de Marian Petru | mai 22, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, l-a acuzat pe fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin că “a făcut totul pentru a distruge naţionalitatea moldovenească şi pentru a apropia totul de români, deşi declară contrariul”. “Numai la noi au rămas adevăraţi moldoveni, care scriu şi citesc în chirilică. În Moldova, deja de 20 de ani nu se mai învaţă istoria statului ei, ci a celui vecin, România”, a deplâns Smirnov, într-o declaraţie citată de agenţia Regnum şi preluată de Agerpres.
În aceeaşi declaraţie, liderul separatiştilor de la Tiraspol a afirmat că “poporul transnistrean s-a revoltat, atunci când, cu ajutorul naţionalismului, a început crearea unui stat mononaţional”. “Eu până acum nu înţeleg cine sunt locuitorii Moldovei – moldoveni sau români, şi spre ce tind ei – spre Uniunea Europeană sau NATO?”, a adăugat Smirnov.
Fiind întrebat cât de necesar este dialogul în formula 5+2 pentru reglementarea transnistreană, Smirnov a apreciat că acest format, cel puţin, nu permite o nouă vărsare de sânge, continuând că, “dacă faţă de Transnistria nu ar fi fost utilizate metode de presiune politice şi economice”, atunci “ar fi fost posibilă apropierea poporului din Transnistria de cel din Moldova”.
Smirnov a mai declarat că modelul de unificare al Germaniei nu este unul potrivit pentru relaţia moldo-transnistreană.
“Noi suntem de acord cu unirea, dar, împreună cu Moldova, să ne unim cu Rusia. De ce? Noi nu am ieşit din URSS, iar Rusia este succesorul acesteia. În Germania a avut loc o dezbinare în timpul războiului. Iar noi ne-am străduit să păstrăm unitatea cu Republica Moldova ca să nu dezbinăm societatea, am solicitat să fie creată o zonă economică unică. Însă, oficialii de la Chişinău ne-au refuzat. Nici legal, nici istoric, nici economic, noi nu am trăit în acelaşi stat cu Republica Moldova, chiar dacă am făcut parte din RSSM. Am fost mereu separaţi în toate domeniile. Exemplul Germaniei de Vest şi celei de Est nu este potrivit pentru noi”, a susţinut Smirnov.
Cel mai important, a ţinut el să sublinieze, “este să fim recunoscuţi de Rusia pentru că spre Rusia tindem”.
Declaraţiile lui Smirnonv intervin la două zile după ce cancelarul german Angela Merkel a declarat, în cadrul unei întrevederi cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, că Uniunea Europeană poartă răspunderea pentru identificarea unei soluţii la conflictul transnistrean.
La rândul său, Vlad Filat a afirmat că Republica Moldova mizează ca în luna iunie să fie reluate negocierile în formatul 5+2.
“Noi înţelegem situaţia Moldovei, deoarece Germania a fost afectată de scindare. Ne bucurăm mult că în luna iunie vor fi reluate negocierile în format 5+2, cu participarea tuturor părţilor implicate”, a afirmat Angela Merkel.
de Marian Petru | mai 17, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
La începutul săptămânii, copii ale Tratatului de pace ruso-turc din 1812, prin care Basarabia a fost anexată la Rusia, au fost distruse simbolic , în faţa Ambasadei ruse de către membrii grupului de iniţiativă “Spirit românesc” din Republica Moldova.
Potrivit Agerpres, flash-mobul s-a desfăşurat în ziua (16 mai ) în care s-au împlinit 199 de ani de la semnarea acelui document, iar tinerii au dorit să-şi manifeste astfel dezacordul faţă de consecinţele pactului. Ei au venit cu copii ale actului, pe care le-au rupt în faţa Ambasadei, după care au intenţionat să le pună în cutia poştală de la poarta misiunii diplomatice, dar paza nu le-a permis acest lucru.
Odată cu semnarea acestui pact şi anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist a început genocidul cultural al românilor din partea de est a Moldovei, rusificarea şcolilor şi a religiei, a declarat presei Sorin Becciu, unul dintre participanţi.
La rândul său, Pavel Munteanu a explicat că flash-mobul face parte dintr-un şir de manifestări ale grupului ‘Acţiunea 2012’, fondat pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei.
Luni, la Chişinău a fost creat şi un grup de iniţiativă numit ‘Anul 1812’. Acesta îşi propune restabilirea adevărului istoric despre Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat la 16 mai 1812. Activitatea grupului de iniţiativă va dura până în anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti, prin care Imperiul Otoman şi cel Rus s-au înţeles ca partea de est a Principatului Moldovei să fie anexată de Rusia Ţaristă.
de Marian Petru | mai 12, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Reprezentanţi ai Ministerului Mediului din România şi omologii lor din Republica Moldova s-au întâlnit la Iaşi, pentru a semna protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului între guvernele celor două state privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării.
Reuniunea a avut loc în baza prevederilor Acordului, semnat la Chişinău, la 28 iunie 2010, şi intrat în vigoare în noiembrie 2010.
La prima întâlnire a Comisiei au fost abordate probleme privind colaborarea celor două state în domenii precum exploatarea în comun a nodului hidrotehnic Stânca – Costeşti pe râul Prut, protecţia şi utilizarea durabilă a apelor, managementul riscului la inundaţii, precum şi promovarea în comun de proiecte în domeniul gospodăririi apelor.
Lazăr Chirică, viceministru al mediului în Republica Moldova, aflat la Iaşi în calitate de copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, a declarat că, deşi exista încă din 1984 un acord bilateral privind nodul hidrotehnic Stânca – Costeşti, “era firesc de a schimba unele reguli de joc sau, cel puţin, de a le împrospăta”.
“Pentru prima oară abordăm discuţii ce ţin de problemele Prutului şi, respectiv, ale Dunării şi din prisma ecosistemică. Acordul despre care s-a vorbit şi regulamentele pe care noi o să le adoptăm la nivel de comisii şi subcomisii vor soluţiona toate problemele care ţin de apele de frontieră şi nu numai, dar şi din cadrul bazinului Prutului şi al Dunării”, a afirmat Lazăr Chirică.
Potrivit Agepres, la reuniune au participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, şi subprefectul Bogdan Şarameţ. Delegaţia din Republica Moldova a fost formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi ai Agenţiei ‘Apele Moldovei’.
de Marian Petru | mai 10, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova pe drumul stabilităţii economice
Economia Republicii Moldova, afectată anterior de criza economică mondială, este pe cale de recuperare, a declarat marţi la Chişinău şeful unei Misiuni FMI în Moldova, Nikolay Gueorguiev, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu .
“Economia Republicii Moldovei are potenţial de stabilitate”, a declarat Gueorguiev, apreciind şi faptul că exporturile Republicii Moldova au crescut cu peste 50% în primele trei luni ale anului. În acelaşi timp, el a menţionat necesitatea stabilizării situaţiei politice în Republica Moldova.
Marian Lupu a declarat că autorităţile de la Chişinău continuă elaborarea unor noi seturi de politici la nivel macroeconomic.
O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional, condusă de Nikolay Gueorguiev, se află în vizită la Chişinău, din 27 aprilie, ea urmând să se încheie la 12 mai. Misiunea analizează evoluţiile recente din economie şi progresul înregistrat în realizarea programului cu FMI.
Republica Moldova a semnat cu FMI în ianuarie 2010 un program care prevede un credit de circa 574,4 milioane de dolari pentru susţinerea programului economic al ţării, în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, a menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice.
de Marian Petru | mai 9, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Volumul comerţului dintre România şi Republica Moldova a depăşit 180 milioane dolari în primele trei luni ale anului 2011, cu peste 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Schimburile comerciale însă nu au atins încă nivelul anului 2008 (200 milioane dolari în primele trei luni), când s-a înregistrat apogeul relaţiilor comerciale dintre cele două state.
Volumul exporturilor peste Prut a constituit peste 107 milioane dolari, cu 58% mai mult decât în perioada de referinţă a anului 2010, potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău. În acelaşi timp, au fost efectuate importuri din Republica Moldova în valoare de 75 milioane dolari, în creştere cu circa 52%.
Cu 182 milioane dolari, România rămâne cel de-al doilea partener comercial al Republicii Moldova după Rusia (351 milioane dolari), fiind urmată de Ucraina cu 161 milioane dolari.
Volumul exporturilor Republicii Moldova a constituit 478 milioane dolari în primele două luni ale anului în curs, în creştere cu 58%, timp în care au fost efectuate importuri în valoare de 1,1 miliarde de dolari, sau cu 44% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2010.
