La 2 octombrie 2025, la Copenhaga, a avut loc cel de-al șaptelea summit al Comunității Politice Europene (CPE), platformă lansată în 2022 pentru a reuni statele Uniunii Europene, țările candidate și alți parteneri europeni într-un cadru de dialog politic. Reuniunea a adunat peste 40 de lideri europeni și a oferit un spațiu de reflecție asupra principalelor provocări cu care se confruntă continentul. Potrivit organizatorilor, summitul s-a concentrat pe modurile de consolidare a sprijinului pentru Ucraina, pe evaluarea situației generale de securitate din Europa și pe identificarea unor căi de întărire a rezilienței europene în contextul geopolitic actual. După sesiunea plenară, discuțiile s-au desfășurat în mai multe mese rotunde tematice dedicate unor aspecte specifice ale securității europene — de la amenințările tradiționale și hibride, la securitatea economică și gestionarea migrației.
Summitul de la Copenhaga a avut loc într-un context regional marcat de o creștere a tensiunilor de securitate în Europa. În ultimele săptămâni, mai multe state europene, printre care România, Polonia și Danemarca, au raportat incidente în care drone rusești au survolat sau au căzut pe teritoriul lor, alimentând preocupările legate de extinderea riscurilor hibride și de vulnerabilitatea frontierelor estice ale Europei. Aceste episoade au readus în prim-plan nevoia unei cooperări consolidate între statele europene în domeniul apărării și al monitorizării spațiului aerian comun. În același timp, summitul s-a desfășurat la doar câteva zile după alegerile parlamentare din Republica Moldova, organizate la 28 septembrie 2025, considerate de liderii europeni drept un moment decisiv pentru menținerea stabilității politice și a orientării pro-europene a Chișinăului.
Summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga a fost precedat de o reuniune informală a liderilor Uniunii Europene, desfășurată în ziua de miercuri, 1 octombrie 2025. Prin urmare, o mare parte a concluziilor și pozițiilor exprimate în cadrul summitului CPE trebuie privite în ansamblu, ca parte a unui efort mai larg de coordonare europeană în fața provocărilor actuale de securitate și stabilitate regională.

Comunitatea Politică Europeană: între viziune și realitate

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost lansată în anul 2022 la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, ca răspuns la nevoia de a crea un spațiu de cooperare politică între statele europene, indiferent dacă fac sau nu parte din Uniunea Europeană. Ideea principală a fost ca, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor internaționale tot mai mari, Europa să aibă o platformă de discuții unde liderii să poată aborda problemele comune de securitate, energie și stabilitate.
Spre deosebire de instituțiile Uniunii Europene, CPE nu are un statut oficial și nu adoptă decizii obligatorii. Cu toate acestea, ea are o valoare politică importantă, deoarece oferă o oportunitate de dialog între țările UE și partenerii lor apropiați, precum Ucraina, Republica Moldova sau Marea Britanie. Prin întâlnirile regulate, CPE permite statelor să își coordoneze pozițiile și să transmită un mesaj comun de unitate europeană într-o perioadă dificilă.
Primele summituri – de la Praga (2022), Chișinău (2023) și Granada (2023) – au arătat că această platformă poate funcționa ca un spațiu flexibil de cooperare politică, chiar dacă nu are o structură formală. Summitul de la Copenhaga a venit însă într-un moment în care Europa avea nevoie să-și demonstreze din nou solidaritatea, nu doar prin declarații, ci și prin acțiuni concrete. Din acest motiv, reuniunea a fost privită ca un test pentru viitorul CPE: dacă poate trece de la simbolismul politic la o formă reală de cooperare și coordonare între state.

Securitatea – în prim-plan

Atât reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene, cât și summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga au avut securitatea în centrul agendei politice. Evenimentele au avut loc într-un moment de tensiune crescută în Europa. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a avertizat în declarația sa dinaintea summitului că Europa se confruntă deja cu
„un război hibrid”, subliniind că „astăzi este Polonia, mâine Danemarca, iar săptămâna viitoare va fi probabil un alt stat european care va vedea drone sau sabotaje pe teritoriul său”. Această perspectivă a fixat tonul discuțiilor din cadrul ambelor reuniuni, în care liderii europeni au convenit asupra necesității unei reacții coordonate.
Danemarca a instituit o interdicție temporară pentru zborurile civile cu drone între 29 septembrie și 3 octombrie, pentru a preveni confuziile între drone civile și cele potențial ostile și pentru a asigura securitatea summitului UE. Ministrul transporturilor, Thomas Danielsen a explicat că aceste măsuri sunt necesare într-o perioadă în care „ trebuie să avem un focus mai mare pe securitate.” De asemenea, Franța, Suedia și Germania au furnizat sprijin militar suplimentar echipamente anti-dronă și resursă de supraveghere pentru a securiza evenimentele ce implică mai mulți lideri europeni.

„Drone Wall”: o propunere europeană la noile amenințări de securitate

Unul dintre cele mai importante și concrete subiecte discutate atât în cadrul reuniunii informale a liderilor Uniunii Europene, cât și la summitul Comunității Politice Europene (CPE) de la Copenhaga, a fost securitatea spațiului aerian european, în special în contextul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii ucrainene și al incidentelor provocate de drone rusești în spațiile aeriene ale unor state europene precum România, Polonia sau Estonia. În acest cadru, liderii europeni au reafirmat necesitatea consolidării apărării colective și au adus în prim-plan ideea unui așa-numit „zid de drone” (Drone Wall), un proiect menit să asigure detectarea, monitorizarea și neutralizarea aparatelor aeriene neidentificate de-a lungul flancului estic al Europei.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, prezent la summitul CPE, a subliniat că inițiativa „Drone Wall” trebuie privită ca un efort comun european, nu doar ca o măsură de protecție națională. Potrivit declarațiilor sale:
„Atunci când vorbim despre ‘zidul de drone’, vorbim despre întreaga Europă, nu doar despre o singură țară. Dacă rușii îndrăznesc să lanseze drone împotriva Poloniei sau să violeze spațiul aerian al statelor din nordul Europei, înseamnă că acest lucru se poate întâmpla oriunde – în Europa de Vest, în sud. Avem nevoie de forțe de apărare rapide și eficiente, care să știe cum să acționeze împotriva dronelor.”
El a adăugat că Ucraina este deja pregătită să coopereze cu partenerii europeni pentru punerea în aplicare a acestui proiect:
„Specialiștii noștri se află deja în Danemarca. Sunt oameni cu experiență, care știu cum să detecteze și să doboare drone de atac. Și suntem gata să împărtășim această experiență cu partenerii noștri. Acesta este doar începutul – primul pas către un ‘zid de drone’ eficient care să protejeze întreaga Europă.”
Importanța acestei inițiative a fost susținută și de liderii Uniunii Europene. În discursul său despre Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că: „Trebuie să dăm curs apelului prietenilor noștri baltici și să construim un zid de drone. Nu este o ambiție abstractă. Este temelia unei apărări credibile.”
În același timp, ideea nu este unanim acceptată. Președintele francez, Emmanuel Macron, a exprimat scepticism față de fezabilitatea unui astfel de proiect, subliniind că nu există „un zid perfect” pentru Europa și că nu este „total fezabil” să se creeze un sistem complet de apărare
împotriva dronelor. El a subliniat necesitatea unor măsuri de descurajare și avertizare timpurie, mai degrabă decât o apărare completă și costisitoare. Cancelarul german Friedrich Merz a exprimat rezerve față de conceptul „zidului de drone”. Potrivit unui articol Reuters, Merz a declarat că are nevoie de mai multe detalii despre configurația generală a acestui sistem de apărare propus înainte de a-și exprima un sprijin clar
Există și divergențe privind aria de aplicare a „zidului de drone”. Von der Leyen a declarat că flancul estic va fi prioritar, însă proiectul ar trebui să servească protecției întregului continent. Alte state, precum Italia, au atras atenția că nu trebuie neglijat Sudul Europei și că protecția ar trebui să fie adaptată în funcție de riscurile specifice fiecărei regiuni. Astfel, în ciuda susținerii largi la nivel politic, inițiativa rămâne în faza de dezbatere și nu a fost definitivată, iar divergentele dintre statele membre subliniază provocările unei strategii comune de apărare anti‑dronă în UE.
Discuțiile despre „zidul de drone” trebuie înțelese în contextul mai larg al inițiativei Eastern Flank Watch, anunțată anterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului său despre Starea Uniunii. Eastern Flank Watch este conceput ca un mecanism de consolidare a protecției flancului estic al Uniunii, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, și presupune investiții strategice în supraveghere spațială în timp real și tehnologii avansate de apărare anti‑dronă. Scopul este „să nu treacă neobservată nicio mișcare de forțe” și să se creeze „baza unei apărări credibile” pentru întreg spațiul european. În acest sens, „zidul de drone” reprezintă un prim pas concret în implementarea acestei viziuni, vizând detectarea, monitorizarea și neutralizarea amenințărilor aeriene de-a lungul flancului estic.

Abordare Comună pentru Migrație

Migrația ilegală continuă să reprezinte o provocare majoră pentru Europa, cu implicații atât umanitare, cât și de securitate. Summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, desfășurat pe 2 octombrie 2025, a oferit liderilor europeni oportunitatea de a stabili un răspuns comun și coordonat la această problemă complexă. În cadrul reuniunii, liderii europeni au adoptat o declarație comună în care au subliniat necesitatea unei „abordări integrate pe întreg traseul migrației” („whole-of-route approach”) și au definit pașii concreți de acțiune (Joint Migration Statement, Cabinet Office, UK Government, 2 octombrie 2025).
Liderii europeni s-au angajat să adopte o abordare comună și cuprinzătoare pentru gestionarea migrației ilegale, bazată pe măsuri ferme împotriva traficanților și pe securizarea frontierelor externe, asigurând în același timp că autoritățile de aplicare a legii dispun de puterea, datele și capacitățile necesare pentru a acționa eficient împotriva acestei amenințări și a rețelelor care o susțin, inclusiv prin dezvoltarea unor metode noi, precum regimuri de sancțiuni. Ei au subliniat importanța asigurării unui cadru legislativ și a unor sisteme de azil solide, capabile să protejeze împotriva exploatării și să prevină tentativele de subminare a acestora, respectând în același timp convențiile internaționale relevante. Un alt angajament esențial constă în elaborarea unor principii comune pentru returnări eficiente, utilizând toate instrumentele disponibile, inclusiv diplomația și controlul vizelor, și dezvoltând parteneriate inovatoare cu țări terțe pentru accelerarea proceselor și reducerea presiunilor interne. De asemenea, se vizează consolidarea gestionării migrației încă din fazele incipiente, prin cooperarea cu țările de origine și de tranzit și sprijinirea activității agențiilor internaționale precum IOM și UNHCR, cu inițiative legate de dezvoltare, crearea de locuri de muncă, educație și returnări voluntare. În centrul acestei reforme stă inovația, recunoscând că fără o schimbare sistemică a modului în care este abordată migrația nu se poate asigura eficient securitatea frontierelor, astfel încât noile cadre, parteneriate, capacități și proiecte pilot trebuie să fie echitabile, reglementate și adaptate viitorului, pentru a submina modelul rețelelor de trafic și a limita migrația ilegală.

O Europă unită împotriva drogurilor

Unul dintre cele mai notabile rezultate ale summitului Comunității Politice Europene (CPE) de la Copenhaga a fost lansarea Coaliției Europene împotriva Drogurilor (European Coalition against Drugs), o inițiativă comună franco-italiană promovată de președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Potrivit unui comunicat al Palatului Chigi, această inițiativă are ca scop consolidarea cooperării europene în lupta împotriva traficului de droguri, inclusiv a drogurilor sintetice, și îmbunătățirea capacităților de prevenție și recuperare în cazurile de dependență.
Coaliția reprezintă o extindere practică a activității European Drug Protection Agency (EPC) și a fost semnată de statele participante, Comisia Europeană și Consiliul Europei, care au adoptat un document de angajament comun. Acesta stabilește priorități operaționale clare, printre care implementarea principiului „follow the money” – urmărirea fluxurilor financiare pentru destructurarea rețelelor de criminalitate organizată. Italia și Franța au decis să lanseze această inițiativă în baza experienței lor consolidate în combaterea traficului de droguri și a colaborării strânse dintre autoritățile naționale competente.
În declarația comună a liderilor europeni, adoptată la finalul summitului, se reafirmă „angajamentul ferm al Europei de a combate traficul de droguri și amenințările asociate”, fiind subliniat faptul că „traficul de droguri constituie una dintre principalele amenințări
sistemice la adresa siguranței și sănătății cetățenilor europeni”. Documentul evidențiază și dimensiunea socială a fenomenului, insistând asupra necesității unei abordări echilibrate și bazate pe dovezi, care să combine prevenția, reducerea cererii și combaterea rețelelor criminale. Astfel, lansarea Coaliției Europene împotriva Drogurilor marchează o extindere a agendei CPE dincolo de sfera strict geopolitică, transformând-o într-un spațiu de cooperare operațională pentru securitatea societală europeană.

Ecoul votului de la Chișinău

Președinta Maia Sandu a subliniat, în cadrul summitului Comunității Politice Europene, că participă cu un mandat puternic din partea cetățenilor de a avansa aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Șefa statului a reiterat sprijinul clar exprimat de alegători în scrutinul parlamentar recent și a evidențiat experiența autorităților moldovenești în combaterea ingerințelor externe care vizează procesele democratice.
În marja evenimentului, Maia Sandu a avut o serie de întrevederi bilaterale cu lideri europeni și internaționali, inclusiv cu Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, și cu alți demnitari de rang înalt. Discuțiile s-au concentrat pe parcursul european al Republicii Moldova, dezvoltarea economică, consolidarea securității și păcii regionale, precum și pe măsurile necesare pentru creșterea rezilienței țării în fața provocărilor externe. Un moment semnificativ a fost întâlnirea cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, unde cei doi lideri au discutat despre consolidarea securității regionale și restabilirea păcii durabile în Ucraina, subliniind parcursul comun european al celor două state. Totodată, dialogurile cu alți oficiali europeni au pus accent pe întărirea cooperării bilaterale și pe sprijinul ferm al partenerilor pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului European, António Costa, a felicitat Moldova pentru rezultatul alegerilor parlamentare, apreciind victoria drept „o victorie a democrației” și a „libertății moldovenilor de a-și alege singuri destinul”. Într-o interpretare mai largă, Costa a subliniat că alegerea cetățenilor moldoveni reprezintă, de asemenea, o victorie pentru Europa, exprimându-se în favoarea orientării țării spre modul de viață european.
La doar câteva zile după summitul de la Copenhaga, eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat inițierea, cu sprijinul a 55 de eurodeputați din 19 țări europene, a unei scrisori comune adresate președintelui Consiliului European, António Costa, prin care se solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova. „Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susţine fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaşte reformele realizate şi cere ca opţiunea cetăţenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată şi respectată”, a declarat Negrescu.
Demersul, sprijinit de lideri importanți ai principalelor familii politice democratice europene, demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova. Scrisoarea subliniază că victoria clară a forțelor proeuropene la recentele alegeri parlamentare reprezintă „o afirmare puternică a angajamentului țării față de valorile noastre europene comune: democrație, stat de drept, transparență și solidaritate”. Europarlamentarii reiterează, astfel, că Republica Moldova „este mai mult decât un partener și aparține Uniunii Europene”.

Comunitatea Politică Europeană: perspective de viitor

La mai bine de doi ani de la lansarea sa, Comunitatea Politică Europeană (CPE) s-a consolidat treptat ca un spațiu unic de dialog strategic între statele europene, indiferent dacă fac sau nu parte din Uniunea Europeană. Summiturile succesive au demonstrat că această platformă depășește tot mai mult granițele unui simplu for de discuții geopolitice, incluzând teme variate care țin de cooperarea în domeniul securității, al energiei, al migrației sau al combaterii traficului de droguri. Astfel, CPE contribuie nu doar la conturarea unei viziuni comune asupra provocărilor externe, ci și la articularea unui răspuns coordonat la amenințările interne și transnaționale care afectează societățile europene.
Totodată, valoarea adăugată a CPE derivă din faptul că reunește, la același nivel, state membre ale Uniunii Europene și state non-UE, precum Republica Moldova, Ucraina, Regatul Unit sau Elveția. Această componență hibridă favorizează apropierea pozițiilor între diferite părți ale continentului european, contribuind la o mai bună coordonare politică și strategică între actori cu statut juridic diferit, dar cu interese convergente în domenii-cheie precum securitatea energetică, infrastructura, sau reziliența societală. În același timp, CPE nu se limitează la dialogul multilateral. Summiturile sale oferă un cadru informal pentru întâlniri bilaterale între lideri europeni care, uneori, au viziuni diferite asupra viitorului regional. Astfel, comunitatea devine un spațiu de reconciliere diplomatică și de relansare a canalelor de comunicare, contribuind indirect la consolidarea unității europene și la prevenirea escaladării unor tensiuni politice.
Cu toate acestea, în rândul experților și analiștilor politici persistă întrebări legate de capacitatea CPE de a trece de la declarații la acțiuni concrete. Lipsa unui cadru instituțional formal și a unei puteri decizionale cu efecte juridice determină mulți observatori să considere CPE mai degrabă un forum consultativ decât un mecanism capabil să producă politici comune cu impact real. În consecință, viitorul acestei platforme depinde de voința politică a statelor participante de a transforma dialogul într-o cooperare concretă și sustenabilă.