Marea Neagra, amenintata de poluarea industriala

Corectarea celor cateva decenii de utilizare excesiva a resurselor Marii Negre este un deziderat care necesita eforturi uriase din partea tuturor factorilor de decizie, ca si a publicului larg din regiunea Marii Negre. Actiuni internationale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagra, finantat de GEF, a permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, nationale si locale, precum si a strategiilor de coordonare. Adoptarea, in 1996, pe 31 octombrie, a Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, in cadrul Conferintei Interministeriale, a fost incununarea activitatii de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagra. Acest Plan Strategic recunoaste importanta participarii tuturor sectoarelor societatii la implementarea si aplicarea principiilor planului, precum si obtinerea dezvoltarii durabile in regiune.

Largirea cooperarii

26. Tarile Marii Negre vor incuraja urmatoarele, atat prin actiuni individuale cat si in comun :
a) Imbunatatirea coordonarii intre organismele regionale care contribuie la reabilitarea si protectia ecosistemelui Marii Negre si la dezvoltarea durabila a resurselor Marii Negre.
Astfel de organisme includ Comisia de la Istanbul si organismele subordonate, Cooperarea Economica la Marea Neagra (BSEC), Adunarea Parlamentara pentru Cooperare Economica (PABSEC), viitoarea Comisie a pescariilor din Marea Neagra, Forumul organizatiilor neguvernamentale de mediu;
b) Colaborarea stransa intre organismele guvernamentale regionale si Forumul organizatiilor neguvernamentale de mediu prin transparenta procesului de negociere, o disponibilizare larga a informatiilor si documentelor si, cand este posibil, accesul liber la intalniri;
c) Stransa coordonare a activitatilor donatorilor, care includ institutii financiare multilaterale, Uniunea Europeana, agentii de ajutor bilateral si fundatii particulare in scopul asigurarii de fonduri pentru proiectele si politicile identifcate in acest Plan Strategic de Actiune si dezvoltate ulterior in Planurile Nationale Strategice de Actiune la Marea Neagra;
d) O cooperare stransa se va mentine cu organizatiile internationale relevante, inclusiv Agentiile Natiunilor Unite si organizatiile neguvernamentale internationale, pentru implementarea acestui Plan Strategic de Actiune.
27. Acordurile internationale relevante pentru scopurile si obiectivele acestui Plan Strategic de Actiune trebuie sa fie implementate, iar acolo unde inca nu s-a facut si este cazul, se recomanda ca statele Marii Negre sa analizeze ratificarea sau aprobarea unor astfel de acorduri. Trebuie sa se aiba in vedere si implementarea altor instrumente internationale relevante.

III. Actiuni de politica

28. Avand in vedere necesitatea implementarii in intregime a Conventiei de la Bucuresti si a Declaratiei de la Odesa, a rezultatelor evaluarii implementarii Declaratiei de la Odesa si a Analizei Diagnostice Transfrontiera, vor fi implementate urmatoarele actiuni de politica in domeniu.

A. Reducerea poluarii

Surse de poluare de la tarm

Fluvii

29. O strategie cuprinzatoare pentru bazinul Marii Negre, negociata cu toate statele localizate in bazinul Marii Negre, trebuie sa fie dezvoltata luand in considerare fenomenul de eutrofizare a Marii Negre. Obiectivul strategiei va fi negocierea unei serii progresive de reducere treptata a incarcaturii de nutrienti, pana cand se realizeaza obiectivele de calitate convenite pentru apa Marii Negre. O astfel de strategie cuprinzatoare a bazinului poate fi de asemenea necesara pentru asigurarea reducerii de contributii ale altor poluanti in Marea Neagra, mai ales petrol.
30. Avand in vedere ca Dunarea deverseaza cea mai mare cantitate de nutrienti in Marea Neagra, este deosebit de necesar sa fie adoptate strategii de reducere a nutrientilor pentru acest fluviu. Prevederile Planului Strategic de Actiune pentru Dunare (mentinerea nivelurilor din 1995) sunt clar insuficiente pentru abordarea problemei eutrofizarii din Marea Neagra.

Poluarea aerului

31. Trebuie acordata mai multa atentie poluantilor emisi in aer, mai ales a celor care implica deplasari transfrontiere, precum si masurilor corespunzatoare pentru controlul acestora la sursa. Pana in 2005 trebuie sa fie realizata o evaluare initiala a amplitudinii acestei probleme.
Surse punctiforme de mare prioritate
32. S-a elaborat o lista a punctelor fierbinti pentru reducerea deversarilor de poluanti. Aceasta va constitui baza pentru elaborarea strategiilor nationale si programe cu repere temporale pentru realizarea unor reduceri substantiale de deversari ale poluantilor din punctele fierbinti, in conformitate cu obiectivele convenite pentru calitatea apei. S-a convenit urmatoarea procedura in scopul reducerii deversarilor pana in anul 2006. In Planului Strategic de Actiune, fiecare stat riveran Marii Negre va preciza in timp, strategiile si programul pentru obtinerea unor deversari reduse din punctele fiebinti localizate pe teritoriul sau. In cazurile in care sunt necesare investitii (cu exceptia modificarilor in politica sau restructurare economica) pentru abordarea unor anumite puncte fierbinti, se vor efectua studii de investitii si preinvestitii, daca este posibil, cu sprijinul donatorilor.
33. Rapoartele nationale asupra progresului obtinut in abordarea punctelor fierbinti identificate vor fi prezentate la Comisia din Istanbul si distribuite tuturor in 2002 si 2007. Comisia din Istanbul va pregati din timp rapoartele fundamentale asupra acestor probleme pentru intilnirile ministeriale din 2002 si 2007. Aceste rapoarte vor include o evaluare a progresului facut in cadrul strategiei pentru fiecare loc. Daca se constata ca progresul facut este insuficient pentru atingerea obiectivelor convenite pentru calitatea apei, vor fi adoptati si alti pasi pentru reducerea deversarilor.

Reglementari pentru surse punctiforme

34. Pe langa sursele punctiforme cu prioritate, pana in iunie 2002 fiecare stat riveran Marii Negre va elabora studii nationale privind reziduurile tratate insuficient. Se recomanda ca aceasta activitate sa fie coordonata de Comisia de la Istanbul, prin Grupul sau consultativ asupra controlului poluarii provenite din surse de la tarm. Aceste studii trebuie sa analizeze beneficiile nationale si regionale pentru sanatatea publica, mediu si recreere, precum si costurile instalarii unor astfel de statii de epurare pentru tratarea apelor reziduale. Studiile vor deservi ca baza pentru luarea deciziilor si implementarea reducerilor semnificative ale deversarilor de reziduuri insuficient tratate din marile zone urbane, pana in 2006.
35. Pentru a implementa Protocolul asupra surselor de la tarm al Conventiei de la Bucuresti si avand in vedere reducerea treptata a aportului de poluanti in general si la eliminarea deversarilor de poluanti persistenti de importanta globala (POP) se va actiona in felul urmator:
a) Obiectivele privind calitatea apei se vor armoniza pe baza modurilor de folosire a apei (apa de baut, apa de scaldat, acvacultura, porturi, etc). Se recomanda Grupului sau Consultativ, privitor la monitorizarea si evaluarea poluarii, sa adopte, pana in 2005, obiective privind calitatea apei sau, acolo unde este necesar, sa elaboraze standarde. Mai mult, aceste obiective vor face subiectul unei treceri in revista detaliate, o data la 5 ani;
b) Vor fi armonizate procedurile utilizate pentru monitoringul deversarilor actuale a afluentilor la surse. Se recomanda Comisiei de la Istanbul, ca urmand recomandarile Grupului sau Consultativ privind controlul poluarii provenite de la tarm, sa adopte aceste proceduri pana in 2004;
c) Pana in 1999, fiecare stat riveran Marii Negre trebuie sa faca eforturi sa adopte si sa implementeze, in acord cu propriul sistem juridic, legile si mecanismele cerute de reglementarea deversarilor din surse punctiforme. Baza reglementarii deversarilor va fi un sistem de licente, prin care se vor putea impune obiectivele armonizate de calitate a apei si prin care se vor putea incasa taxele de efleuent, bazate pe principiul “poluatorul plateste“;
d) Pana in 1999, fiecare stat riveran Marii Negre va face eforturi sa adopte si sa implementeze, in acord cu propriul sistem legal, mecanisme eficiente de constrangere;
e) Pentru a asigura implementarea actiunilor convenite in acest paragraf, fiecare stat riveran Marii Negre se va asigura ca agentiile nationale responsabile pentru acordarea autorizatiilor monitorizare si constrangere au personal anagjat adecvat si ca resursele necesare le sunt puse la dispozitie. Acolo unde este nevoie, se vor organiza cursuri de instruire la agentiile locale;
f) Fiecare stat riveran Marii Negre va avea in vedere introducerea de politici conform carora poluatorii trebuie sa plateasca. Aplicarea proceselor de productie nepoluante sau altor procese inovatoare care reduc scurgerile de poluanti vor fi incurajate prin stimulente economice.

Surse de poluare de pe nave

36. MARPOL 1973/78 trebuie sa fie implementat mai eficient de catre statele riverane Marii Negre, mai ales in vederea intrarii in vigoare a prevederilor ei privind Arealele Speciale, pana in anul 2007.
37. Datorita cresterii rapide a traficului din porturile Marii Negre, capacitatea facilitatilor portuare de depozitare trebuie sa fie marita, pentru a se conforma cerintelor MARPOL pentru zone speciale. Vor fi instalate facilitati portuare de depozitare:
– pentru gunoi, pana in decembrie 2007;
– pentru petrol, pana in decembrie 2007;
– pentru chimicale, pana in decembrie 2007.
Folosirea acestor facilitati va fi obligatorie. Pentru instalarea facilitatilor de primire va fi urmarita cooperarea indeaproape cu sectorul privat, va fi solicitata consultanta IMO si vor fi luate in considerare rezultatele studiului condus de BSEP si de UE.
38. In regiunea Marii Negre va fi stabilit un sistem de control al starii porturilor, prin adoptarea Memorandului de Intelegere asupra Controlului Starii Porturilor. Se recomanda Comisiei de la Istanbul ca urmand recomandarile Grupului sau Consultativ privind siguranta mediului de navigatie, sa adopte un asemenea Memorandum pana in decembrie1998.
39. Statele Marii Negre trebuie sa ia masurile necesare, care sa le permita sa-si exercite in totalitate puterile normative si de constrangere, in conformitate cu dreptul international, cu scopul de a reduce deversarile ilegale de pe nave in Marea Neagra.
40. Pentru regiunea Marii Negre va fi elaborat un sistem potrivit de constrangere care sa includa amenzile. Se recomanda Comisiei de la Istanbul ca urmand recomandarile Grupului sau Consultativ pentru siguranta mediului de navigatie sa adopte un astfel de sistem pana in decembrie 2007. Scopul principal al acestui sistem este ca el sa functioneze ca o piedica in calea deversarilor ilegale si acolo unde e necesar sa exercite actiuni de constrangere impotriva acestora
41. In 2004 statele Marii Negre vor prezenta IMO o propunere comuna in urma careia sa se faca un studiu detaliat al masurilor care trebuie luate pentru a evita introducerea prin debalastare a speciilor exotice in Marea Neagra. Avand in vedere pericolul ca aceste specii sa migreze in alte tari din regiune, in aceasta problema vor fi consultate statele riverane Marii Caspice si Mediteranei.

Poluarea prin depunerea gunoiului

42. Pana in decembrie 1996, trebuie impusa interdictia totala a depunerii gunoiului municipal in zonele marine, de tarm si estuare. Fiecare stat de la Marea Neagra va elabora un plan in care se stabileste aplicarea constangerilor rezultate din acesta interdictie pana in decembrie 1999.
43. Operatiunile ilegale de descarcare in Marea Neagra constituie o problema de ingrijorare. Individual sau in comun, statele Marii Negre trebuie sa ia masuri de control la oricare activitati de depozitare posibile.
44. Pana in 2005, Statele Marii Negre, prin Comisia de la Istanbul si in conformitate cu art 3 al Protocolului privind descarcarile de deseuri din Conventia de la Bucuresti, trebuie sa specifice nivelurile de concentrare pentru urmele contaminantilor in materialele dragate.
45. Statele Marii Negre trebuie sa aiba in vedere imbunatatirea Protocolului privind descarcarile de deseuri din Conventia de la Bucuresti, in conformitate cu conventia de la Londra din 1972, inclusiv modificarile sale ulterioare.

Managementul deseurilor

46. Statele riverane Marii Negre vor coopera in elaborarea si implementarea unor politici de mediu eficiente de management a deseurilor, dand o importanta deosebita reducerii, reciclarii si reutilizarii deseurilor.

Transbordarea transfrontiera a deseurilor toxice (periculoase)

47. Pana in 2006, Statele Marii Negre, prin Comisia de la Istannbul si in conformitate cu Rezolutia 1 adoptata de Conferinta Diplomatica asupra protectiei Marii Negre impotriva poluarii, trebuie sa completeze si sa adopte un text de protocol la Conventia de la Bucuresti, care sa se refere la miscarile transfrontiera ale deseurilor accidentale si la cooperarea in combaterea traficului ilegal al acestora.

Planul de urgenta in cazul deversarilor accidentale

48. Trebuie elaborata o Strategie a Marii Negre pentru planuri de contingenta si interventie de urgenta. Se recomande Comisiei de la Istanbul ca, urmand recomandarile Grupului de Consultativ privind siguranta mediului de navigatie, sa adopte o astfel de strategie pana in 2007. Aceasta Strategie va constitui o baza pentru asigurarea ca planurile de de contingenta elaborate de statele marii Negre sunt suficient coordonate. Ea va folosi si ca baza pentru elaborarea unui plan regional de contingenta.
49. Planurile de contingenta nationale si locale, care sa acopere atat navele cat si instalatiile din larg, trebuie imbunatatite si acolo unde se impune, sa fie adoptate pana in 2008. Trebuie definite clar responsabilitatile si obligatiile agentiilor guvernamentale in caz de urgenta. Planurile netionale trebuie elaborate conform ghidului IMO si a altor instrumente internationale relevante, inclusiv Strategia pentru planul de contingenta si interventie de urgenta la Marea Neagra.
50. Trebuie adoptat un plan de contingenta la Marea Neagra. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa adopte un astfel de plan pana in 2009, conform recomandarilor Grupului sau consulatativ asupra sigurantei mediului de navigatie. Planul de contingenta pentru Marea Neagra trebuie sa se refere la compatibilitatea echipamentului de interventie, a raportarii formelor si datelor privind pata de petrol, a clasificarii marimii petei de petrol, a metodelor pentru evaluarea sensibilitatii coastei la acccidente si a sistemelor de sprijinire a deciziilor in privinta petelor de petrol, inclusiv modele pentru prognozarea deplasarii petrolului. Pe langa aceasta se vor elabora sisteme nationale de evaluare si clasificare a riscului, coordonate regional.
51. Pentru a asigura o actiune rapida si eficienta a agentiilor nationale pentru interventii de urgenta, fiecare stat al Marii Negre, in cooperare cu sectorul privat sau, daca este cazul, cu agentiile internationale si bilaterale, tebuie sa se asigure ca agentiilor lor nationale au personal adecvat si ca resursele necesare le sunt puse la dispozitie.
52. Se va cauta cooperarea stransa cu sectoarele de navigatie, petroliere si de gaze naturale, pentru a se asigura ca si aceste sectoare vor suporta costul elaborarii si implementarii planificarilor evenimentelor neprevazute, in masura in care este posibil.

Evaluarea si monitorizarea poluantilor

53. Incepand din 2006, se va pregati si publica, la fiecare 5 ani, un raport asupra starii poluarii in Marea Neagra. El se va baza pe datele culese din programele ccordonate de evaluare si monitorizare a poluantilor.
54. Conform Conventiei de la Bucuresti se va stabili un sistem de monitorizare a Marii Negre, bazat pe masuratorile efectelor biologice si a contaminantilor principali. El va consta din integrarea programelor nationale de monitorizare obligatorii care urmeaza sa fie incluse in planurile nationale strategice de actiune si din sistemul independent de asigurare a calitatii. Se recomanda Comisiei de la Istanbul ca prin Grupul sau Consultativ privind monitoringul si evaluarea poluaii, sa se eleaboreze un asfel de sistem de asigutrare a calitatii, pana in 2005.
55. Trebuie elaborata o tehnica uniforma de masurare a calitatii apei de scaldat, cu asigurarea unui mecanism unic care sa sprijine asigutrarea calitatii. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa elaboreze acaesta tehnica unica de masurare pana in decembrie 1997 prin Grupul sau Consultativ privind monitoringul si evaluarea poluarii. Transparenta va fi incurajata prin publicatii si schimbul liber de date si din masurartorile calitatii apei de scaldat, cel putin o data pe an.
56. Incepand cu 2002 pe baza anuala, datele privind masuratorile actuale sau evaluate ale deversarilor de poluanti din surse punctiforme, fluvii sau surse difuze, vor fi compilate si supuse schimbului gratuit. Se recomanda ca acesta compilare sa fie facuta in viitor de Grupul Consultativ privind controlul poluarii din surse de la tarm.

B. Managementul resurselor vii

Resurse exploatate comercial

57. Pestii sunt o parte integranta a ecosistemului marin, stocurile de pesti se dezvolta intr-un ecosistem nepoluat si protejat, iar ecosistemul marin prospera daca activitatile de pescuit sunt bine gestionate. Masurile de reducere a poluarii si de protejare a biodiversivitatii, habitatului si cadrului natural convenite in acest Plan Strategic de Actiune, reprezinta deci conditii preliminare pentru restaurarea pescariilor comerciale in Marea Neagra. Pe langa acestea, zonele de reproducere si crestere a pestilor impun protectia speciala.
58. Pentru a reabilita ecosistemele care au o mare importanta speciala pentru pescariile din Marea Nagra, campurile de alge Phyllophora si alte zone critice de crestere vor primi protectie speciala, zonele de reproducere ale speciilor anadrome vor fi restaurate, iar lagunele de coasta vor fi reabilitate. Pana in anul 2003, fiecare stat al Marii Negre va elabora cel putin un proiect pilot care va contribui la reconstructia spatiilor vitale pentru reabilitarea stocurilor de pesti din Marea Neagra.
59. Pentru a reabilita ecosistemul din Marea Neagra si a crea pescarii durabile, politicile de gestionare a pescariilor trebuie imbunatatite iar efortul de pescuit trebuie ajustat in functie de starea stocurilor. In acesta privinta, tarile riverane Marii Negre trebuie sa se grabesca sa adopte Conventia de pescuit cat mai curand posibil si sa elaboreze un sistem de gestionare a pescariilor, care consta din urmatoarele componente:
-evaluari ale stocurilor, desfasurate regulat si coordonate la nivel regional;
-autorizari nationale de pescuit pentru toate navele de pescuit din Marea Neagra;
-un sistem regional de licente si un sistem de cote.
Pe langa acestea trebuie imbunatatite urgent constrangerile din regulamentele pescariilor. De la aceste masuri se asteapta asigurarea unor pescarii durabile in Marea Neagra si trebuiesc luate in stransa cooperare cu sectorul de pescuit.

Protectia biodiversitatii

60. Trebuie elaborat si adoptat textul unui Protocol la Conventia de la Bucuresti pentru protectia diversitatii biologice si a cadrului natural. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa adopte acest protocol pana in anul 2002, urmand recomandarile Grupului sau consultativ pentru conservarea biodiversitatii. Scopul este prezentarea protocolului la intilnirea ministeriala din 2001 pentru semnare dupa care guvernele pot initia procesul national de ratificare.
61. Pana in decembrie 1998 va fi pregatita si publicata o Carte Rosie a Marii Negre, care sa identifice si sa descrie speciile in pericol. Se recomanda ca lucrarile la aceasta Carte Rosie sa fie coordonate in Comisia de la Istanbul, prin Grupul sau Consultativ pentru conservarea diversitatii biologice.
62. Pentru a restaura populatiile de mamifere marine, se vor lua urmatoarele masuri:
a) Statele Marii Negre vor interzice vanatoarea mamiferelor marine, interdictie care va fi introdusa imediat;
b) Se vor face evaluari regulate ale populatiei de mamifere marine, iar prima evaluare va fi terminata in 2003. Se recomanda ca aceste evaluari sa fie coordonate de Comisia de la Istanbul pana in 2005, prin Grupul sau Consultativ pentru conservarea diversitatii biologice;
c) Centrul pentru biodiversitate din Batumi, Georgia va fi dotat cu echipamentul necesar, cu scopul de a functiona ca un centru regional pentru reabilitarea mamiferelor marine captive;
d) Vor fi intarite centrele nationale si amplasamentele pentru reabilitarea mamiferelor marine;
e) Trebuie avuta in vedere modificarea practicilor de pescuit pentru a evita capturarea mamiferelor marine sub forma de captura auxiliara, in cursul operatiunilor normale. Se recomanda Comisiei de la Istanbul ca, prin Grupul sau Consultativ pentru conservarea biodiversitatii si Grupul sau Consultativ interimar pentru pescarii, sa elaboreze o astfel de strategie, pentru reducerea capturilor auxiliare de mamifere marine.

Protectia habitatului si a cadrului natural

63. Pe langa actiunile amintite in paragrafele 56, 57 si 58 ale acestui Plan Strategic de Actiune, trebuie luate si urmatoarele masuri pentru protejarea habitatului si a cadrului natural in regiunea Marii Negre.
64. In zonele marine si de coasta si in special in zonele umede, trebuie stabilite noi zone de conservare, iar protectia zonelor existente de conservare trebuie intensificata. Cand strategiile nationale pentru biodiversitate, statele Marii Negre trebuie sa aiba in vedere integritatea sistemului Marii Negre, de exemplu prin desemnarea unor zone de conservare de importanta regionala.
65. Pentru a intari protejarea habitatelor si a cadrului natural in regiunea Marii Negre, instrumentele nationale si regionale de reglementare ar trebui imbunatatite, dupa cum urmeaza:
a) Trebuie adoptata o strategie regionala pentru zonele de conservare, care sa fie revizuita o data la 5 ani. Se recomanda adoptarea Planului de catre Comisia din Istanbul pana in 2004 si trecerea lui in revista, in acord cu recomandarile Grupului Consultativ pentru conservarea diversitatii biologice. Printre altele, planul trebuie sa abordeze urmatoarele:
– locatiile prioritare la care trebuie intensificate masurile de protectie;
– obiectivele, standardele si masurile de protectie a zoneleor de conservare;
– aspecte privitoare la strangerea fondurilor;
b) Pana in anul 2000, fiecare stat al Marii Negre trebuie sa faca eforturi pentru revizuirea sau, dupa caz, adoptarea, in acord cu propriul sistem juridic, de legi nationale, reglementari si instrumente de planificare pentru protectia zonelor protejate. Aceste legi, reglementari si instrumente de planificare trebuie sa se conformeze cu instrumentele internationale, inclusiv strategiei nationale pentru zonele de conservare. Printre altele, instrumentele nationale trebuie sa identifice autoritatile de gestionare resposabile si agentiile guvernamentale resposabile; sa includa proceduri de identificare a zonelor de protectie, sa ceara ca planurile de gestionare sa fie elaborate pentru fiecare zona de protectie; sa elaboreze standardele pentru gestionarea zonelor de protectie si, acolo unde este posibil, sa stabileasca proceduri de participare publica si de parteneriat intre agentiile guvernamentale si organizatii neguvernamentale pentru gestionarea zonelor de conservare;
c) Fiecare stat riveran Marii Negre, daca se poate cu sustinerea agentiilor bilaterale si multilaterale, trebuie sa se asigure ca autoritatile care gestioneaza zonele de conservare au un personal adecvat si ca sursele necesare le sunt puse la dispozitie.
66. Trebuie desfasurate campanii de constientizare a publicului, inclusiv programe pentru scolile, comunitatile locale si pentru utilizatorii de resurse naturale din zonele de conservare. Daca este posibil, aceste companii trebuie coordonate la nivel regional.

C. Dezvoltarea umana durabila

Evaluarea impactului de mediu

67. Pana in 1998, statele riverane Marii Negre vor adopta criterii pentru evaluarile impactului de mediu si bilanturi de mediu, care vor fi obligatorii pentru toate proiectele publice si particulare. Statele costiere vor coopera pentru armonizarea acestor criterii pana in 1999 si acolo unde este posibil, pentru introducerea evaluarilor strategice de mediu.

Managementul integrat al zonei costiere

68. Pentru a asigura o gestionare corecta a zonei de coasta, trebuie elaborate strategii de gestionare integrata a zonelor costiere pentru regiunea Marii Negre. Pentru a atinge aceste scopuri trebuie luate urmatoarele masuri:
a) Trebuie elaborata o strategie regionala a Marii Negre pentru gestionarea integrata a zonelor costiere. Se recomanda elaborarea de catre Comisia de la Istanbul a unei astfel de strategii pana in 2005, urmand recomandarile Grupului sau Consultativ pentru Management Integrat a Zonei Costiere. Strategia regionala trebuie sa elaboreze principii de baza si metodologii de planificare a folosirii apei si uscatului si pentru desemnarea sistemelor de zonare. Metodologiile si principiile recomandate de catre strategia regionala vor fi luate in considerare la elaborarea sau revizuirea satrategiilor nationale si a instrumentelor de planificare pentru managementul integrat al zonelor costiere;
b) Pana in 1999, fiecare stat riveran Marii Negre trebuie sa faca eforturi sa adopte si sa puna in aplicare in acord cu propriul sistem juridic, instrumentele legale si de alta natura care sa faciliteze gestionarea integrata a zonei costiere;
c) Comitetele intersectoriale nationale, regionale si locale pentru management integrat al zonei costiere trebuie alcatuite, acolo unde este cazul, pana la sfarsitul lui 1997.
69. Eroziunea si degradarea terenurilor au impacturi importante, atat sociale cat si asupra mediului. Eroziunea zonei de coasta cauzata de conditiile hidraulice schimbatoare in multe din fluviile regionale este o problema care are implicatii transfrontiere. Un alt factor major care contribuie la degradarea pamantului este despadurirea. O trecere in revista a problemelor eroziunii zonei de coasta in aceasta regiune va fi efectuata pana in 2005. Se recomanda Comisiei de le Istanbul ca prin Grupul sau Consultativ pentru Gestionare Integrata a Zonei Costiere, sa coordoneze lucrarile de investigatii, care trebuie sa se refere si la dimensionarea problemei, inclusiv la implicatiile ei in economie; sa propuna actiuni de remediere si sa includa sugestii pentru studii pilot si proiecte demonstrative.

Dezvoltarea unei acvaculturi durabile si a turismului

70. Acvacultura durabila si turismul sunt doua zone cu importanta pentru cresterea economica in Marea Neagra si pentru beneficiul regiunii, in general. Pentru a evita deprecirerea mediului care rezulta din aceste activitati si mai ales deprecierea cu implicatii transfrontiere, dezvoltarea lor trebuie gestionata dupa norme comune ce vor fi stabilite pana in 2006. Se recomanda Comisiei de la Istanbul prin Grupul sau Consultativ sa adopte aceste norme comune, facand legatura, acolo unde este cazul, cu Comisia pentru pescuit, odata ce acest organism va fi infiintat pentru a adopta un cod de practica pentru industrie.
71. Printre altele, acvacultura durabila trebuie stimulata prin realizarea unor studii de fezabilitate. In paralel, trebuie eleborata legislatia, care sa autorizeze reglementarile privind acvacultura. Acesta legislatie trebuie sa asigure ca acvacultura insasi nu reprezinta o amenintare pentru mediu si trebuie sa se refere la problemem ca de exemplu localizarea si densitatea custilor, libertatea comertului si a importurilor, punerea in libertate a speciilor exotice, carantina si problemele de igiena. Mai mult, proiectele de acvacultura terbuie sa faca subiectul evaluarilor impactului asupra mediului in care trebuie luat cu grija in considerare si efectul potential al acestei activitati asupra diversitatii biologice.
72. Printre altele, in zona ar tebui stimulat ecoturismul prin punerea in aplicare a unor proiecte pilot in state riverane Marii Negre. Vor fi elaborate coduri de conduita ecologica si cursuri pentru turismul durabil, in cooperare cu industria de turism. Sectorul turistic, in beneficiul propriu sau in beneficiul mediului, are nevoie de planuri adecvate care sa aiba in vedere probleme ca alimentarile cu apa, tratarea deseurilor menajere, calitatea apei in zonele de scaldat, folosirea resurselor naturale si dezvoltarea statiunilor conform unor proiecte in totalitate noi. Mai mult, se cere ca dezvolatrea turismului sa faca subiectul unor evaluari ale impactului asupra mediului.

Implicarea publicului in luarea deciziilor privind mediul inconjurator

73. Participarea tuturor sectoarelor societatii este o cerinta esentiala pentru elaborarea unei strategii durabile in regiune. Ea necesita elaborarea unor proiecte educationale, proceduri de luare a deciziilor transparente cu participare colectiva si reguli deschise de acces la procedurile administrative si judiciare.
74. Municipalitatile vor fi implicate indeaproape in implementarea acestui Plan Strategic de Actiune. In acest scop trebuie dezvoltate atat mecanismele existente, cum este Clubul International al Oraselor de la Marea Neagra, ca si alte noi mecanisme. De asemenea municipalitatile Marii Negre vor fi stimulate sa cooperaze pe plan national si cu alte municipalitati din alte tari si regiuni. Uniunea Guvernatorilor Cooperarii Economice a Marii Negre va trebui sa coopereze pentru implementarea acestui Plan Strategic de Actiune.
75. Organizatiile neguvernamentale vor continua sa se implice indeaproape in elaborarea si implementarea strategiilor nationale si regionale, care au ca scop reabilitarea si protectia ecosistemului Marii Negre si folosirii durabile a resurselor ei naturale.
76. Forumul organizatiilor neguvernamentale de la Marea Neagra este incurajat sa continue sa sprijine actiunile in vederea refacerii si protectiei Marii Negre si, in special, sa sprijine implementarea acestui Plan Strategic de Actiune. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa adopte proceduri care sa inlesneasca participarea forumului organizatiilor neguvernamentale la sedintele sale, in calitate de observator.
77. Organizatiile implicate trebuiesc identificate clar pentru fiecare din zonele strategice incluse in acest Plan Strategic de Actiune. Va fi asigurata implicarea lor in procesul de luare a deciziilor si vor fi definite responsabilitatile lor in implemtarea planului, prin mecanisme cum ar fi cele asigurate de centrele regionale de mediu.
78. Pana in anul 2000, fiecare stat riveran Marii Negre va face eforturi sa adopte si sa puna in aplicare, in acord cu propriul sistem juridic, reguli care sa garanteze dreptul de acces la informatiile privind mediul, sa asigure dreptul publicului si organizatiilor neguvernamentale de a participa la luarea deciziilor si dreptul indivizilor si al grupurilor de a apela la organele judiciare si administrative. Se recomanda Comisiei de la Istanbul sa pregateasca un proiect de document referitor la pozitia ei in aceste probleme.
79. Informatiile despre actiunile efectuate pentru reabilitarea si protejarea ecosistemului Marii Negre si pentru ajungerea la folosirea durabila a resurselor ei vor fi larg raspandite. Fiecare stat riveran Marii Negre va publica o versiune de popularizare a acestui Plan Strategic de Actiune, tradus in propria limba. Pe langa aceasta BSEP, in stansa colaborare cu Forumul organizatiilor neguvernamentale, va efectua urmatoarele actiuni:
a) Va fi elaborat un pachet de informatii educative, pentrru uzul scolar. Fiecare stat il va traduce in propria limba;
b) Va fi pregatita o expozitie mobila de informatii traduse in limbile statelor riverane, pentru a fi expusa in locuri publice si in asezaminte culturale;
c) Va fi elaborat un pachet de informatii multimedia pe CD Rom, pentru utilizatorii de la Marea Neagra, bazat pe sistemul GIS existent.
80. Pe baza unor criterii armonizate, incepand cu 1998 vor fi puse la dispozitia publicului, in timpul sezonului turistic activ, informatii asupra starii apei de scaldat, astfel incat publicul sa fie anuntat in legatura cu riscurile potentiale pentru sanatatea sa. Frecventa esantionului si metodologia analitica trebuie sa fie suficieente pentru a informa amatorii de scaldat despre conditiile care pot constitui riscuri pentru sanatate. Pe langa aceasta, se va elabora un sistem de harti colorate pentru caliatea apei de scaldat si astfel de harti vor fi publicate annual, incepand cu ianuarie 1999.

IV. Planurile nationale strategice de actiune la Marea Neagra

81. Pana in octombrie 1997, in fiecare stat riveran la Marea Neagra se va pregati un Plan Strategic de actiune la Marea Neagra, care va prezenta planuri detaliate pentru implementarea nationala a castui Plan Strategic de Actiune. Acestea vor include detalii ale unor proiecte specifice, daca este posibil.

V. Finantarea Planului Strategic de Actiune

82. Finantarea actiunilor convenite in acest Plan Strategic de Actiune poate fi facuta din surse locale, regionale si internationale, prin finantare publica sau prin aplicarea instrumentelor economice specifice, ca si prin donatii in imprumuturi. Proiectele specifice finantate din fonduri internationale trebuie sa fie pregatite din finatare bilaterala sau multilaterala. Conferintele donatorilor, care vor sprijini acest proces, trebuie tinute o data la cinci ani, incepand din 1997.
83. Reglementari specifice de finantare pentru politicile nationale si masurile convenite in acest Plan Strategic de Actiune vor fi prezentate in Planurile nationale strategice de actiune la Marea Neagra care urmeaza sa fie adoptate de fiecare stat la Marea Neagra.
84. Fezabilitatea unui Fond de mediu la Marea Neagra trebuie evaluata in intregime, avand in vedere constituirea lui pana in anul 2000. Principala sursa de finantare a acestui Fond trebuie sa fie un set de instrumente economice adoptate la nivel national. Finantarea suplimentara pate fi ceruta de la comunitatea internationala, inclusiv de la organizatiile bilaterale sau multilaterale de donatori, de la institutiile financiare internationale si de la sursele din sectorul privat. Fondul poate fi folosit in finantarea lucrarilor Comisiei de la Istanbul; elaborarea proiectelor de propuneri pentru a fi prezentate surselor potentiale de finantare; proiecte specifice care sprijina setul de prioritati din acest plan strategic de Actiune sau care sunt stabilite de Comisia de la Istanbul

VI. Acorduri ale cooperarii viitoare

85. Avand in vedere evaluarea implementarii Declaratiei de la Odesa, cu recomandarea ca organizarea intalnirilor ministeriale sa se faca o data la 5 ani, in loc de o data la trei ani, au fost convenite urmatoarele reglementari.
86. Se recomanda ca Secretariatul Comisiei de la Istanbul sa raporteze anual Comisiei progresele facute in implementarea Planului Strategic de Actiune. Raportul trebuie sa contina si recomandari pentru intensificarea implementarii si modificari ale Planului Strategic. Comisia de la Istanbul sa analizeze acest raport si sa hotareasca ce masuri de intensificare si ce modificari sunt necesare pentru asigurarea implementarii acestui Plan Strategic de Actiune.
87. Se recomanda pregatirea unui raport cuprinzator care sa evalueze implementarea Planului Strategic de Actiune, raport pregatit de Comisia de la Istanbul dupa recomandarile organismelor auxiliare si prezentat din cinci in cinci ani guvernelor tarilor riverane Marii Negre si publicului. Raportul mai trebuie sa contina si recomandari pentru intensificarea implementarii Planului Strategic de Actiune ca si recomandari pentru modificarea lui, avandu-se in vedere si adoptarea unor actiuni viitore impuse de asigurarea reabilitatii si protectiei Marii Negre.
88. Ministrii tarilor riverane resposabili cu reabilitarea si protectia Marii Negre se vor intalni o data la cinci ani pentru a evalua progresele facute in implementarea Planului Strategic de Actiune si pentru a adopta masuri suplimentare necesare pentru atingerea obiectivelor generale.