Ziua Internationala a Marii Negre

de | oct. 31, 2010 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Anual, la 31 octombrie se sarbatoreste Ziua Internationala a Marii Negre - cea mai izolata mare fata de oceanul planetar. La aceasta data, in anul 1996, ministrii mediului din cele sase tari riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina - au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre.

Marea Neagra, amenintata de poluarea industriala

Marea Neagra, amenintata de poluarea industriala

Anual, la 31 octombrie se sarbatoreste Ziua Internationala a Marii Negre – cea mai izolata mare fata de oceanul planetar. La aceasta data, in anul 1996, ministrii mediului din cele sase tari riverane – Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina – au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) in parteneriat cu Primaria Municipiului Tulcea prin Centrul de Informare si Educatie in Managementul Deseurilor (CIEMD) vor marca acest eveniment, in cursul saptamanii viitoare, impreuna cu elevi si cadre didactice de la scolile din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: Sf. Gheorghe, Sulina, Crisan. Actiunile vor cuprinde prezentarea semnificatiei evenimentului de mediu si a caracteristicilor Marii Negre, prezentarea pe scurt a proiectelor ARBDD legate de Marea Neagra, atelier de lucru cu activitati interactive.

Amenintarea poluarii

In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost supus la numeroase presiuni de natura antropica, sub influenta carora, au aparut modificari semnificative in ecosistemele marine, indeosebi a celor costiere. Specialistii de la Institutul de Crecetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”, din Constanta, spun, totusi, ca Marea Neagra incepe sa-si revina, ca se afla intr-un proces de refacere. La sfarsitul anilor ’80, circula o prognoza sumbra: „Marea Neagra moare, Marea Neagra va exploda, din cauza iesirii la suprafata a stratului de hidrogen sulfurat”.  Situatia ecologica a Marii Negre este intr-un lent, dar sigur, proces de refacere. Cantitatile mari de alge aruncate pe tarm sunt, ele insele, un semn de imbunatatire a conditiilor din Marea Neagra.
Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie, din cauza stratului de apa moarta, de pe fundul marii, care s-a format, exclusiv, din cauza poluarii. Asa ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii, pentru refacerea echilibrului natural, din urma cu 50 de ani. Insa, asta doar daca poluarea ar fi stopata, si resursele Marii Negre nu ar mai fi exploatate, iar tarile riverane ar conlucra la acest lucru. Marii pradatori aproape ca nu mai exista. Este vorba de palamida, este vorba de lufari, este vorba de ton, si asa mai departe. Sunt specii care in Marea Neagra, acum, sunt din ce in ce mai rar semnalate.
Un real pericol de poluare a Marii Negre il constituie epavele scufundate in imediata vecinatate a Portului Constanta, care au si acum, la bord, sute de tone de combustibil. Scoaterea lor la suprafata costa mult, iar autoritatile au gasit, deocamdata, solutii de moment, care, insa, ii ingrijoreaza pe cercetatori.

Mare izolata

Marea Neagra este aproape in totalitate separata de restul oceanelor lumii, atinge adincimi de pina la 2212 metri si are un bazin hidrografic de 420.000 de km patrati, suprafata ce corespunde unei treimi din zona continentala a Europei. In ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagra a suferit deteriorari puternice ale conditiilor de mediu, datorate, in cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizarii, insuficientei tratari a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate si managementului neadecvat. Diversitatea biologica a scazut dramatic.
Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol si la consecintele dramatice ale acesteia. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradata mare a planetei este Marea Neagra. Principalele probleme ce determina aceasta categorisire sint: declinul stocurilor comerciale de peste, supraexploatarea resurselor biologice fara a se tine cont de potentialul de refacere al speciilor cu utilitate economica; pierderea de habitate, in special zonele umede si plajele; degradarea peisajului si reducerea valorii turistice a acestuia; protectia neadecvata a resurselor marine si de coasta fata de accidentele maritime; introducerea, accidentala sau intentionata, in ecosistemele marine de specii straine care, daca gasesc conditii optime de viata pot inlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului si solului cu diferite substante chimice provenite din activitatea antropica si care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii. In cartea rosie a Marii Negre sint inventariate speciile rare, periclitate sau vulnerabile. In prezent, exista 43 de specii de plante, 29 de specii de crustacei, cinci specii de pesti (ex. sturonii) si sase specii de mamifere (ex. delfinii).

Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra

Corectarea celor cateva decenii de utilizare excesiva a resurselor Marii Negre este un deziderat care necesita eforturi uriase din partea tuturor factorilor de decizie, ca si a publicului larg din regiunea Marii Negre. Actiuni internationale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagra, finantat de GEF, a permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, nationale si locale, precum si a strategiilor de coordonare. Adoptarea, in 1996, pe 31 octombrie, a Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, in cadrul Conferintei Interministeriale, a fost incununarea activitatii de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagra. Acest Plan Strategic recunoaste importanta participarii tuturor sectoarelor societatii la implementarea si aplicarea principiilor planului, precum si obtinerea dezvoltarii durabile in regiune.

PLAN STRATEGIC DE ACTIUNE PENTRU REABILITAREA SI PROTECTIA MARII NEGRE

Document adoptat la Conferinta Ministrilor Mediului din tarile riverane Marii Negre, Istanbul, Turcia, 30 – 31 octombrie 1996
Actualizare INCDM “Grigore Antipa” – Constanta, in conformitate cu Rezolutia I a Reuniunii Ministerelor responsabile pentru protectia mediului a Partilor semnatare la Conventia asupra Protectiei Marii Negre impotriva Poluarii (Sofia, Bulgaria, 15 iunie 2002)
-Urmarind reabilitarea si protectia Marii Negre, Guvernele Bulgariei, Georgiei, Romaniei, Federatiei Ruse, Turciei si Ucrainei, reafirmandu-si angajamentul pentru refacerea si protectia ecosistemului Marii Negre si pentru o dezvoltare durabila a resurselor ei, asa cum s-a stipulat in special prin Conventia de la Bucuresti si Declaratia de la Odesa;
-Continuand in spiritul Declaratiei de la Rio a Natiunilor Unite privind Mediul Inconjurator si Dezvoltarea si al Agendei 21;
-Apreciind progresul facut pentru obtinerea unei dezvoltari durabile in regiunea Marii Negre prin actiuni intreprinse in cadrul Programului de Mediu pentru Marea Neagra (BSEP) in sprijinul implementarii Conventiei de la Bucuresti si a Declaratiei de la Odesa;
-Salutand initiativele internationale asumate pentru refacerea si protectia apelor Dunarii, Niprului si Donului;
-Salutand de asemenea initiativele pentru ratificarea sau aderarea la conventiile internationale relevante in domeniul refacerii si protectiei Marii Negre;
-Recunoscand demersurile in vederea adoptarii Conventiei asupra pescuitului si conservarii resurselor vii din Marea Neagra;
-Constienti de importanta initiativelor intreprinse de organizatiile neguvernamentale pentru refacerea si protectia Marii Negre;
– Totusi ramanand ingrijorati in privinta starii ecosistemului Marii Negre si a refacerii limitate a resurselor sale;
-Convinsi de necesitatea presanta de actiuni concrete in continuare la nivelul national si regional in vederea asigurarii refacerii si protectiei ecosistemului Marii Negre si utilizarii resurselor ei;

Conferinta diplomatica

Reamintind faptul ca in Rezolutia 3, adoptata la Conferinta Diplomatica privind Protectia Marii Negre, 21-22 aprilie, 1992 si in Actul Final al Reuniunii Ministrilor privind Declaratia asupra Protectiei Marii Negre, Odesa, 6-7 aprilie 1993 a fost inscrisa elaborarea unui plan strategic de actiune;
Se hotarasc sa convina asupra urmatoarelor principii, politici si actiuni:
I. Provocarea care ne sta in fata: mediul Marii Negre
Starea mediului Marii Negre continua sa fie un subiect de ingrijorare datorita degradarii continue a ecosistemului sau si a exploatarii nerationale a resurselor sale naturale. Analiza Diagnostica Transfrontiera – TDA, care este o anexa tehnica a acestui Plan Strategic de Actiune, conduce la urmatoarele concluzii:
1. Ecosistemul Marii Negre continua sa fie amenintat de diferiti poluanti, in special nutrienti. Nutrientii sunt deversati in Marea Neagra, din surse de uscat, in special prin intermediul raurilor. Dunarea contribuie cu mai mult de jumatate din cantitatea de nutrienti deversati in Marea Neagra. Eutrofizarea este un fenomen care se produce pe zone intinse ale Marii Negre si trebuie sa fie un subiect de preocupare pentru intreg bazinul Marii Negre.
2. Descarcarea de ape uzate reziduale insuficient epurate are ca rezultat prezenta contaminantilor microbiologici, care reprezinta o amenintare pentru sanatatea publica si in unele cazuri pun o bariera in calea dezvoltarii durabile a turismului si acvaculturii.
3. Pe linga aceasta, aportul de substante periculoase, mai ales de petrol, continua sa fie o amenintare pentru ecosistemul Marii Negre. Petrolul patrunde in mediul inconjurator prin deversarile accidentale sau intentionate de pe nave, precum si din sursele de pe uscat. Aproape jumatate din aportul de petrol rezultat din activitatile de pe uscat ajung in Marea Neagra prin Dunare.
4. De asemenea, introducerea unor specii exotice in trecut prin debalastarea navelor a adus prejudicii serioase ecosistemului Marii Negre si constituie o amenintare pentru Marea Neagra si pentru marile adiacente: Mediterana si Caspica.
5. Gestionarea inadecvata a resurselor si in special politicile necorespunzatoare in domeniul pescariilor si gestionarii zonei costiere continua sa fie o bariera in calea dezvoltarii durabile a regiunii Marii Negre. Cele mai multe din stocurile de pesti din Marea Neagra, deja afectate de poluare, au fost supraexploatate sau sunt amenintate de supraexploatare; multe zone costiere au fost deteriorate ca urmare a eroziunii si dezvoltarii urbane si industriale necontrolate. Prin urmare exista un pericol serios de a pierde habitate si peisaje naturale valoroase si in ultima instanta diversitatea biologica si productivitatea ecosistemului Marii Negre.
6. Consideratiile de mai sus conduc la presupunerea ca procesul de degradare a Marii Negre este ireversibil. Cu toate acestea, monitoringul de mediu din ultimii 4 – 5 ani reflecta imbunatatiri perceptibile si continue ale starii unor componente localizate din ecosistemul Marii Negre. Aceste imbunatatiri par a fi rezultatul indirect al reducerii activitatilor economice din regiune si, intr-o oarecare masura, al masurilor de protectie luate de guverne. Dezideratul cu care se confrunta regiunea este asigurarea unui mediu inconjurator sanatos al Marii Negre, in acelasi timp cu restabilirea si dezvoltarea economica.
7. Planul Strategic de Actiune este o faza a procesului care tinde spre realizarea unei dezvoltari durabile in regiunea Marii Negre. Obiectivele sale generale includ asigurarea unui mediu sanatos pentru populatia din regiunea Marii Negre, atat in zone urbane, cat si in cele rurale, obtinerea unui ecosistem marin divers din punct de vedere biologic, care sa contina populatii naturale variabile si viabile de organisme superioare, inclusiv mamifere marine si sturioni, si care sa sustina mijloace de trai rezultate din activitati durabile cum ar fi pescuitul, acvacultura si turismul in toate tarile Marii Negre.

II. Bazele cooperarii

Principii

8. Va fi aplicat conceptul de dezvoltare durabila, in virtutea caruia capacitatea de suport a ecosistemului Marii Negre nu este depasita si nici interesele generatiilor viitoare nu sunt prejudiciate.
9. Va fi aplicat principiul precautiei, in virtutea caruia se vor lua masuri preventive, cand exista temeiuri rezonabile de ingrijorare, ca o activitate poate implica riscuri pentru sanatatea umana, poate dauna resurselor vii si ecosistemelor marine, poate distruge natura sau se poate interfera cu alte utilizari legitime ale marii, chiar si atunci cand nu exista o dovada convingatoare a relatiei cauzale intre activitate si efecte si in virtutea careia este necesara o mai mare grija cand informatiile sunt nesigure, ambigue, nu te poti baza pe ele sau inadecvate.
10. Vor fi organizate actiuni anticipative, cum ar fi planificarea de contingenta, evaluarea impactului de mediu si evaluarea strategica de mediu (implicand evaluarea politicilor, programelor si planurilor guvernamentale).
11. Se va stimula folosirea tehnologiilor curate, care impun inlocuirea sau retragerea treptata a reziduurilor importante si a tehnologiilor generatoare de deseuri care raman in uz.
12. Se va promova folosirea instrumentelor economice care stimuleaza dezvoltarea durabila prin implementatrea parghiiilor economice pentru introducerea tehnologiilor si activitatilor care nu afecteaza mediul, introducerea taxei de utilizator si a principiului ”poluatorul plateste “, precum si prin aplicarea evaluarii resurselor naturale si a mediului.
13. Consideratiile asupra mediului si sanatatii vor fi incluse in politici relevante, asa cum ar fi cele referitoare la turism, planificare urbana, agricultura, dezvoltare industriala, pescuit si acvacultura.
14. In asteptarea unei hotarari asupra problemelor referitoare la granita pe apa in regiune, se va intari cooperarea intre tarile riverane la Marea Neagra, prin adoptarea unor regulamente temporare care sa inlesneasca restabilirea si protectia ecosistemului Marii Negre si dezvoltarea durabila a resurselor sale.
15. Va fi promovata colaborarea cu toate statele din bazinul Marii Negre si in special intre tarile riverane Marii Negre si cele din bazinul Dunarii.
16. Va fi promovata implicarea grupurilor de interes in implementarea acestui Plan Strategic de Actiune, prin determinarea drepturilor de utilizator si de prorietate.
17. Transparenta si participarea publica, va fi sustinuta prin punerea la dispozitie pe scara larga a informatiilor referitoare la activitatile pentru reabilitarea si protectia Marii Negre si prin recunoasterea si exercitarea dreptului de participare publica, incluzand grupurile de interes, la adoptarea deciziilor si implementarea acestui Plan Strategic de Actiune.

Comisia de la Istanbul

18. Pentru implementarea actiunilor si politicilor convenite, este imperios necesara intarirea mecanismelor regionale de cooperare intre statele Marii Negre.
19. Comisia de la Istanbul si organismele sale subordonate, inclusiv Secretariatul, trebuie sa functioneze deplin, in conformitate cu Conventia de la Bucuresti, pana in ianuarie 2003. In vederea realizarii acestui obiectiv statele Marii Negre au convenit sa puna la dispozitie resursele financiare necesare, cat si alte resurse.
20. Exprimandu-si acordul pentru implementarea acestui Plan Strategic de Actiune la a doua sa sesiune care a avut loc la Isatnbul la 16-17 septembrie 1996, Comisia de la Istanbul este invitata sa infiinteze, pina in noiembrie 1997, un organism care sa asigure spijin pentru proiecte si procese specifice in legatura cu implementarea Planului Strategic de Actiune.
21. Se recomanda ca pana in ianuarie 1997, Comisia de la Istanbul sa stabileasca, pe baza structurii curente a Grupurilor de lucru pentru Programul de mediu la Marea Neagra, organisme subordonate care sa ajute la implementarea Planului Strategic de Actiune.
22. Se recomanda Comisiei de Istanbul sa infiinteze initial urmatoarele grupuri consultative ca organisme subordonate ei, ale caror descriere si conditii de referinta sunt date in Anexa I :
a) un Grup consultativ pentru siguranta mediului de navigatie, coordonat de Centrul de activitate din Varna, Bulgaria;
b) un Grup consultativ pentru monitorizarea si evaluarea poluarii marine, coordonat de Centrul de activitate din Odesa, Ucraina;
c) un Grup consultativ pentru controlul poluarii marine, din surse de pe tarm, coordonat de Centrul de activitate din Istambul, Turcia;
d) un Grup consultativ pentru elaborarea de metodologii comune pentru gestionarea integrata a zonei costiere, coordonat de Centrul de activitate din Krasnodar, Rusia;
e) un Grup consultativ pentru conservarea biodiversitatii, coordonat de Centrul de activitate din Batumi, Georgia;
f) un Grup consultativ pentru aspectele de mediu ale managementului pescariilor si altor resurse marine vii, coordonat cu Centrul de activitate din Constanta, Romania;
g) un Grup consultativ pentru schimbul de date si informatii, cooordonat de catre Secretariatul Comisiei.
23. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa revizuiasca cu regularitate statutul si functiunile grupurilor consultative si sa ia in considerare crearea unor grupuri provizorii, in scopul implementarii acestui Plan Startegic de Actiune.
24. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa preia responsabilitatea de la BSEP-PCU in ceea ce priveste operarea si intretinerea sistemului de comunicatii electronice, care a fost infiintat pentru a inlesni comunicarea intre componentele retelei institutionale a Marii Negre.
25. Pentru a intari si coordona munca institutiilor de cercetare nationale si regionale, se recomanda Comisiei de la Istanbul sa preia responsabilitatile BSEP-PCU pentru mecanismul schimbului de informatii asupra bibliografiei, surselor de date si programelor de cercetare. In plus, se recomanda Comisiei de la Istanbul sa organizeze conferinte de cerecetare bianuale pe tematici legate de scopurile acestui Plan Strategic de Actiune. Prima conferinta de acest fel se va organiza incepand cu 2004.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *