În ultimele săptămâni, Georgia a intrat din nou în atenția Occidentului din cauza deteriorării democrației și a încălcării drepturilor omului. Aceste probleme au dus la noi măsuri legislative în SUA și sancțiuni din partea țărilor europene, menite să intensifice presiunea asupra guvernului de la Tbilisi.

Noi presiuni bipartizane din partea SUA

Pe 10 martie 2025, în Senatul american a fost prezentat un nou proiect de lege cu sustinere bipartizana, numit „Mobilizing and Enhancing Georgia’s Options for Building Accountability, Resilience, and Integrity” (MEGOBARI). Dacă va fi aprobat, proiectul va impune sancțiuni în special împotriva membrilor partidului de guvernământ, Visul Georgian, implicați în acte de corupție, subminarea suveranității naționale, acțiuni destabilizatoare sau violența împotriva protestatarilor pașnici. Potrivit documentului, oficialii georgieni ar putea fi vizați de restricții de călătorie și li s-ar putea îngheța activele deținute în Statele Unite.

Proiectul de lege prevede de asemenea măsuri pentru întărirea presei independente și a societății civile georgiene. În același timp, inițiatorii atrag atenția asupra pericolului unui derapaj spre autoritarism, exemplificat prin modul în care au fost reprimate protestele din ultima perioada, și insistă asupra necesității de a sprijini Georgia, mai ales în contextul eforturilor hibride ale Rusiei de a destabiliza întreaga regiune.

Franța condamnă amestecul Rusiei în Georgia

La doar două zile după introducerea proiectului MEGORABI în Senatul american, pe 12 martie 2025, Parlamentul Franței a adoptat o rezoluție prin care condamnă tentativele Rusiei de a se amestecă în alegerile din Moldova, Georgia și România, și cerând sprijin suplimentar pentru Ucraina. Anterior, pe 22 mai 2024, Adunarea a mai adoptat o rezoluție referitoare la Georgia, în care critica atitudinea iliberală a guvernului de la Tbilisi și solicita abrogarea controversatei Legi privind agenții străini.

Senatul Ceh cere alegeri anticipate

Tot pe 12 martie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe, Apărare și Securitate din Senatul Cehiei a emis o rezoluție în legătură cu criza politică din Georgia. Pe baza datele observatorilor internaționali, au constatat nereguli în alegerile din 26 octombrie din Georgia, în special privind intimidarea alegătorilor și încălcarea secretului votului. Pe langa condamnarea reprimarii protestelor si atacurile asupra presei libere, ONG-urilor și politicienilor opoziției, comisia cere organizarea de alegeri anticipate sub supraveghere internațională. De asemenea, recomandă sancțiuni mai extinse împotriva celor implicați în acte de represiune și acordarea unui sprijin mai mare societății civile. Cehia a aplicat deja sancțiuni unor oficiali georgieni de rang înalt responsabili pentru reprimarea violenta a protestatarilor în Ianuarie 2025.

Statele baltice extind sancțiunile împotriva oficialilor georgieni

Estonia, Letonia și Lituania au impus, la rândul lor, sancțiuni mai dure împotriva unor persoane suspectate de încălcări ale drepturilor omului în Georgia, la începutul acestei luni. Estonia a adăugat 55 de persoane pe lista de persoane sanctionate, Lituania 74, iar Letonia 16. Sancțiunile includ interdicții de călătorie pentru judecători, procurori, membri ai forțelor de ordine și alte persoane implicate în măsuri represive ce sprijină partidul de guvernământ. Ministrul de Externe eston, Margus Tsahkna, a condamnat violența împotriva protestatarilor, jurnaliștilor și opoziției. Omologul său lituanian, Kestutis Budrys, a transmis un mesaj de solidaritate cu georgienii care luptă pentru democrație și pentru aproprierea de Europa. Țările baltice au fost printre primele care au reacționat la situația din Georgiei. Au impus încă de anul trecut sancțiuni împotriva fondatorului Visului Georgian, Bidzina Ivanishvili, precum și a unor oficiali de rang înalt din Ministerul de Interne. Noul set de sancțiuni este direcționat către persoanele acuzate că subminează democrația în Georgia.

Contextul intern din Georgia

Toate aceste acțiuni au loc pe fondul protestelor continue organizate în Georgia împotriva guvernului, proteste care s-au intensificat după ce, în noiembrie 2024, autoritățile au anunțat că întrerup discuțiile de aderare la UE. Pe 13 februarie 2025, Parlamentul European a cerut sancțiuni împotriva celor care subminează democrația georgiană și a solicitat autorităților de la Tbilisi să respecte principiile democratice și să reia discuțiile pentru aderarea la UE. De asemenea, Comisia Helsinki din SUA a acuzat conducerea Georgiei că ignoră voința cetățenilor, care își doresc un viitor democratic în Europa. Manifestațiile continuă în Tbilisi și în alte orașe, unde studenți, ONG-uri și partidele de opoziție cer organizarea de alegeri anticipate și reluarea procesului de integrare europeană. In ciuda acestor presiuni, liderii Visului Georgian susțin în continuare că înghețarea negocierilor este cea mai potrivită soluție pentru țara din Caucazul de Sud.

În acest context, inițiativele venite din partea Senatului SUA, a Adunării Naționale a Franței, a Senatului Ceh și sancțiunile anunțate de țările baltice pun și mai multă presiune pe Georgia să își rezolve problemele democratice și să își reia parcursul european.