Purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut în 18 iulie a.c., o serie de declarații referitoare la câteva subiecte de interes extern ale Federației Ruse, dintre care redăm o serie de afirmații în ceea ce privește politica actualului regim politic pro-european de la Chișinău. Retorica este cea obișnuită, plină de avertismente, dar are și darul de a îngrijora întrucât Moscova nu pare că va dori să ușureze parcursul anunțat al Moldovei către sfera euro-atlantică. Briefing-ul despre subiectul Moldova a grupat acuzele privind rusofobia, de-moldovenizarea și românizarea, în tandem cu militarizarea statului moldovean, totul sub coordonarea Occidentului și a României.

Zaharova a spus că regimul lui Maia Sandu folosește din ce în ce mai mult retorica anti-rusă drept singurul „slogan” electoral pentru alegerile prezidențiale din octombrie 2024.

A fost, de asemenea, criticată declarația președintelui moldovean referitoare la opoziție prin care a subliniat că „dorința Kremlinului de a-i aduce pe hoți la putere” este o amenințare pentru Republica Moldova. Purtătorul rus de cuvânt a spus că opoziția politică moldovenească nu reprezintă decât cetățeni ai statului lor, care, „în ciuda amenințărilor și represiunii, încearcă să păstreze țara, istoria ei, cultura și identitatea etnică”.

Ea a deplâns politica oficială a Chișinăului de „ștergere” din conștiința publică a tot ceea ce ține de Rusia, în primul rând, limba rusă. „Acum nu există limba moldovenească, există doar limba română. Ei își continuă lupta teribilă împotriva unei părtiniri naționaliste evidente, acum și împotriva limbii ruse”, a afirmat Zaharova. De asemenea, oficialul rus a reclamat închiderea sistematică a școlilor cu predare în limba rusă și a activităților Universității Slave „în ciuda faptului că aproximativ 80% dintre locuitorii Republicii Moldova vorbesc și folosesc constant limba rusă”.

Declarația sa a pus accentul de mai multe ori pe românizarea accelerată a Moldovei de către guvernul de la Chișinău în defavoarea moldovenismului post-sovietic, în pofida existenței legăturilor dintre moldoveni și spațiul rus, aspect subliniat. De fapt, atacul declarativ al Ministerului rus de Externe se referă, prin extensie, la România, care ar avea interese în de-rusificarea profundă a Moldovei. Românizare este încadrată drept „politica sistemică a Maiei Sandu” care „a început să se considere româncă și face totul pentru a transforma Moldova în România”. Zaharova a mai afirmat că pentru a transforma această țară într-o parte a României, poporului moldovenesc i se va nega limba, cultura, identitatea prin scăderea nivelului de educație al populației, precum și a nivelului de trai.

De asemenea, Rusia reclamă, prin vocea Mariei Zaharova, că susținătorii „de-moldovizării” doresc inclusiv redenumirea infrastructurii urbane a capitalei Moldovei – Bulevardul Moskovski și Piața Sankt Petersburg, în vederea „ștergerii rolului istoric-cheie al Rusiei în păstrarea identității naționale a Moldovei”.

Contracararea „amenințării ruse” este exercitată, consideră Zaharova, prin represiunea Maiei Sandu împotriva „susținătorilor dezvoltării legăturilor constructive cu Rusia”. De asemenea, membrii opoziției care candidează pentru președinție sunt etichetați de președinte drept „agenți ai Kremlinului” și „dirigenți ai intereselor ruse”.

A fost criticată și interzicerea folosirii cardurilor rusești „Mir” în Moldova de către Șeful Băncii Centrale Anca Dragu, un ex-oficial român, catalogată ca fiind „descărcată” de la București.

Al doilea subiect atacat de Zaharova este militarizarea Moldovei sub „masca integrării europene”. Rusia apreciază că sosirea iminentă a următorului lot de echipamente militare din Statele Unite face din Moldova o țintă prin împingerea Chișinăului „să implementeze scenariul ucrainean”. Strategia Națională de Apărare a Moldovei pentru anii 2024-2034, are în vedere „integrarea țării în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene cu 70% până în 2029 și 100% până în 2034”, mai subliniat ea. Acțiunile Rusiei sunt încadrate de conducerea Moldovei ca „o amenințare directă la adresa securității și ordinii constituționale” a Republicii Moldova. Zaharova a avertizat că „nu este departe momentul în care autoritățile – ca de obicei, contrar voinței poporului moldovenesc – la ordinele de la Washington și Bruxelles, vor oficializa renunțarea la neutralitatea constituțională a republicii”.

Ea mai face o separație între regimului politic care acum este pro-occidental și pro-România și moldovenii de rând care „nu sunt pregătiți să accepte rolul de pioni tăcuți în jocul geopolitic al Occidentului”. Conform ultimelor sondaje de opinie publică din Moldova, spune Maria Zaharova, „pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați (moldoveni), Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri politici și economici ai republicii”.

Declarația sa are, la final, un mesaj de avertizare adresat Chișinăului: „Pentru noi (Rusia), Moldova și cetățenii acestei țări sunt prieteni cu care noi, indiferent ce spune cineva, dorim să menținem și să dezvoltăm un dialog egal și reciproc avantajos, testat în timp. Planurile de a „șterge” Rusia din trecutul, prezentul și viitorul Moldovei nu sunt destinate să devină realitate”.