Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că va cere o concurenţă „echitabilă” cu China în cursul întâlnirii cu preşedintele Xi Jinping la Paris.
„Trebuie să acţionăm pentru a ne asigura că concurenţa este echitabilă şi nedistorsionată”, a spus ea într-o declaraţie publicată cu câteva ore înainte de întâlnirea în trei cu Xi Jinping şi omologul său francez, Emmanuel Macron.

Război economic

„China produce în prezent, cu subvenţii masive, mai mult decât vinde din cauza cererii sale interne slabe. Acest lucru duce la o ofertă excesivă de produse chineze subvenţionate, cum ar fi vehiculele electrice şi oţelul, ceea ce duce la comerţ neloial”, a acuzat ea.
„Europa nu poate accepta astfel de practici care distorsionează piaţa şi care ar putea duce la dezindustrializare în Europa”, a insistat Ursula von der Leyen.
În discuţiile anterioare cu preşedintele chinez, „am precizat că actualele dezechilibre în ceea ce priveşte accesul pe pieţe nu sunt durabile şi trebuie corectate”, a adăugat ea.
Diferendele comerciale dintre Bruxelles şi Beijing sunt numeroase.
Ameninţată că va fi prinsă la mijloc între economia americană şi cea chineză, care beneficiază de un ajutor masiv din partea autorităţilor publice, Uniunea Europeană şi-a intensificat în ultimele luni anchetele privind subvenţiile acordate de statul chinez în mai multe sectoare industriale, în special în domeniul vehiculelor electrice, acuzate de falsă concurenţă.
La Beijing, aceste măsuri, care sunt considerate „protecţioniste”, nu sunt bine primite.

Relații sino-franceze

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a sosit duminică la Paris, unde omologul său francez, Emmanuel Macron, intenţionează să pledeze pentru „reciprocitate” comercială şi pentru căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina, în faţa unui lider chinez care continuă să îşi afişeze sprijinul pentru Rusia.
Revenind în Europa pentru prima dată din 2019, numărul unu al superputerii asiatice şi-a organizat turneul astfel încât să reflecte un echilibru diplomatic: după vizita de stat în Franţa, care îi cere de un an de zile să-şi folosească influenţa pentru a ”aduce Rusia la realitate”, el va vizita Serbia şi Ungaria, două ţări care au rămas apropiate de Moscova.
Luni, Xi Jinping, care a venit să sărbătorească 60 de ani de relaţii diplomatice franco-chineze, va avea o serie de întrevederi cu Emmanuel Macron, care a avut în prealabil discuţii cu cancelarul german Olaf Scholz.
În cursul dimineţii, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, se va alătura duo-ului franco-chinez la Palatul Elysee pentru o sesiune menită să abordeze chestiuni comerciale.
Ameninţată că va fi prinsă la mijloc între economia americană şi cea chineză, care beneficiază de un ajutor masiv din partea autorităţilor publice, Uniunea Europeană şi-a intensificat în ultimele luni anchetele privind subvenţiile acordate de statul chinez în mai multe sectoare industriale, în special în domeniul vehiculelor electrice, acuzate de falsă concurenţă.
Într-un interviu acordat duminică publicaţiei La Tribune, Emmanuel Macron a recunoscut că europenii „nu sunt unanimi” în privinţa strategiei de adoptat, deoarece, a spus el, „unii actori încă văd China în esenţă ca pe o piaţă de desfacere”, în timp ce aceasta „exportă masiv în Europa”.
El pledează pentru „o mai bună protejare a securităţii noastre naţionale”, „a fi mult mai realişti în apărarea intereselor noastre” şi „a obţine reciprocitate”.

Armistițiu olimpic

Deşi în acest moment nu a fost anunţat niciun contract de anvergură, discuţiile privind investiţiile au fost în desfăşurare până la final. Un forum economic franco-chinez este, de asemenea, programat pentru luni la Theâtre Marigny.
Luni după-amiază, după o primire cu mare fast la Invalides şi înainte de un banchet la Palatul Elysee, Emmanuel Macron şi Xi Jinping se vor întâlni din nou tete-a-tete pentru cea mai politică parte a vizitei, apoi se vor adresa presei.
Liderul francez intenţionează să le ceară chinezilor să susţină „armistiţiul olimpic” pentru „toate” conflictele cu ocazia Jocurilor de la Paris din această vară.
Cel puţin, Parisul vrea să se asigure că Beijingul, principalul aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, nu sprijină în mod clar efortul său de război împotriva Kievului. Sau chiar să-l încurajeze să folosească pârghiile pe care le are asupra Moscovei pentru a contribui la o rezolvare a acestui conflict, potrivit Elysee.
Emmanuel Macron a transmis acelaşi mesaj în urmă cu un an în timpul propriei sale vizite de stat în China, cu rezultate modeste.

În opinia lui Marc Julienne, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, „această abordare relevă o lipsă de înţelegere a intereselor şi strategiei Beijingului”, care doreşte „să păstreze distanţa faţă de conflict” şi nu intenţionează „să se implice mai mult, nici în direcţia europenilor, nici în ceea ce priveşte sprijinul militar acordat Rusiei”.
Cu toate acestea, preşedintele francez va încerca să aprofundeze subiectul marţi, când cei doi oameni de stat şi soţiile lor vor face o excursie mai personală în Pirinei. Scopul acestui prânz în pasul Tourmalet, unde îşi petrecea vacanţele cu bunica sa în copilărie, este de natură diplomatică: să se detaşeze de protocolul impus pentru a stabili un dialog mai direct, în special cu privire la Ucraina.
În ceea ce priveşte problema spinoasă a drepturilor omului, Macron a declarat că preferă să vorbească despre „dezacorduri” mai degrabă „în spatele uşilor închise”. Parisul nu a mai ţinut nici să prezinte ca o prioritate dosarul Taiwan, care se află în centrul tensiunilor puternice dintre SUA şi China.

Proteste tibetane

Activiştii tibetani s-au adunat duminică în Place de la Republique din Paris pentru a denunţa China drept „prădător” şi „regim colonial”. ”Nu totalitarismului chinezesc”, scria pe un banner.
Sute de protestatari au arborat drapelul tibetan. În numeroase rânduri, mulţimea a scandat „Franţa, ţara drepturilor omului”, „Trăiască Tibetul liber” sau „Eliberaţi Tibetul”.
În total, au manifestat 2.000 de persoane, potrivit prefecturii poliţiei din Paris.
Preşedintele chinez, Xi Jinping, este aşteptat duminică pentru o rară vizită în Franţa în cadrul căreia se aşteaptă ca omologul său francez, Emmanuel Macron, să încerce să îl incite să reducă dezechilibrele comerciale şi să îl convingă să îşi folosească influenţa asupra Rusiei în problema războiului din Ucraina.
Este probabil ca aceste două obiective să fie dificil de atins în timpul vizitei de două zile a lui Xi Jinping la Paris, într-un moment în care tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană şi China se agravează.
Franţa sprijină o anchetă a Uniunii Europene privind exporturile de vehicule electrice chinezeşti, iar în ianuarie Beijingul a deschis o investigaţie privind importurile de coniac – fabricat în mare parte în Franţa – o mişcare considerată în general drept „represalii echivalente” (tit-for-tat) la mai multe anchete din partea UE.
„Trebuie să continuăm să facem presiuni asupra autorităţilor chineze pentru a ne oferi mai multe garanţii în privinţa problemelor ce ţin de comerţ”, a declarat un consilier de la Palatul Elysee înaintea vizitei lui Xi, prima sa călătorie în Europa în ultimii cinci ani.

Diviziuni interne

Diviziunile între cele 27 de ţări membre ale UE – şi în special între Franţa şi Germania – subminează capacitatea acestora de a influenţa China, notează Reuters. Cancelarul german Olaf Scholz nu se va putea alătura lui Macron şi Xi la Paris din cauza altor angajamente, au declarat surse autorizate.
„Influenţa îşi pierde din efect dacă liderii europeni trimit mesaje diferite lui Xi (Jinping)”, afirmă Noah Barkin, analist la Rhodium Group, care urmăreşte îndeaproape relaţiile între UE şi China.
Franţa va încerca, de asemenea, să abordeze deschiderea pieţei chineze pentru exporturile sale agricole şi probleme legate de preocupările industriei cosmetice franceze cu privire la drepturile de proprietate intelectuală, au declarat oficiali de la Paris.
Totodată, Franţa a încercat până acum să impulsioneze China să exercite presiuni asupra Moscovei ca aceasta să pună capăt operaţiunilor sale în Ucraina, cu puţine progrese până în prezent, în afară de decizia lui Xi de a-l suna pentru prima dată pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la scurt timp după ce Macron a vizitat Beijingul anul trecut.
„China fiind unul dintre principalii parteneri ai Rusiei, obiectivul nostru este să folosim pârghiile pe care le are asupra Moscovei pentru a schimba calculele Rusiei şi pentru a contribui la soluţionarea conflictului”, a declarat acelaşi consilier de la Palatul Elysee.
O sursă diplomatică franceză a declarat: „Dacă chinezii caută să aprofundeze relaţia cu partenerii europeni, este foarte important ca ei să audă punctul nostru de vedere şi să înceapă să-l ia în serios”.
Macron îl va duce pe Xi în Pirinei, munţi de care este foarte legat ca la loc de naştere al bunicii sale materne.
Gestul se doreşte a fi un ecou la vizita lui Macron în oraşul Guangzhou, unde Xi l-a invitat pentru a lua parte la o ceremonie a ceaiului în fosta reşedinţă a tatălui său.
„Macron apelează ca de obicei la şarmul său, încercând să-i atragă de partea sa pe liderii străini prin stabilirea unei relaţii personale cu ei”, a spus Barkin.
„Dar sper că nu-şi face iluzii că aducându-l pe Xi într-un loc care este important pentru el din copilărie îl va face pe Xi să plângă şi va duce la compromisuri din partea Beijingului”, mai comentează analistul citat.
Xi va părăsi Franţa marţi după-amiază pentru a-şi continua turneu european în Serbia şi Ungaria, ţări aflate în relaţii bune cu Rusia. De miercuri până vineri, Xi Jinping se va deplasa în Serbia şi Ungaria.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, intenţionează să susţină „reciprocitatea” comercială şi căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina în faţa unui preşedinte chinez care continuă să-şi arate sprijinul pentru Rusia.
Dalai Lama, în exil, a refuzat întotdeauna să recunoască faptul că Tibetul face istoric parte din China, aşa cum cere Beijingul care se foloseşte de acest lucru pentru a refuza, din 2010, dialogul cu reprezentanţii săi.

Amenințare existențială

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a apreciat anterior că Rusia reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru Europa deoarece, dacă va avea succes, preşedintele rus Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina.
Borrell a susţinut vineri un discurs la Saint Antony’s College al Universităţii Oxford despre situaţia geopolitică globală şi în special despre cele două conflicte armate la care este martoră omenirea, Ucraina şi Orientul Mijlociu.
În discursul său, intitulat „Europa se confruntă cu două războaie”, şeful diplomaţiei comunitare a insistat asupra ameninţării reprezentate de preşedintele Rusiei şi a subliniat că din ce în ce mai multe voci avertizează asupra consecinţelor globale ale unei victorii ruse.
În acest sens, el a dat exemplul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a ajuns singur la concluzia că Rusia reprezintă o ameninţare, deşi la început insistase că Rusia nu trebuie umilită.
Preşedintele rus vede întregul Occident drept adversar şi o repetă la televiziunea de stat rusă, a adăugat Borrell, care a considerat că europenii nu sunt pregătiţi pentru duritatea lumii la care s-au trezit în sfârşit.
Dar, după cum a subliniat politologul bulgar Ivan Krastev, „una este să te trezeşti şi alta să găseşti puterea de a te da jos din pat”, a declarat Borrell, referindu-se la războiul din Ucraina.
„În unele cazuri ne aflăm încă în pat”, a adăugat înaltul reprezentant, subliniind „gravitatea momentului” actual. „Şi apoi a venit alt război”, odată cu atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023 pe teritoriul israelian şi răspunsul disproporţionat al Israelului, a subliniat Borrell.

Demersuri pentru pace

Şeful diplomaţiei comunitare a considerat că teritoriul ”trebuie împărţit”, astfel încât palestinienii şi israelienii să trăiască unii lângă ceilalţi, motiv pentru care este important să se caute o soluţie în Orientul Mijlociu, demers în care europenii au o responsabilitate imensă.
Borrell a dat drept exemplu de speranţă procesul de pace din Irlanda de Nord, care părea imposibil de rezolvat, dar ani de negocieri răbdătoare au permis încheierea Acordului din Vinerea Mare (1998), care a pus capăt conflictului religios dintre protestanţii probritanici şi republicanii procatolici.
Dar Borrell a avertizat că premierul israelian Benjamin Netanyahu nu vrea o soluţie cu două state şi că Europa continuă să-l întrebe ce vrea pentru a avea un răspuns care să permită evitarea unei noi tragedii umane.
În discursul său, Înaltul Reprezentant a subliniat că, pentru a face faţă situaţiei geopolitice actuale, este necesară diversificarea legăturilor comerciale şi aprofundarea cooperării cu cei care împărtăşesc valori şi interese europene şi a menţionat în acest sens Regatul Unit, în ciuda ieşirii sale din Uniunea Europeană (UE).
El a mai subliniat că în lumea de astăzi există mai multă confruntare şi mai puţină cooperare, cu SUA care şi-au pierdut hegemonia în timp ce China se află în plină ascensiune şi este rivala Statelor Unite.
În acelaşi timp, puteri medii precum India, Brazilia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Turcia apar ca jucători importanţi pe scena globală, a adăugat el.
Printre altele, Borrell a indicat că schimbările climatice nu reprezintă o preocupare viitoare, ci este deja una actuală, în condiţiile în care se produc schimbări tehnologice şi demografice rapide, în special în Africa, unde până în 2050 va trăi 25% din populaţia lumii,

Contre geopolitice în Pacific

Statele Unite vor să ofere insulelor din Pacific o „alegere mai bună” decât China, chiar dacă Washingtonul singur nu poate concura cu prezenţa în creştere a Beijingului în regiune, a declarat secretarul de stat Antony Blinken.
Blinken a făcut aceste declaraţii vineri seara, după ce parlamentarii din Insulele Solomon, a căror apropiere de China în chestiuni de securitate îngrijorează Statele Unite şi Australia, au ales un nou prim-ministru favorabil Beijingului.
„China acoperă mult teren în insulele din Pacific, poate mai mult decât putem acoperi noi înşine”, a recunoscut Blinken la Forumul Sedona al Institutului McCain din Arizona.
Dar secretarul de stat american a adăugat că, graţie parteneriatului cu Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia şi India, „şi noi acoperim mult teren”.
„Se poate observa acest lucru în capacitatea noastră de a oferi unele dintre lucrurile pe care le doresc oamenii din aceste ţări”, a explicat Blinken. „De multe ori este mai eficient să spui unei ţări: nu îţi cerem să alegi, vrem să-ţi oferim o alegere mai bună”, a adăugat înaltul oficial american.
Blinken s-a referit la o iniţiativă, anunţată la un summit de anul trecut între preşedintele american Joe Biden şi premierul australian Anthony Albanese, în cadrul căreia Google construieşte cabluri trans-Pacific pentru a îmbunătăţi conexiunile la internet în ţări îndepărtate.
Aceste cabluri de mare viteză oferă o alternativă la China, ale cărei companii de tehnologie sunt din ce în ce mai active în Pacificul de Sud.
Tensiunile s-au diminuat între Statele Unite şi China, Blinken vizitând luna trecută Beijingul pentru a doua oară în mai puţin de un an, dar administraţia Biden a declarat că China este principalul rival pe termen lung pentru leadership-ul global al SUA.
În Insulele Solomon, ministrul de externe prochinez Jeremiah Manele a fost ales joi prim-ministru, învingând un adversar care dorea să reducă influenţa Beijingului în această mică ţară din Pacificul de Sud.