Zăngănit de arme în Caucaz: războiul ruso-american al declarațiilor

de | ian. 15, 2025 | Știri | 0 comentarii

Oficialii de la Kremlin au declarat că Rusia prețuiește relațiile sale apropiate cu Armenia, notând că SUA, care urmează să semneze un acord de parteneriat strategic cu aceasta din urmă, nu au jucat niciodată un rol stabilizator în regiune. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a făcut aceste comentarii în contextul în care […]

Oficialii de la Kremlin au declarat că Rusia prețuiește relațiile sale apropiate cu Armenia, notând că SUA, care urmează să semneze un acord de parteneriat strategic cu aceasta din urmă, nu au jucat niciodată un rol stabilizator în regiune. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a făcut aceste comentarii în contextul în care ministrul de externe armean Ararat Mirzoian și secretarul de stat american Antony Blinken au prevăzută semnarea unui acord de parteneriat strategic, la Washington, unde șeful diplomației armene efectuează o vizită de lucru.

Relații ruso-armene

‘Avem relațiile noastre bilaterale cu Armenia, prețuim această legătură și intenționăm să o dezvoltăm mai departe’, a declarat Peskov, comentând anunțul MAE armean cu privire la vizita lui Mirzoian. Peskov a asigurat că Armenia are ‘dreptul suveran de a dezvolta relații în toate direcțiile’, adăugând că SUA nu au jucat niciodată un rol stabilizator în regiune și încearcă să atragă noi state pe orbita lor.
Armenia, fostă republică sovietică din Caucazul de Sud și aliat cheie tradițional al Rusiei, s-a distanțat politic de Moscova și strânge în prezent relațiile cu SUA și UE, considerând că Rusia a abandonat-o în fața Azerbaidjanului, care a recuperat în anul 2023 pe cale militară întreaga provincie Karabah, ce se afla sub controlul separatiștilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor ’90.
Anul trecut, premierul Nikol Pașinian a ‘înghețat’ participarea țării sale la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianța militară post-sovietică condusă de Rusia, care mai include Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.
Pe de altă parte, luni Armenia a exclus părăsirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic post-sovietic, după ce Rusia a sugerat o astfel de posibilitate comentând aspirațiile pro-europene pe care Erevanul le-a făcut publice recent. ‘În prezent, Armenia este membră a UEE. La ora actuală, problema părăsirii UEE nu se află pe agenda guvernului armean’, a precizat la o conferință de presă ministrul armean al economiei, Gevork Papoian. Potrivit acestuia, aspirațiile europene ale Armeniei sunt ‘o agendă paralelă’ cu rămânerea sa în UEE.

Avertismente ruse

Kremlinul a avertizat deja Armenia că nu va putea fi membră a două blocuri în același timp, după ce țara caucaziană și-a făcut publice aspirațiile europene.

Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan, și secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, vor semna, la Washington, un document privind parteneriatul strategic. Anterior, Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei a comunicat că Ararat Mirzoyan se va afla într-o vizită de lucru la Washington în perioada 14-15 ianuarie. El urmează să aibă întîlniri cu colegii săi americani, inclusiv cu secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken.

Guvernul armean a declarat anterior că nu are de gând să retragă țara din Uniunea Economică Eurasiatică, în ciuda faptului că țara a stabilit un curs pentru aderarea la UE. Această declarație a ministrului Economiei, Gevorg Papoyan, este citată de News.am, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Procesul de aderare la UE este un proces paralel. Nu trebuie să discutăm aceste agende, ci să creștem sustenabilitatea economiei noastre. Armenia ar trebui să consolideze competitivitatea produselor noastre, indiferent dacă acestea vor fi în UEEA sau în UE”, a declarat oficialul.

„Vrem să fim independenți. Aceasta înseamnă să fim dependenți nu de unul, ci de mulți și, în același timp, să creăm astfel de condiții încît mulți să depindă de noi într-o anumită măsură…. Nu trebuie să schimbăm nimic, trebuie să menținem și să creștem volumul cifrei de afaceri comerciale în cadrul UEEA și să creștem acest indicator cu alții”, a declarat ministrul Economiei. Reamintim că, săptămîna trecută, guvernul armean a aprobat un proiect de lege privind lansarea procesului de aderare a țării la UE.

Context geopolitic complex

Relațiile Armeniei cu Rusia și cu Uniunea Europeană (UE) au evoluat într-un context geopolitic complex, marcat de factori istorici, economici, de securitate și, mai recent, de disputele regionale (în special conflictul din Nagorno-Karabah). Armenia a fost parte a Uniunii Sovietice din 1922 până în 1991, iar după dizolvarea URSS, relațiile cu Moscova au rămas foarte apropiate.

În primii ani de independență (1990–1995), Rusia a oferit sprijin Armeniei în conflictul cu Azerbaidjanul privind Nagorno-Karabah, contribuind la securitatea Armeniei. Apropierea s-a tradus, de-a lungul timpului, prin prezența unei baze militare ruse (la Gyumri), dar și prin integrarea în organizații regionale dominate de Rusia, precum Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) și Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU).

Dependința totală

Companiile rusești controlează segmente-cheie din sectorul energetic, al telecomunicațiilor și al transporturilor din Armenia. Această dependență economică a influențat politica externă a Erevanului, care a încercat deseori să mențină o relație echilibrată cu Occidentul, dar fără a periclita sprijinul rusesc.

După 2020 (războiul din Nagorno-Karabah), o parte a societății armene a fost dezamăgită de sprijinul limitat al Rusiei în confruntarea cu Azerbaidjanul. În plus, evenimentele din Ucraina (2014 și mai ales 2022) și reacțiile internaționale la politica Rusiei au sporit presiunea asupra Armeniei de a-și recalibra poziția, fără însă a rupe brusc relațiile cu Moscova.

După anii 2000, Armenia a început să se implice în Parteneriatul Estic (inițiat de UE), alături de alte țări ex-sovietice (cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și Georgia). Obiectivul Parteneriatului Estic era să faciliteze apropierea de standardele UE în diverse domenii (justiție, economie, administrație), fără a promite însă aderarea la blocul comunitar.

Dilema strategică

În 2013, Armenia era în discuții avansate pentru a semna un Acord de Asociere cu UE (care include și un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – DCFTA). Totuși, în ultimul moment, Erevanul a renunțat, anunțând că va adera la Uniunea Vamală dominată de Rusia (devenită ulterior Uniunea Economică Eurasiatică, EAEU).

În 2017, s-a semnat „Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat” (CEPA) între Armenia și UE. Acesta este mai puțin ambițios decât un Acord de Asociere clasic, dar totuși stabilește un cadru important de cooperare politică și reforme sectoriale.

Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei mai importanți donatori pentru proiecte de reformă instituțională, dezvoltare regională, infrastructură și modernizarea administrației publice din Armenia. Bruxelles-ul susține organizațiile societății civile, încurajează reforme în domeniile justiției și luptei împotriva corupției și oferă perspective pentru facilități comerciale.

Armenia încearcă să mențină un echilibru între relațiile tradiționale cu Rusia, care îi asigură sprijin militar și energetic, și cooperarea cu UE, care oferă fonduri, know-how și deschidere către piața europeană. Această politică de „balanță” a fost complicată de tensiunile dintre Rusia și Occident (exacerbate de conflictul din Ucraina), punând Erevanul într-o poziție delicată.

După semnarea CEPA (2017), Armenia și UE colaborează pentru armonizarea legislației în diverse domenii, investiții și promovarea comerțului.

Totuși, spre deosebire de alte țări din Parteneriatul Estic (de ex. Georgia, Republica Moldova sau Ucraina), Armenia nu a urmărit semnarea unui Acord de Asociere complet ori discuții despre aderare propriu-zisă la UE, în parte din cauza presiunii și influenței Rusiei.

Securitatea regională

Factorul esențial în definirea relațiilor rămâne problema securității regionale, în special conflictul cu Azerbaidjanul. În acest domeniu, Armenia a contat foarte mult pe sprijinul Rusiei, deși au apărut nemulțumiri după războiul din 2020. Aprofundarea relațiilor cu UE în materie de securitate este limitată, UE nefiind un actor militar major în Caucaz, însă Bruxelles-ul poate oferi sprijin diplomatic și economic. Recent, misiuni de monitorizare și asistență ale UE la granița dintre Armenia și Azerbaidjan sugerează o implicare mai activă a Uniunii în stabilitatea regională.

În contextul tensiunilor ruso-occidentale, UE și Statele Unite s-au arătat mai interesate de stabilitatea din Caucazul de Sud, inclusiv de Armenia, încercând să medieze (alături de alte organizații internaționale) negocieri între Erevan și Baku.

Pachetul de sancțiuni aplicate Rusiei (în urma invaziei din Ucraina, 2022) a redus și mai mult oportunitățile Armeniei de a face comerț prin canale rusești, impulsionând căutarea de noi piețe și parteneri.

Din ce în ce mai mulți politicieni și membri ai societății civile din Armenia consideră că, deși Rusia a fost aliat tradițional, asistența sa militară sau diplomatică a fost fie insuficientă, fie condiționată.

Aceste percepții alimentează discuțiile despre extinderea cooperării cu UE, cu SUA și cu alte state (de exemplu, Franța are o comunitate armeană mare și susține în general cauza Armeniei).

În pofida constrângerilor, Armenia explorează și alte rute economice, precum relațiile mai strânse cu Iranul și cu țările arabe, însă UE rămâne un partener economic atractiv pentru modernizare și investiții.

În planul securității, Armenia va continua probabil să mizeze (cel puțin pe termen scurt) pe CSTO, însă ar putea căuta garanții adiționale din partea altor actori internaționali, inclusiv UE (diplomație, misiuni de monitorizare).

Realitate dură

Rusia rămâne un partener strategic de prim rang pentru Armenia din punct de vedere militar și energetic, pe fondul unei moșteniri istorice și al apartenenței la structuri precum CSTO și Uniunea Economică Eurasiatică. Cu toate acestea, încrederea în Moscova a fost știrbită în ultimii ani, mai ales după conflictul din 2020 și invazia Rusiei în Ucraina.

Uniunea Europeană oferă Armeniei oportunități de dezvoltare economică, asistență financiară și know-how pentru reforme, în special prin Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat (CEPA). Deși nu are un rol militar semnificativ în regiune, UE și-a întărit prezența prin misiuni de monitorizare și susținerea dialogului dintre Armenia și Azerbaidjan.

Armenia încearcă să mențină un echilibru (multi-vectorial) în politica sa externă, însă realitățile conflictelor regionale și presiunile externe (Rusia vs. Occident) forțează autoritățile de la Erevan să-și reevalueze periodic prioritățile.

Pe termen mediu, relațiile Armeniei cu Rusia și UE vor continua să oscileze între dorința de securitate garantată de Moscova și aspirațiile de modernizare și reformă, unde Uniunea Europeană joacă un rol important. Modalitatea în care se va soluționa (sau se va gestiona) conflictul din Nagorno-Karabah și contextul geopolitic mai larg (inclusiv sancțiunile împotriva Rusiei) vor influența direct modul în care evoluează această balanță.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri