim, care este sigilat cu etichete de securitate. Acesta este introdus într-un al doilea plic exterior, destinat expediției către autoritatea electorală.

Cum explică CEC deschiderea a doar 2 secții de votare în Federația Rusă

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a doar două secții de votare pe teritoriul Federației Ruse, ambele în incinta Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. În cadrul ședinței CEC, membrul Vadim Filipov a propus menținerea numărului de cinci secții, la fel ca în 2024 (Moscova – ambasadă, Moscova – secția consulară, Sankt Petersburg, Iaroslav și Surgut), însă propunerea nu a acumulat suficiente voturi. Argumentul major invocat de președinta CEC, Angela Caraman, dar și de Ministerul Afacerilor Externe, a fost legat de imposibilitatea asigurării securității procesului electoral și a membrilor birourilor electorale, în condițiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Un alt aspect invocat de Comisia Electorală Centrală în justificarea deciziei de reducere a numărului de secții de votare din Federația Rusă ține de caracterul controversat al solicitărilor de înregistrare prealabilă. Președinta CEC, Angelica Caraman, a remarcat că, spre deosebire de anii precedenți (2018–2023), când media cererilor pentru Rusia era de circa 6.000, în 2025 numărul acestora a crescut brusc la peste 13.000.
Potrivit acesteia, analiza tehnică a aplicației a scos în evidență nereguli: „Analiza datelor din aplicație privind înregistrările pentru Federația Rusă, și mă refer aici la adresele de e-mail, la IP-urile de pe care au fost făcute aceste înregistrări, la fel ca în scrutinul din 2024, pune la îndoială faptul că majoritatea acestora au fost efectuate personal de către alegători și denotă o acțiune concertată pentru a duce în eroare autoritatea electorală și opinia publică cu privire la veridicitatea acestor înregistrări și numărul real de solicitări privind deschiderea secțiilor de votare în această țară”, a declarat Caraman.
Președinta CEC a mai atras atenția asupra unor discrepanțe descoperite la scrutinul prezidențial precedent, când verificările post-electorale au arătat că o parte din cetățenii care s-au înregistrat pentru a vota în Federația Rusă au votat de fapt în Republica Moldova: „Am avut notificări de la cetățeni că atunci când au mers la secția de votare, nu s-au regăsit în lista electorală de bază și au trebuit să voteze pe lista suplimentară. (…) Când am verificat listele pentru înregistrare prealabilă pentru Federația Rusă, marea majoritate a acestor persoane se regăseau printre cei care s-au înregistrat acolo. Asta în condițiile în care unii dintre cetățeni au zis că în ultimii 12 ani nu au părăsit țara.”
În completare, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a atras atenția asupra riscurilor de securitate legate de deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice în state aflate în conflict militar: „Este aceeași abordare pe care am avut-o și la scrutinul precedent. E vorba de țări care se află în conflicte militare și război, iar în aceste condiții este dificil să punem la
dispoziție funcționari electorali fără a-i supune riscului de a fi victime ale unui incident militar. La fel, este destul de complicat să transmitem echipamentele necesare pentru a asigura securitatea cibernetică.”

Perspective pentru votul diasporei

Cel mai probabil, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, diaspora moldovenească își va menține tendința de a vota cu o majoritate solidă pentru partidele pro-europene. Chiar dacă în precampanie și campania electorală nu sunt realizate sondaje de opinie dedicate exclusiv diasporei, este aproape imposibil ca percepțiile acesteia să se schimbe radical într-un interval scurt. Diaspora rămâne conectată la realitățile și oportunitățile occidentale, iar opțiunile sale electorale reflectă, în mod constant, orientarea pro-europeană. În același timp, putem anticipa și perpetuarea tensiunilor interne legate de legitimitatea votului extern, cu o parte a actorilor politici care continuă să privească sceptic sau critic acest electorat. În ceea ce privește participarea, există premise pentru o prezență la vot relativ înaltă, posibil apropiată celei din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024. Aceasta ar putea fi favorizată de numărul mai mare de secții de votare deschise în străinătate, dar și de extinderea statelor în care va fi posibil votul prin corespondență, mecanism ce facilitează accesul cetățenilor aflați la distanțe mari de centrele de vot.