Vântul schimbării determinat de realegerea la Casa Albă a fostului președinte Donald Trump deja a trecut Atlanticul, iar urmările încep să se vadă în cele mai importante capitale europene. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că Europa trebuie să își consolideze forța și capacitatea de autoapărare, altfel riscă să fie supusă presiunilor ,,prădătorilor” globali.

Macron a subliniat, în cadrul summitului Comunității Politice Europene de la Budapesta, necesitatea ca Europa să devină mai independentă și să adopte o abordare mai diversificată. Acesta a criticat tendința continentului european de a-și delega responsabilitățile geopolitice Statelor Unite și de a-și baza creșterea economică pe piața chineză. În cadrul aceluiași summit președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au subliniat necesitatea ca Europa să își asume un rol de lider în securitate și apărare, sprijinind totodată Ucraina în fața agresiunii ruse.

Pe lângă apelurile la unitate europeană au apărut și alte consecințe politice majore, în special la Berlin. Cancelarul german Olaf Scholz l-a demis pe fostul ministru de finanțe Christian Lindner pe 6 noiembrie, în urma unei dispute privind politica față de Ucraina, conform publicației germane Berliner Zeitung. Lindner, liderul Partidului Liber Democrat (FDP), propusese trimiterea de rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina, în loc de ajutor financiar, așa cum solicitase Scholz.

Demiterea lui Lindner a dus practic la colapsul coaliției guvernamentale formate din trei partide în Germania. Scholz a atribuit demiterea dezacordurilor economice, în special opoziției lui Lindner față de transferul a 3 miliarde de euro către Ucraina, invocând constrângerile financiare ale Germaniei. Kievul a cerut în mod repetat Berlinului să-i furnizeze arme germane de rază lungă de până la 500 de kilometri, depășind astfel majoritatea sistemelor de rachete oferite de alte state occidentale. Cu toate acestea, Scholz a refuzat constant aceste cereri.

Christian Lindner a susținut că suma de trei miliarde de euro nu ar face o diferență considerabilă în contextul fondurilor disponibile, argumentând în cadrul comitetului coaliției, din partea Partidului Liber Democrat, că sprijinul Germaniei pentru Ucraina ar trebui să includă sisteme de armament esențiale, cum ar fi rachetele Taurus, pentru a sprijini capacitatea de apărare a Ucrainei.

Membrii comitetului bugetar au afirmat că Germania ar putea totuși să asigure cea mai mare parte a celor patru miliarde de euro promise Ucrainei, chiar și în lipsa aprobării bugetului pe 2025 din cauza prăbușirii coaliției.

Demiterea lui Lindner de către Scholz ar putea declanșa alegeri anticipate în Germania în viitorul apropiat. Această instabilitate politică de la Berlin ar putea aduce dificultăți pentru Kiev, mai ales că partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin, câștigă sprijin și continuă să solicite tăierea finanțării destinate Ucrainei.

Olaf Scholz a anunțat că va solicita un vot de încredere pe 15 ianuarie și a exprimat dorința de a organiza alegeri anticipate până la sfârșitul lunii martie. În sondajele de opinie, alianța conservatoare CDU/CSU, condusă de Friedrich Merz, este în prezent în frunte, cu peste 30% din intențiile de vot, fiind favorizată să câștige aceste alegeri și să revină la guvernare, după ce a pierdut în fața Partidului Social-Democrat al lui Scholz acum trei ani.

Prăbușirea coaliției de guvernare din Germania va aduce probabil dificultăți economice suplimentare în lunile următoare, iar șansele de redresare pentru acest pilon economic al Europei sunt limitate și depind în mare măsură de formarea unui guvern mai stabil și politici mai coerente. Economia Germaniei, a treia ca mărime din lume, a înregistrat o creștere sub media Uniunii Europene din 2021 și se preconizează că se va contracta din nou în 2024, marcând astfel cea mai slabă performanță dintre economiile G7. Datoria publică a Germaniei este estimată la 64% din PIB pentru 2024, iar deficitul bugetar de 1,75% rămâne sub limita de 3% impusă de UE. În contrast, Franța prevede un raport datorie-PIB de 113% anul acesta, iar Italia de 135%. Viitoarea președinție a lui Trump accentuează și mai mult necesitatea unei strategii economice solide.

Un raport al Institutului Economic German arată că, în cazul în care noua administrație americană va impune tarife de 20% asupra importurilor din UE, așa cum a semnalat Trump în campania sa, iar UE va răspunde în același mod, economia Germaniei, dependentă de exporturi, ar putea înregistra o contracție de până la 1,5% în 2027 și 2028.

Previziunile actuale arată că economia Germaniei se află în pragul stagnării sau chiar al unei contracții în 2024, ceea ce ar marca cea mai lungă perioadă fără creștere economică de la reunificarea Germaniei în 1990.