Papa Benedict al XVI-lea

Federatia Rusa a restabilit, saptamana trecuta, relatii diplomatice complete cu Vaticanul, dupa decenii in care Moscova sa fost reprezentata in centrul religios al lumii catolice doar printr-un simplu birou situat in capitala rusa. Anterior, liderii bisericii romano-catolice din Federatia Rusa au confirmat finalizarea procesului de stabilire de relatii diplomatice oficiale intre Moscova si Vatican.
“Presedintele Medvedev i-a spus Papei Benedict in cadrul intalnirii de azi (n.r.-joi) ca a semnat decretul care prevede stabilirea relatiilor diplomatice complete cu Vaticanul”, a declarat purtatorul de cuvant al presedintiei ruse, Natalia Timakova, citata de agentiile internationale de presa. Ca urmare a semnarii acestui decret, cele doua tari isi vor trimite ambasadori cu puteri depline si vor deschide ambasade la Moscova si Vatican. Importanta politica a acestui demers este cu atat mai mare cu cat relatiile diplomatice dintre cele doua state au fost aproape inghetate timp de cateva zeci de ani, pe fondul neintelegerilor permanente dintre Patriarhia Ortodoxa Rusa si Biserica Romano-Catolica, aceasta din urma fiind acuzata in repetate randuri ca urmareste convertirea locuitorilor statelor CSI la catolicism.

Diplomatie religioasa

Liderii bisericii romano-catolice din Federatia Rusa au confirmat anterior finalizarea procesului de stabilire de relatii diplomatice oficiale intre Moscova si Vatican. Joseph Werth, episcopul romano-catolic al Siberiei, declara pentru editia din luna iunie 2009 a publicatiei “Rusia Catolica”, citata de KARADENIZ-PRESS, ca procesul de stabilire a relatiilor diplomatice directe intre Vatican si Kremlin este aproape de finalizare. Inaltul prelat a refuzat atunci sa stabileasca un calendar concret al infiintarii unor reprezentante diplomatice permanente ale celor doua state. Anuntul venea la scurt timp dupa ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se declara in favoarea consolidarii relatiilor diplomatice cu Vaticanul. „Rusia si Vaticanul trebuie sa isi consolideze relatiile diplomatice, la nivel de ambasade”, declara presedintele rus Dimitri Medvedev intr-un interviu publicat de catre presa italiana. „Noi suntem pentru discutarea posibilitatii de consolidare a relatiilor noastre, la maxim, la nivel de ambasada”, a mai adaugat presedintele rus.
Cu toate acestea, Medvedev a refuzat sa comenteze relatiile dintre Vatican si Patriarhia Ortodoxa Rusa. „Sfintii nostri Parinti pot avea un dialog la nivelul lor, este o alta chestiune”, a remarcat acesta. Reamintim ca relatiile dintre Vatican si puternica Biserica Ortodoxa din Rusia sunt incordate in ultimii ani, dupa ce fostul Patriarh al Moscovei i-a acuzat, cu numeroase ocazii, pe catolici de prozelitism in Federatia Rusa si fostele republici sovietice. Totodata clericii romano-catolici si greco-catolici au fost frecvent tinta Serviciului Federal rus de Informatii (FSB), iar gruparile de extrema-dreapta si neonaziste ruse au atacat lacasurile de cult catolice din Samara, Kazan si Pskov. Insa, potrivit expertilor citati de Kommersant, din momentul intronizarii noului Patriarh rus, Kiril, in februarie 2009, care s-a aflat pentru mai mult timp la conducerea diplomatiei Bisericii Ortodoxe ruse, pare sa se remarce o anumita tendinta de apropiere.
Reamintim ca Papa Benedict al XVI-lea a vizitat anterior Republica Turcia, mai multe surse mass-media din Turcia si Federatia Rusa dand ca sigura o vizita in 2010 a Inaltului Pontif in Georgia, Azerbaidjan si Armenia, state caucaziene desprinse din fostul imperiu sovietic.

Revers american

Vaticanul a respins nu mai putin de trei ambasadori al administratiei Obama, pe fondul disputelor dintre Casa Alba si biserica catolica in privinta dreptului la avort si a permisiunii de a se face cercetari pe celule stem. Printre cei respinsi se afla Caroline Kennedy precum si alte doua persoane de religie catolica, pe care Papa le considera inacceptabile din cauza opiniilor exprimate public cu privire la diverse aspecte ale dogmei bisericii, au declarat surse de la Vatican pentru Il Giornale. Pana in acest moment, serviciul de presa al Vaticanului a dezmintit oficial zvonurile, sustinand ca nu poate fi vorba despre o respingere cata vreme SUA nu a prezentat pana in acest moment nicio nominalizare oficiala pentru postul de ambasador.

Papa in Romania, intre ambitie si realitate

Papa Benedict al XVI-lea ar vrea sa viziteze Romania, onorand astfel o invitatie care i-a fost adresata de seful statului,Traian Basescu, in septembrie 2008, declara, in cadrul unui interviu pentru publicatia The Epoch Times, ambasadorul roman la Vatican, Marius Gabriel Lazurca. Potrivit publicatiei amintite, Suveranul Pontif va putea vizita Romania dupa ce Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, va merge in Italia. Conform cutumelor inter-religioase, Patriarhul BOR trebuie sa mearga la Vatican si sa reinnoiasca invitatia lansata de presedintele Basescu. „In agenda Patriarhului Bisercii Ortodoxe Romane, Daniel, nu este prevazuta o vizita in Italia”, afirma purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica. Oficialul precizeaza ca „o astfel de invitatie este posibila la nivelul relatiilor bilaterale dintre cele doua state, Romania si Vatican, dar ca, pentru o invitatie oficiala din partea Patriarhiei Romane, este necesar si acordul Sfantului Sinod al BOR, asa cum s-a procedat si in cazul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, in 1999”.

Globalizare papala

Papa Benedict al XVI-lea a mai cerut, in prima sa enciclica sociala publicata, crearea unei „autoritati politice mondiale” care sa se ocupe de asanarea economiilor lovite de criza si sa previna dezechilibre inca si mai mari. „Pentru gestionarea economiei mondiale, pentru asanarea economiilor lovite de criza, pentru prevenirea agravarii crizei si a adancirii dezechilibrelor, este urgenta infiintarea unei reale Autoritati politice mondiale”, afirma Papa in textul de 150 de pagini intitulat „Caritas in veritate”, ce trece in revista ansamblul problemelor ridicate de societatea actuala.
Acest organism, care ar constitui „un grad superior de organizatie la scara internationala, pentru gestionarea globalizarii”, ar trebui „sa procedeze la o dezirabila dezarmare integrala, la asigurarea securitatii alimentare, la protejarea mediului si la reglarea fluxurilor migratorii”, a adaugat papa Benedict al XVI-lea in comunicatul sau catre episcopi si, prin intermediul lor, catre toti catolicii. Suveranul Pontif considera ca Autoritatea si activitatile ei „va trebui sa fie reglementate prin legi (internationale) si sa fie conforme de o maniera coerenta cu principiile ajutorarii si solidaritatii”. Autoritatea „trebuie sa fie subordonata realizarii binelui comun”, „sa fie recunoscuta de toata lumea si sa se bucure de putere efectiva pentru a fi in masura sa ofere fiecaruia securitate, respect, justitie si drepturi”. Autoritatea va detine de asemenea „capacitatea de a face sa-i fie respectate deciziile de catre diferitele parti”, la fel ca „masurile coordonate adoptate de catre diverse forumuri internationale”.