Ministerul Afacerilor Externe de la București denunță apariția în social media a unui material fals atribuit postului Euronews, care face referire la pretinse declarații ale ministrului afacerilor externe. MAE respinge categoric acest conținut care atribuie fals ministrului român al afacerilor externe afirmații legate de Republica Moldova. Acest conținut este prezentat într-un videoclip publicat și distribuit larg pe platformele de social media.

Campanie de manipulare

Materialul prezintă caracteristici de conținut și este prezent pe rețele de conturi utilizate deja în campanii de manipulare și interferență informațională străină denunțate de România și state partenere din UE și NATO. Postarea virală folosește tehnici, tactici și proceduri cunoscute și atribuite unor actori statali pentru a asigura amplificarea artificială pe rețelele sociale a conținutului fals pentru influențarea opiniei publice. Materialul include elemente care vizează spațiul informațional al României, partenerilor și aliaților săi.

În contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, astfel de materiale reprezintă un element standard din arsenalul clasic de acțiuni hibride desfășurate în spațiul informațional cu scopul de a crea tensiuni ideologice și de a susține narativele de propagandă statală.

Astfel de campanii reprezintă un atac sistematic și grav la adresa libertății de expresie și informare.

Ministerul Afacerilor Externe a raportat conținutul fals platformelor de social media, precum și autorităților române competente. Totodată, MAE a transmis în Rețeaua de Alertă Rapidă (RAS) a UE informații despre acest conținut fals.

Declarații false

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a avertizat că pe rețelele de socializare a fost răspândit un material fals care face referire la presupuse declarații ale Oanei Țoiu, ministrul de Externe, legate de Republica Moldova. Propagandiștii au atașat pretinselor afirmații sigla Euronews, pentru a induce în eroare utilizatorii de pe social media.

La sfârșitul lunii mai 2025, un videoclip fals ce conține sigla Euronews a fost distribuit pe un canal popular de pe aplicația Telegram, în care sunt postate știri despre război în limba rusă. Videoclipuri Euronews false similare au apărut și pe canalele Telegram rusești în ultimii trei ani.

Material video fake cu sigla Euronews despre România, despre o presupusă interferență electorală în România

De asemenea, un alt videoclip fals cu sigla Euronews a fost publicat, prin care se susținea că Franța a intervenit în alegerile din România. Președintele ales Nicușor Dan a declarat că România este victima războiului hibrid al Rusiei de „cel puțin 10 ani”, motiv pentru care „trebuie să acționăm sistematic”.

„În opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani. Din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic”, a declarat acesta.

Poziție strategică

În ultimii ani, România s-a aflat constant pe harta de interes a propagandei și a campaniilor de dezinformare. Motivul principal ține de poziția sa strategică la granița estică a Uniunii Europene și a NATO, precum și de rolul pe care îl joacă în sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Kievului. Din această perspectivă, România devine nu doar un actor regional important, ci și o țintă directă pentru operațiunile informaționale menite să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, în parteneriatele occidentale și în propriul stat.

Campaniile de fake news care vizează România folosesc o gamă largă de instrumente. De la site-uri obscure de știri care publică articole alarmiste, până la canale de Telegram, pagini de Facebook sau conturi false pe TikTok și Instagram, mecanismul funcționează prin amplificare repetitivă. Mesajele sunt preluate și redistribuite de rețele de influenceri sau de așa-ziși „analiști independenți”, creând impresia unui consens sau a unei informații confirmate.

Un element întâlnit des este folosirea unor publicații din afara țării, mai ales din spațiul rusesc sau pro-rus, care lansează inițial informația falsă. Ulterior, aceasta este tradusă și adaptată pentru publicul din România, uneori cu titluri conspiraționiste, alteori cu un limbaj alarmist menit să inducă frică sau neîncredere.

Teme preferate

Cele mai frecvente teme abordate în campaniile de fake news împotriva României sunt de natură geopolitică, socială și economică. În plan geopolitic, România este prezentată drept un pion lipsit de independență, controlat de SUA și NATO, care ar sacrifica interesele naționale pentru obiectivele Occidentului. O altă direcție este cultivarea fricii privind implicarea directă a României în războiul din Ucraina, cu mesaje care sugerează mobilizări iminente, pierderi de vieți omenești și „aventuri militare” dezastruoase.

În plan social, se insistă pe diviziuni interne. Sunt exploatate tensiuni reale precum nemulțumirile față de sistemul de sănătate, costurile vieții, migrația forței de muncă sau disputele politice interne. Mesajele sunt însă deformate, exagerate și asociate cu ideea că „statul român este incapabil să își protejeze cetățenii”. În plan economic, se mizează pe crizele energetice și pe inflație, cu afirmații false despre „falimentul iminent” al României sau despre faptul că resursele țării ar fi exploatate exclusiv în beneficiul altora.

Rol activ

România este vizată și pentru rolul său activ în sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei. O parte consistentă a propagandei încearcă să prezinte ajutorul acordat Chișinăului drept un sacrificiu inutil al românilor, sugerând că Bucureștiul „își neglijează propriii cetățeni pentru a finanța străini”. În paralel, se promovează narațiunea că Republica Moldova ar fi „un balast” pentru România și Uniunea Europeană, iar sprijinirea Kievului ar aduce „doar riscuri și pierderi”.

Această direcție de propagandă este periculoasă pentru că mizează pe oboseala și pe frustrările acumulate în societate, mai ales în contextul crizelor multiple. De fapt, obiectivul este clar, și anume ruperea solidarității regionale și slăbirea poziției României ca furnizor de securitate în zonă.

Nu toate campaniile pornesc din aceeași sursă, dar multe dintre ele pot fi urmărite până la structuri asociate cu Federația Rusă. Kremlinul a perfecționat de-a lungul timpului arta dezinformării și o folosește ca pe un instrument de război hibrid. România, fiind parte a NATO și UE, reprezintă o țintă evidentă, pentru că destabilizarea sa ar afecta întreaga arhitectură de securitate a flancului estic.

Totuși, propaganda externă se combină adesea cu interese interne. Grupuri politice sau economice din România, nemulțumite de actuala orientare strategică a țării, folosesc aceleași mesaje pentru a-și crește capitalul electoral. Această convergență face campaniile și mai eficiente, pentru că le oferă o aparență de legitimitate și o circulație rapidă în spațiul public.

Polarizarea societății

Impactul acestor campanii nu este uniform, dar poate fi semnificativ. O parte a populației devine mai sceptică față de instituțiile statului și față de parteneriatele occidentale. Crește polarizarea, apar mai multe teorii conspiraționiste, iar discursul public se degradează. În același timp, presa este pusă sub presiune, fiind acuzată fie de „vânzare către Occident”, fie de „ascunderea adevărului”.

Un alt efect este erodarea încrederii în democrație. Atunci când cetățenii sunt convinși că alegerile sunt manipulate, că politicienii nu iau decizii autonome sau că viitorul este controlat de forțe externe, participarea civică scade și terenul devine fertil pentru mișcări radicale sau populiste.

În fața acestor campanii, România a început să își consolideze mecanismele de reziliență. ONG-uri, jurnaliști și instituții au dezvoltat programe de fact-checking, monitorizare a rețelelor sociale și educație media. Totuși, provocarea este uriașă, pentru că viteza cu care se propagă o știre falsă depășește adesea capacitatea de reacție a instituțiilor.

Este nevoie de o strategie coerentă care să combine eforturile statului cu cele ale societății civile și ale mediului academic. Educația media trebuie introdusă sistematic în școli, pentru ca viitoarele generații să fie mai puțin vulnerabile. De asemenea, colaborarea cu partenerii europeni și euro-atlantici este esențială pentru a identifica rapid campaniile coordonate și pentru a răspunde unitar.

România nu este doar o țintă pasivă, ci și un actor care poate influența regiunea prin propriile exemple. Dacă reușește să își mențină reziliența democratică, să expună campaniile de fake news și să întărească încrederea cetățenilor în instituții, poate deveni un model pentru alte state aflate la granița cu Federația Rusă.

Bătălia cu dezinformarea este de lungă durată și nu poate fi câștigată printr-o singură acțiune. Ea presupune vigilență constantă, responsabilitate din partea liderilor politici și implicarea activă a cetățenilor. Într-o lume în care informația a devenit armă, România trebuie să își protejeze spațiul public cu aceeași seriozitate cu care își protejează granițele.