Liderul rus Vladimir Putin, pregatit pentru un nou mandat prezidential

Președintele rus Vladimir Putin nu dorește să rămână președinte pe viață al Federației Ruse, dar nu exclude o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din 2018, ceea ce l-ar menține la putere până în 2024, potrivit unui interviu pe care l-a acordat agenției TASS, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Da, este posibil să candidez. Nu știu încă dacă voi face aceasta sau nu”, a declarat Putin în interviul citat.
Liderul de la Kremlin a adăugat că, deși Constituția rusa i-ar permite să candideze pentru un nou mandat, aceasta nu înseamnă că va lua o astfel de decizie. „Voi lua în considerare contextul general, sentimentul meu profund, dispoziția mea”, a afirmat el. „Este cu adevărat necesar să se reflecteze la aceasta acum? Anul 2014 nu a trecut încă și vorbiți deja de 2018!” a exclamat Vladimir Putin. El a subliniat în continuare că nu intenționează să rămâne președinte pe viață. „Nu, aceasta nu este bine pentru țară. Este rău și nu am nevoie de aceasta. Constituția stabilește numărul mandatelor”, a precizat el.

Cortina de fier

Rusia nu intenționează să rivalizeze cu Occidentul sau să ridice o nouă „cortină de fier”, a mai declarat președintele Vladimir Putin, subliniind că țara sa își va apăra interesele geopolitice și își va dezvolta propria agendă. „De îndată ce Rusia se pune pe picioare, se întărește și își declară dreptul de a-și apăra interesele pe plan extern, atitudinea Occidentului față de ea și liderii săi se schimbă (…) așa a fost întotdeauna”, a spus președintele rus, în contextul actualei crize în relațiile dintre Moscova și țările occidentale pe fondul evenimentelor din Ucraina.
Rusia nu intenționează să se izoleze de restul lumii și nici să construiască noi ziduri care s-o îngrădească, a adăugat Putin, subliniind că Federația Rusă înțelege caracterul nefast pentru ea al unei „cortine de fier”. În istoria altor națiuni au existat perioade când țările au încercat să se izoleze de restul lumii și au plătit foarte scump pentru aceasta, prin degradare și colaps economic, a subliniat șeful statului rus. „Noi nu vom merge pe această cale în niciun caz și în jurul nostru nimeni nu va construi un zid. Este imposibil”, s-a declarat convins liderul rus.

Schimbare de regim

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă Occidentul că încearcă să provoace o ”schimbare de regim” în Rusia prin sancțiunile adoptate în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Occidentul a arătat fără ambiguitate că nu caută să forțeze Rusia să își schimbe politica, ci că vrea să obțină o schimbare de regim”, a declarat Lavrov în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru Politica Externă și de Securitate la Moscova, potrivit agenției Tass. El a spus că atunci când sancțiunile internaționale au fost folosite împotriva altor țări precum Iran și Coreea de Nord, ele nu au fost concepute pentru a afecta economia națională. „Acum, figuri publice din țări occidentale afirmă că este nevoie de a impune sancțiuni care vor distruge economia și vor cauza proteste publice”, a adăugat șeful diplomației ruse.
Afirmațiile sale vin după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova trebuie să prevină o ‘revoluție colorată’ în Rusia, făcând referire la protestele care au dus la înlăturarea unor lideri în alte foste republici sovietice.
Sancțiunile occidentale au limitat accesul la capital străin pentru unele dintre cele mai mari companii și bănci din Rusia, au afectat industria apărării și pe cea energetică și au impus o înghețare a activelor și interdicții de călătorie pentru unii dintre aliații lui Putin. Măsurile au agravat criza economică din Rusia, care a avut de suferit deja din cauza scăderii prețului global la țiței, și au contribuit la o devalorizare cu 30% a rublei în raport cu dolarul de la începutul anului.

Critici dure

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a mai declarat ca ideologia orbeşte Europa, acuzând Statele Unite că pretind conducerea globală fără să aibă o viziune pe termen lung, pe care o sacrifică periodic în interes electoral.
Rusia nu va rupe relaţiile cu Europa, dar nu se va întoarce pur şi simplu la situaţia de dinainte de criză, a mai declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „UE este cel mai mare partener al nostru. Nimeni nu se va împuşca în picior şi nu va respinge cooperarea cu Europa, dar toată lumea înţelege că nu va mai fi aceeaşi situaţie”, a declarat Lavrov. „Dar noi nu avem nevoie de ceea ce se întâmpla înainte. Situaţia era de genul „Rusia trebuie să facă aceasta şi aceasta”, iar noi vrem să cooperăm de pe poziţii de egalitate”, a adăugat el.
Ministrul a subliniat că tensiunile dintre Rusia şi Occident s-au adunat cu mulţi ani înainte de izbucnirea crizei ucrainene. Acum europenii au decis să meargă pe principiul totul sau nimic şi să joace periculos cu Rusia. Dar cel puţin poziţiile au fost clarificate, a afirmat Lavrov.

Minoritate agresiva

El a acuzat o „minoritate agresivă” din rândul ţărilor membre UE, mânată de interese ideologice, care urmăreşte să înşface puterea în estul Europei, în loc să se concentreze pe problemele serioase cu care se confruntă Europa din cauza revoltelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. „Exportul unei astfel de ideologii, fie că este democratică sau comunistă sau de alt tip, nu va duce la nimic bun”, a avertizat el.
Ideologia împiedică europenii să vadă unele probleme, despre care Rusia crede că trebuie rezolvate, a adăugat Lavrov. De exemplu, oficialii UE sunt reticenţi în a discuta despre persecutarea creştinilor de către militanţi musulmani în Irak şi Siria sau în alte părţi, pentru că se tem că acest lucru va fi perceput ca încălcând principiul corectitudinii politice. Între timp, există o „creştinofobie” tot mai mare în lume, a declarat el.
„Majoritatea membrilor UE refuză să discute această problemă. Le este ruşine să o rostească, aşa cum le este ruşine să introducă o frază în Constituţia UE prin care să recunoască rădăcinile creştine ale Europei”, a afirmat Lavrov. „Dacă nu îţi aminteşti şi nu îţi respecţi rădăcinile şi tradiţiile, cum poţi respecta tradiţiile altora?”, a continuat ministrul rus.

Beneficii electorale

Lavrov a acuzat SUA pentru că pretind conducerea globală într-o perioadă în care atât resursele, cât şi calităţile lor de leadership sunt în declin. În special pentru că Washingtonul îşi armonizează tot mai mult politicile cu ciclurile electorale, în timp ce obiectivele pe termen lung sunt sacrificate pentru unele beneficii pe termen scurt şi pentru popularitate în rândul votanţilor. „Noi nu putem accepta poziţia celor care ne spun: «Împăcaţi-vă cu aceasta. Toată lumea trebuie să sufere pentru că America are alegeri la fiecare doi ani şi nu trebuie să se facă nimic în legătură cu aceasta. Relaxaţi-vă şi acceptaţi situaţia ca atare». Nu merge. Noi nu o vom accepta pentru că miza este prea mare”, a adăugat Lavrov.
El a respins însă acuzaţiile potrivit cărora opoziţia Rusiei faţă de influenţa globală a Statelor Unite ar fi de fapt antiamericanism. „Nu este vorba despre antiamericanism sau despre formarea vreunei coaliţii antiamericane. Este vorba despre dorinţa firească a unui număr tot mai mare de ţări de a-şi asigura interesele vitale şi de a face acest lucru aşa cum consideră că este corect, nu aşa cum li se spune de către o parte străină”, a afirmat el.