Ucraina vrea să obțină la Vilnius un semnal politic puternic și un calendar aproximativ din partea statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice privind aderarea Kievului la NATO. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că înțelege că în timpul războiului țara sa nu poate obține statutul de membru al NATO dar că după încheierea confruntării Ucraina dorește să atingă acest obiectiv.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, a declarat că „la summitul de la Vilnius vom agrea un pachet de asistenţă multianual şi vom ridica nivelul legăturilor politice cu Ucraina. Astfel, Ucraina va fi mai aproape de locul său de drept din NATO.” Statele membre NATO nu au reușit să se pună de acord cu privire la garanțiilor de securitate pentru Ucraina, subiect discutat și la summit-ul din 1 iunie 2023 din Republica Moldova.

Speranțe la Kiev

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a declarat că „dacă Alianţa vrea să fie puternică şi nu vede existenţa sa fără Ucraina, este corect să ne dorim să primim măcar câteva indicii privind viitorul nostru în NATO, chestiuni specifice. Cerem chestiuni specifice. Suntem un stat adecvat şi înţelegem că în timpul războiului nu putem deveni membru NATO, dar trebuie să fim siguri că, după război, vom fi.”

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, a declarat luna trecută că speră să primească un răspuns clar din partea NATO în timpul viitorului summit, care va avea loc la Vilnius în iulie. Ucraina și-a depus oficial cererea de aderare accelerată la NATO în septembrie anul trecut, după anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Cancelarul german Olaf Scholz a promis anterior garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina, însă a spulberat speranțele Kievului privind o aderare rapidă la NATO. „Trebuie să ne uităm serios la situația actuală”, a declarat Scholz într-un discurs susținut în Bundestag, adăugând că și guvernul de la Kiev a recunoscut că țara nu va putea adera la NATO atât timp cât va continua războiul.

„Prin urmare, sugerez să ne concentrăm pe prioritatea de vârf (la summitul NATO) de la Vilnius, și anume consolidarea puterii ofensive a Ucrainei”, a spus Scholz.

Berlinul și partenerii săi din G7 și din Uniunea Europeană lucrează asupra unor garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev, a adăugat cancelarul. „Obiectivul nostru este un sprijin militar durabil pentru Ucraina, inclusiv cu arme moderne și consolidarea rezistenței economice a Ucrainei, care se apără de agresiunea rusă”.

Deși Kievul și aliații săi cei mai apropiați din estul Europei solicită pași concreți pentru a aduce Ucraina mai aproape de aderare, guvernele occidentale, precum SUA și Germania, sunt precaute în privința oricărui demers ce ar putea aduce alianța mai aproape de un război cu Rusia. 

Opoziție germană

Germania a spulberat speranțele Ucrainei de a primi un raspun clar cu privire la aderarea sa la NATO în acest an. Porţile NATO rămân deschise pentru noi membri, însă o ţară nu se poate alătura Alianţei cât timp se află în mijlocul unui război, a declarat anterior, la Oslo, ministrul de externe german Annalena Baerbock.

,,NATO a spus întotdeauna clar că menţine o politică a ușilor deschise [către Ucraina] și este, de asemenea, clar că, în mijlocul unui război, nu putem vorbi despre o nouă aderare”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock reporterilor înainte de o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo, Norvegia.

Cu toate acestea, Baerbock a pledat pentru o cooperare mai puternică în domeniul apărării și a subliniat că Germania și aliații săi din NATO vor continua să ofere sprijin militar Ucrainei.

,,Războiul de agresiune al Rusiei a demonstrat din nou importanța apărării. Iar din cauza războiului de agresiune rusesc, cooperarea cu Ucraina și NATO s-a intensificat”, a declarat ea.

La rândul său, ministrul de externe francez Catherine Colonna a afirmat că Alianţa are nevoie să gândească ce fel de garanţii de securitate poate oferi Ucrainei.

Ministrul eston de Externe Margus Tsahkna a spus că Ucrainei ar trebui să i se ofere o ‘cale foarte clară’ spre aderarea la NATO. ,,Trebuie să avem o cale foarte credibilă pentru Ucraina pentru a deveni membru NATO”, a precizat ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto.

Premierul olandez Mark Rutte a menționat, de asemenea, că NATO nu va putea oferi statutul de membru cu drepturi depline Ucrainei la summitul din iulie, din cauza războiului de agresiune al Rusiei.

Sprijin occidental

Miniştrii afacerilor externe ai Franţei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei au subliniat marţi necesitatea de a continua ajutorul pentru Ucraina după rebeliunea eşuată a grupului Wagner din Rusia la sfârşitul săptămânii trecute. „Evenimentele de la sfârşitul săptămânii trecute nu fac decât să confirme că Rusia este şi rămâne imprevizibilă. Tocmai de acolo vine pericolul”, a reacţionat Gabriel Landsbergis, şeful diplomaţiei lituaniene, în timpul unei conferinţe de presă comune la finalul unei reuniuni la Paris.

„Este foarte important să nu ne lăsăm distraşi de agitaţie şi să încercăm să rezolvăm probleme”, a adăugat el, îndemnând celelalte ţări să se concentreze asupra „principalelor priorităţi”, în special pe întărirea capacităţilor de apărare şi pe disuasiune, precum şi pe creşterea sprijinului pentru Ucraina.

Omologul italian, Catherine Colonna, a informat că miniştrii au evocat împreună summitul NATO ce va avea loc peste două săptămâni la Vilnius, „cu perspectiva aderării Ucrainei, cu formule pe care le putem găsi şi garanţiile de securitate pe care le putem da, în mod bilateral, acestei ţări”. „Trebuie să ne asigurăm că acest summit îşi va ţine promisiunile”, începând cu „un drum clar” pentru Ucraina spre NATO, a insistat la rândul său ministrul de externe lituanian.

Omologul său estonian, Margus Tsahkna, a estimat că alianţa trebuie să trimită „un mesaj foarte clar” pentru Ucraina.

Tot Catherine Colonna a mai vorbit necesitatea de a întări „peste tot şi în Marea Baltică” prezenţa Franţei pe flancul estic al Alianţei Atlantice.

Franţa este prezentă în regiunea baltică, „cu efective permanente şi în regim de rotaţie pe cerul baltic şi noi vom continua” (să fim prezenţi), a subliniat şefa diplomaţiei franceze. La rândul său, ministrul estonian a subliniat cât de „crucial” este să se coopereze în materie de apărare şi de întărire a capacităţilor de producţie în Europa. 

Plan american

Mass-media americană a relatat anterior că administrația de la Casa Albă încearcă să implementeze o strategie care ar înlătura piedicile din calea aderării Ucrainei la NATO fără a stabili un calendar pentru această aderare. Un înalt oficial american, citat de mass-media de peste Ocean, susţine că Statele Unite sunt de acord cu propunerea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a-i permite Ucrainei să ocolească aşa-zisul Membership Action Plan (MAP).

Din 1999, majoritatea ţărilor care intenţionau să adere la NATO trebuiau să participe la acest program, menit să ajute candidaţii să întrunească anumite criterii politice economice şi militare. Prin scurtarea acestui proces, SUA speră să înlăture divergenţele dintre ţările membre ale NATO cu privire la calea pe care trebuie să o urmeze Ucraina pentru a adera la alianţă.

Oricum, propunerea necesită în continuare ca Ucraina să îndeplinească reforme şi, contrar dorinţei aliaţilor din Europa de Est, nu fixează un interval de timp pentru aderarea Ucrainei, potrivit cotidianului american. La summitul de la Bucureşti din 2008, NATO a convenit că Ucraina – care, ca şi Rusia, făcuse parte din Uniunea Sovietică până în 1991 – ar putea adera cândva la alianţă. Însă, până acum liderii NATO nu au discutat despre paşi concreţi care să stabilească un calendar pentru aducerea Ucrainei în alianţă, paşi asupra cărora insistă unii aliaţi din estul Europei şi Ucraina însăşi.

Ambasadoarea americană pe lângă NATO, Julianne Smith, a declarat jurnaliştilor că membrii Alianţei încă mai discută asupra modului în care să răspundă la aspiraţiile de aderare ale guvernului de la Kiev. Guvernele occidentale, cum ar fi SUA şi Germania, sunt precaute faţă de măsurile care, în opinia lor, ar putea aduce alianţa mai aproape de un război activ cu Rusia, care a considerat mult timp extinderea Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est drept o dovadă a ostilităţii occidentale.

Sprijin românesc

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că summitul NATO de la Vilnius trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Ucraina şi a arătat că România va continua să fie un susţinător ferm al Kievului. Şeful statului român a subliniat şi că aliaţii nu trebuie să uite de partenerii vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova şi a arătat că trebuie continuată cooperarea strânsă cu Chişinăul.
„Ucraina rămâne în centrul eforturilor noastre. Summitul trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Kiev, prin avansarea sprijinului nostru politic şi practic, inclusiv pentru progresul concret, măsurabil al Ucrainei în ceea ce priveşte aderarea la NATO. Sprijinul României pentru Ucraina şi pentru aspiraţia sa de a deveni un aliat cu drepturi depline este bine cunoscut. Vom continua să fim un susţinător ferm al Kievului”, a spus şeful statului, la conferinţa după reuniunea în format restrâns dedicată pregătirii Summitului NATO de la Vilnius, care a avut loc la Haga.

El a amintit că la summitul NATO care a avut loc la Bucureşti, în 2008, aliaţii au decis că Ucraina va deveni membru NATO. „La Vilnius, trebuie să ducem acest angajament mai departe. Este vorba despre responsabilitate şi încredere în relaţia noastră cu Ucraina, dar este vorba şi despre credibilitate pentru Alianţă. La Vilnius, aşteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu preşedintele Zelenski, sperăm, în formatul noului Consiliu NATO-Ucraina”, a spus Iohannis.

„Nu trebuie să uităm de partenerii noştri cei mai vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova. Securitatea sa şi cea a Ucrainei sunt conectate. Iar securitatea lor este legată de securitatea noastră transatlantică. Dacă acestea sunt mai puternice, regiunea noastră este mai puternică, Marea Neagră este mai sigură şi, astfel, întregul teritoriu Aliat este mai sigur. Trebuie să continuăm să ne angajăm într-o cooperare strânsă cu Chişinăul, mai ales ţinând cont de eforturile uriaşe făcute de această ţară pentru a sprijini securitatea şi stabilitatea din regiune, de la începutul războiului”, a spus şeful statului român.
El a reconfirmat angajamentul de neclintit al României pentru o Alianţă mai puternică. „În calitate de Aliat dedicat, România va continua să acţioneze ca furnizor de securitate responsabil în regiunea Mării Negre. Aştept cu nerăbdare Summitul de la Vilnius şi toate rezultatele sale concrete!”, a conchis Iohannis.
Preşedintele român Klaus Iohannis a declarat că situaţia din Republica Moldova este critică şi consideră că este datoria aliaţilor NATO de a găsi căi pentru a ajuta această ţară în a-şi creşte capacitatea de rezilienţă. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că în concluziile Summitului NATO de la Vilnius se vor regăsi câteva remarci referitoare la această chestiune.
„Republica Moldova este o preocupare importantă pentru mine şi, aşa cum am aflat astăzi, pentru noi toţi. Situaţia din Moldova este critică. Consider că este datoria şi responsabilitatea noastră să găsim căi de a ajuta Moldova în a-şi creşte capacitatea de rezilienţă. Mă bucur foarte mult de faptul că şi colegii împărtăşesc această evaluare cu mine şi ar fi cu adevărat minunat dacă am putea să avem câteva remarci pe această chestiune în concluziile de la Vilnius”, a spus preşedintele Iohannis, la Haga, în cadrul unei conferinţe de presă, la finalul reuniunii organizată la Haga la invitaţia prim-ministrului Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte. La acest eveniment au mai participat preşedinţii Lituaniei şi Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei şi Norvegiei şi secretarul general al NATO. 

Bomba suedeză

Summitul de la Vilnius este dominat și de subiectul aderării Suediei la NATO, subiect controversat și care afectează discuțiile privind subiectul garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Negocieri asupra aderării Suediei la NATO, blocată de Turcia, vor reuni pe 6 iulie la Bruxelles reprezentanţi ai celor două ţări, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Lucrăm pentru a finaliza aderarea Suediei şi o nouă reuniune va fi organizată joia viitoare”, a precizat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă după o întrevedere cu şefa guvernului estonian Kaja Kallas.

Această reuniune, la care vor participa miniştri de externe, şefi ai serviciilor secrete şi consilieri în domeniul securităţii naţionale, va avea loc cu câteva zile înainte de summitul NATO organizat la Vilnius pe 11 şi 12 iulie. Suedia este „invitată” să adere la NATO din iunie 2022, însă candidatura ei, care trebuie ratificată de cele 31 de state membre, este blocată de Turcia şi Ungaria.

Parlamentul Ungariei a pus pe agenda sa ratificarea aderării Suediei la NATO în cadrul unei sesiuni extraordinare de vară, ce va începe după încheierea dezbaterilor actuale şi se va termina pe 7 iulie.

Ţările occidentale, în special SUA, au îndemnat Turcia să dea undă verde aderării Suediei la NATO, subliniind că Stockholmul a respectat termenii unui acord încheiat cu Ankara.

Divergenţele sunt generate de atitudinea Suediei faţă de mişcările de opoziţie kurde, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), înscris pe lista neagră de către Ankara, care le consideră „grupări teroriste”.

Dezamăgire papală

Papa Francisc a declarat anterior că nu se întrezăreşte o încheiere a războiului din Ucraina, în momentul în care emisarul Vaticanului pentru pace a încheiat trei zile de discuţii la Moscova. „Realitatea tragică a acestui război care pare să nu aibă sfârşit este că cere tuturor un efort creativ comun de a imagina şi crea căi către pace”, a declarat papa Francisc în cadrul unei întâlniri cu o delegaţie religioasă a Patriarhului Constantinopolului.

Anterior, Vaticanul a anunţat într-un comunicat că emisarul papei Francisc, cardinalul italian Matteo Zuppi, a încheiat consultările la Moscova, unde s-a întâlnit cu unul dintre consilierii preşedintelui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, şi cu liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia, Patriarhul Kiril. „(Vizita a avut) ca scop identificarea iniţiativelor umanitare, care ar putea deschide căi către pace”, se arată în comunicat, adăugând că se vor lua măsuri suplimentare, fără a oferi însă detalii.

Papa Francisc a cerut în repetate rânduri încheierea războiului din Ucraina, în care au fost distruse sate şi oraşe ucrainene, au murit zeci de mii de persoane, în timp ce milioane din ucraineni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.

La rândul său, Kremlinul şi-a exprimat aprecierea pentru poziţia „echilibrată şi imparţială” a emisarului papei Francisc, cardinalul Matteo Zuppi, cu privire la situaţia din Ucraina, şi a afirmat că este gata să discute noi propuneri dacă acestea vor apărea.

Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat pentru Interfax că s-a întâlnit din nou vineri cu preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene pentru a face un bilanţ al vizitei sale de două zile la Moscova. Uşakov a afirmat că a avut loc un „schimb de opinii util pentru ambele părţi” dar „că nu au fost prezentate idei specifice”.

Sfântul Scaun, a adăugat oficialul rus, şi-a arătat disponibilitatea de a depolitiza soluţionarea problemelor umanitare legate de conflictul din Ucraina. „Susţinem această intenţie a papei”, a concluzionat Uşakov.

Flancul baltic consolidat

Germania este pregătită să desfăşoare circa 4.000 de militari în Lituania, faţă de aproximativ 800 în prezent, pentru a consolida flancul estic al NATO, a anunţat la Vilnius, ministrul german al apărării, Boris Pistorius. „Germania este pregătită să desfăşoare permanent o brigadă robustă în Lituania”, a declarat Pistorius, care se află luni în Lituania pentru a asista la exerciţiul NATO intitulat ‘Griffin Storm’, la care iau parte armatele germană şi lituaniană.

Condiţiile preliminare pentru această desfăşurare sunt „infrastructura corespunzătoare” la faţa locului, în special cazărmi şi depozite, precum şi „compatibilitatea cu planurile NATO”, a spus el, potrivit unei înregistrări transmise de ministerul său. „Acest lucru presupune un efort considerabil şi am convenit că instalarea brigăzii va avea loc pas cu pas, pe măsură ce infrastructura se dezvoltă”, a mai spus ministrul german.

Germania conduce în prezent un grup de luptă NATO staţionat în statul baltic şi dispune aici de circa 800 de militari din Bundeswehr, armata germană. La aceştia se adaugă o brigadă staţionată în Germania, dar mobilizată pentru o angajare rapidă în Lituania.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat anterior că NATO ar trebui să-şi „consolideze” flancul estic al Alianţei dacă liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, se stabileşte în Belarus, aşa cum a anunţat Kremlinul după rebeliunea eşuată a grupării Wagner contra conducerii militare a Rusiei.

„Nu vorbesc doar despre Lituania astăzi, ci cu siguranţă despre ansamblul NATO”, a precizat Nauseda. El a mai spus că guvernul de la Vilnius va aloca resurse suplimentare serviciilor de informaţii pentru a evalua „aspectele politice şi de securitate din Belarus”.

Amenințarea Wagner

Prezenţa grupului de mercenari Wagner în Belarus poate constitui „o ameninţare potenţială” pentru ţările vecine membre ale flancului estic al NATO, a atenţionat preşedintele polonez Andrzej Duda. Această prezență a îngrijorat și autoritățile de la Kiev, existând semnale puternice că armata Ucrainei își consolidează dispozitivul de la granița cu Velarus.

Republica Belarus a anunţat că patronul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a sosit pe teritoriul belarus, în cadrul unui acord ce a pus capăt rebeliunii sale de 24 de ore, sâmbătă, în Rusia.

„Este dificil să excludem că prezenţa grupului Wagner în Belarus ar putea constitui o ameninţare potenţială pentru Polonia, care are o frontieră comună cu Belarus, o ameninţare pentru Lituania (…), precum şi, potenţial, pentru Letonia, care de asemenea se învecinează cu Belarus”, a declarat Duda. „La ce servesc cu adevărat forţele grupului Wagner, altfel spus ale armatei ruse, anume în Belarus? Sunt ele menite să ocupe Belarus sau să creeze o ameninţare suplimentară dinspre nord la adresa Ucrainei, ameninţând cu un atac potenţial această ţară dinspre Belarus? Sau aceasta este o formă de ameninţare potenţială faţă de ţările noastre din NATO, faţă de Polonia?”, a mai precizat Duda.

Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, „NATO trebuie să spună în unanimitate societăţilor poloneză şi lituaniană că dacă un picior de mercenar Wagner va călca pe teritoriul Lituaniei sau al Poloniei, atunci toţi combatanţii Wagner vor fi distruşi, oriunde s-ar afla ei”. Summitul NATO ce va începe pe 11 iulie la Vilnius „este o excelentă platformă pentru a transmite un asemenea mesaj”, a mai declarat liderul de la Kiev.