Ungaria nu consideră Croaţia o ţară de încredere pentru tranzitul petrolului, iar ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a descris drept scandalos răspunsul prin care Comisia Europeană le-a cerut guvernelor ungar şi slovac să importe petrol printr-o conductă croată în locul conductei Drujba pe care Ucraina a blocat-o pentru petrolul furnizat Ungariei şi Slovaciei de compania rusă Lukoil, relatează mass-media maghiară. Ungaria şi Slovacia sunt ţările europene cele mai dependente de importurile de petrol din Rusia şi cumpără cantităţi importante de la Lukoil. Aceste state sunt considerate cei mai buni aliaţi ai Rusiei în cadrul Uniunii Europene.
Măsuri dure
Ucraina a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi nu îi mai permite acesteia să livreze petrol prin conducta Drujba, a cărei secţiune sudică traversează teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia.
Prin urmare, aceste două ţări afectate au atenţionat Ucraina şi Bruxellesul asupra încălcării de către Kiev a acordului de asociere a Ucrainei la UE, prin care Kievul s-a angajat să nu îngrădească tranzitul produselor energetice, şi au solicitat săptămâna trecută implicarea Comisiei Europene pentru a convinge Ucraina să deblocheze tranzitul petrolului livrat de Lukoil.
În lipsa unei reacţii prompte din partea Bruxellesului, guvernul premierului ungar Viktor Orban a spus că decizia Kievului de a opri aceste livrări de petrol către Ungaria şi Slovacia a fost luată de fapt cu asentimentul sau chiar la cererea Comisiei Europene, având în vedere refuzul acestor state de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.
În cele din urmă, Bruxellesul a răspuns joi Ungariei şi Slovaciei, afirmând că nu există „niciun indiciu asupra unui risc imediat” pentru aprovizionarea lor cu petrol şi sugerându-le să importe petrol din alte surse folosind o conductă care traversează Croaţia, deşi Ungaria şi Slovacia au primit derogări în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de UE după invazia în Ucraina, întrucât sunt două ţări lipsite de ieşire la mare şi au astfel mai multe dificultăţi de a se aproviziona din surse alternative.
„Ieri, vice-preşedintele executiv al Comisiei Europene, letonul Valdis Dombrovskis, a trimis o scrisoare către mine şi omologul meu slovac”, a declarat vineri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. „În această scrisoare el spune că Ucraina nu pune în pericol aprovizionarea cu petrol a Ungariei şi nici a Slovaciei şi că, în afară de aceasta, mai există o conductă care trece prin Croaţia pe care o putem folosi”, rezumă ministrul ungar, calificând scrisoarea drept „scandaloasă”.
Presiuni maghiare
Această scrisoare, remarcă Szijjarto, „dovedeşte încă o dată că ucrainenii le pot face orice doresc statelor membre ale UE, mai ales dacă sunt state pro-pace şi nu le furnizează arme”.
„Este, desigur, o coincidenţă că premierul croat i-a adresat alaltăieri preşedintei Comisiei Europene o scrisoare în care promovează conducta petrolieră care traversează Croaţia”, a continuat ministrul ungar.
„Lăsând la o parte faptul că aceste două scrisori confirmă că este vorba despre o operaţiune coordonată de la Bruxelles, mai există o mare problemă cu opţiunea croată”, întrucât „Croaţia pur şi simplu nu este o ţară de tranzit de încredere”, explică Szijjarto mai departe.
„Croaţia nu este de încredere pentru că a crescut taxa de tranzit pentru petrol de cinci ori peste media pieţei de la începutul războiului. Nu este de încredere pentru că a făcut imposibil pentru (compania petrolieră ungară) MOL să contracteze capacităţi de livrare pe termen lung. Nu este de încredere pentru că nu au făcut investiţiile necesare pentru a creşte capacitatea conductei, iar datele pe care le oferă despre capacitatea maximă a acesteia nu au fost niciodată confirmate de altcineva”, a detaliat ministrul ungar de externe.
Ungaria și Lukoil
Aceasta înseamnă că oprirea livrărilor de petrol dinspre est lasă Ungaria şi Slovacia „la cheremul unei ţări de tranzit care nu este de încredere”, a concluzionat el.
Ungaria importă anual circa două milioane de tone de petrol livrat de Lukoil, echivalentul a aproximativ o treime din importurile totale de petrol ale Ungariei. Însă rafinăriile companiei ungare MOL din Ungaria şi Slovacia depind în totalitate de petrolul furnizat de Lukoil prin conducta Drujba.
Mai mult, Slovacia nu poate rafina decât sortimentul de petrol Ural care este furnizat doar de Rusia, prelucrarea altui tip de petrol necesitând modificări tehnologice. Ministerul de Externe slovac a avertizat joi că acţiunea Ucrainei de interzicere a tranzitului petrolului furnizat de Lukoil ameninţă securitatea energetică a Slovaciei.
Garanții de la Kiev
Autoritățile de la Kiev au declarat, la începutul săptămânii, că garantează tranzitul de ţiţei rusesc de la companiile care nu sunt supuse sancţiunilor şi este dispusă să rezolve problemele în acest domeniu cu Slovacia conform acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Premierul slovac Robert Fico avertizase, acum câteva zile, că ţara sa va sista livrările de motorină către Ucraina dacă Kievul nu restabileşte transferul de petrol de la compania rusă Lukoil.
Roman Andarak, adjunct al ministrului ucrainean al energiei, a declarat marţi că Ucraina este „gata să rezolve orice chestiuni problematice” dacă Slovacia activează un mecanism corespunzător din cadrul acordului de asociere cu UE. Până acum, Bratislava nu a făcut acest pas, a precizat el într-un comentariu scris pentru agenţia Reuters, adăugând că partea ucraineană „garantează tranzitul petrolier neîntrerupt” tuturor firmelor care nu sunt supuse unor sancţiuni occidentale sau ucrainene.
Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina nu a oprit livrările de petrol de la alţi furnizori din Rusia şi continuă să fie un partener de încredere al UE pentru tranzitul petrolier. „Ucraina nu a sistat tranzitul, acesta continuă, toate comenzile sunt îndeplinite”, a afirmat el.
Războiul declarațiilor
La sfârşitul lunii iunie 2024, Kievul a impus sancţiuni pentru Lukoil, una din cele mai mari companii petroliere din Rusia, interzicându-i orice activitate pe teritoriul ucrainean şi întrerupând tranzitul de ţiţei către rafinării din Slovacia şi Ungaria.
Aceste două state s-au opus sprijinului militar al aliaţilor occidentali pentru Ucraina invadată de Rusia şi şi-au intensificat presiunile după instituirea de sancţiuni împotriva Lukoil. Contribuţia lor la livrările de motorină către Ucraina este de circa 10%, iar analiştii ucraineni apreciază că aceasta ar putea fi suplinită din alte surse.
Conducta Druzhba (Drujba) este una dintre cele mai mari și mai importante conducte de petrol din lume, transportând petrol din Rusia către mai multe țări europene, inclusiv Ungaria și Slovacia.
Cu o lungime de aproximativ 4,000 de kilometri în total, are o capacitate de transport de 1-1.2 milioane de barili pe zi.
Conducta se bifurcă în două ramuri principale: ramura de nord traversează Belarus și Polonia, ajungând în Germania și alte țări din Europa de Vest. Ramura de sud traversează Ucraina, Slovacia, Cehia, Ungaria și Croația.
Diametrul conductei variază între 20 și 48 de inch (aproximativ 50.8 cm până la 121.92 cm).
Punctul de pornire este în regiunea Samara din Rusia, iar destinațiile includ rafinării și centre de distribuție din Europa Centrală și de Vest.
Conducta este echipată cu numeroase stații de pompare pentru a menține presiunea și debitul necesare pe întreaga lungime.
Conducta a fost construită în anii 1960 și a suferit multiple modernizări și întrețineri pentru a asigura siguranța și eficiența transportului. Principalul operator al conductei este compania rusă Transneft.
Conducta Druzhba este considerată esențială de Budapesta pentru aprovizionarea cu petrol a Europei Centrale și de Est, fiind un element critic în infrastructura energetică a regiunii.
Conducta este subiectul unor diverse controverse și probleme legate de poluare și siguranță, precum și de tensiunile geopolitice dintre Rusia și alte țări.
Securitate energetică
Blocarea de către Ucraina a tranzitului petrolului furnizat Ungariei şi Slovaciei de compania rusă Lukoil prin conducta Drujba nu pune în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a acestor două ţări, a estimat joi Comisia Europeană.
Făcând referire la o analiză preliminară a Comisiei Europene, un purtător de cuvânt al acesteia a spus că nu există „niciun indiciu asupra unui risc imediat” pentru aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei cu petrol, după ce Ucraina a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi a blocat exporturile de petrol efectuate de această companie prin conducta Drujba, a cărei secţiune sudică traversează teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia.
Aceste două ţări afectate au atenţionat Ucraina şi Bruxellesul asupra încălcării de către Kiev a acordului de asociere a Ucrainei la UE, prin care Kievul s-a angajat să nu îngrădească tranzitul produselor energetice, şi au solicitat săptămâna trecută implicarea Comisiei Europene pentru a convinge Ucraina să deblocheze tranzitul petrolului livrat de Lukoil.
În lipsa unei reacţii prompte din partea Bruxellesului, guvernul premierului ungar Viktor Orban a transmis că decizia Kievului de a opri aceste livrări de petrol către Ungaria şi Slovacia a fost luată de fapt cu asentimentul sau chiar la cererea Comisiei Europene, având în vedere refuzul acestor state de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.
Demersuri comunitare
Totuşi, potrivit analizei invocate joi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, sancţiunile impuse de Ucraina companiei Lukoil nu afectează livrările de petrol prin conducta Drujba atât timp cât cantităţile furnizate de respectiva companiei sunt compensate de cele ale altor furnizori. Potrivit Kievului şi Bruxellesului, petrolul transportat de Lukoil prin conducta Drujba ar fi fost deja înlocuit de cel exportat de alţi furnizori. Dar, pe de altă parte, acelaşi purtător de cuvânt comunitar a reamintit că Bruxellesul colaborează cu statele UE pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu energie astfel încât să diminueze cât mai mult importurile din Rusia.
Fiind două ţări lipsite de ieşire la mare şi având astfel mai multe dificultăţi de a se aproviziona din surse alternative, Ungaria şi Slovacia au primit derogări în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de UE după invazia în Ucraina, astfel că pot achiziţiona în continuare petrol rusesc.
Alternativă croată?
Ungaria importă anual circa două milioane de tone de petrol livrat de Lukoil, echivalentul a aproximativ o treime din importurile totale de petrol ale Ungariei. Însă rafinăriile companiei ungare MOL din Ungaria şi Slovacia depind în totalitate de petrolul furnizat de Lukoil prin conducta Drujba.
Mai mult, Slovacia nu poate rafina decât sortimentul de petrol Ural care este furnizat doar de Rusia, prelucrarea altui tip de petrol necesitând modificări tehnologice. Ministerul de Externe slovac a avertizat joi că acţiunea Ucrainei de interzicere a tranzitului petrolului furnizat de Lukoil ameninţă securitatea energetică a Slovaciei.
Ca alternativă pentru a suplini livrările Lukoil, Ungaria ar putea importa petrol prin portul croat Omisalj şi conducta Adria legată de acesta, dar Slovacia nu are altă variantă în afara aprovizionării din Ungaria.
Kiev, măsuri dure
Decizia Ucrainei de a suspenda tranzitul de ţiţei de la compania rusă Lukoil către Ungaria şi Slovacia este în conformitate cu sancţiunile împotriva Rusiei şi nu reprezintă un şantaj, a declarat agenţiei Reuters consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de mass-media internațională.
Kievul a decis luna trecută să blocheze transportul prin oleoductul Drujba, ceea ce a provocat la Budapesta şi Bratislava îngrijorări privind posibile penurii.
Luni, Ungaria şi Slovacia au reclamat situaţia la Comisia Europeană, cerând aplicarea unui acord de asociere care în interpretarea lor nu ar fi permis Ucrainei să întrerupă tranzitul petrolier.
Vineri, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a afirmat că „şantajul” ucrainean împotriva Ungariei şi Slovaciei, care se opun războiului din Ucraina, este „necinstit”. Gergely Gyulas, citat de MTI, a arătat că blocarea transportului de ţiţei ameninţă grav securitatea rezervelor de energie.
Atac diplomatic
Podoliak a reacţionat printr-un comunicat în care susţine că suspendarea tranzitului prin oleoductul Drujba „nu are nimic de-a face cu şantajul” din punctul de vedere al Ucrainei, iar „cu siguranţă Ungaria şi Slovacia nu se remarcă privind menţinerea păcii şi nu insistă pentru pace şi justiţie ci doar pentru concesiuni faţă de Rusia”.
Oficialul de la Kiev a acuzat cele două ţări vecine că merg „împotriva curentului” Uniunii Europene, care susţine Ucraina în războiul cu Rusia. El le-a recomandat oficialilor de la Budapesta şi Bratislava să ceară Moscovei încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice şi a căilor de transport ucrainene.
Rusia atacă insistent cu rachete şi drone sectorul energetic al Ucrainei, care şi-a pierdut în ultimele luni jumătate din capacitatea de producţie. Ca urmare, pe întreg teritoriul ucrainean au loc pene grave de curent.
Măsuri imediate
Guvernul Ungariei a cerut anterior Comisiei Europene (CE) să ia măsuri imediate pentru ca Ucraina să permită din nou tranzitul ţiţeiului de la compania rusă Lukoil către Ungaria şi Slovacia, chestionând lipsa de acţiune a Bruxellesului din ultima săptămână.
„A trecut mai bine de o săptămână de când, împreună cu Slovacia, am cerut CE să ia măsuri împotriva Ucrainei pentru veto-ul său asupra tranzitului petrolului”, a denunţat ministrul de Externe Peter Szijjarto pe rețelele sociale.
Potrivit lui Szijjarto, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, ar trebui să răspundă la întrebarea „De ce nu a făcut un singur pas de mai bine de o săptămână?”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să includă pe 24 iunie Lukoil pe lista entităţilor sancţionate pentru legăturile sale cu regimul preşedintelui Vladimir Putin şi a stopat fluxul ţiţeiului rus ce tranzitează Ucraina, decizie ce le afectează, în principal, pe cele două ţări din Europa Centrală.
Atât guvernul premierului ultranaţionalist Viktor Orban, cât şi guvernul slovac al prim-ministrului populist Robert Fico au criticat decizia Ucrainei.
Răspuns slovac
Premierul slovac Fico a anunţat marţi dimineaţa că ţara sa va înceta exportul de benzină şi produse petroliere către Ucraina în cazul în care Kievul nu va relua furnizarea de ţiţei prin conducta Drujba (Prietenia).
Guvernul ungar, la rândul său, a anunţat că îşi va menţine dreptul de veto asupra celor 6,6 miliarde de euro din Fondul european de sprijinire a păcii pentru Ucraina atât timp cât Kievul continuă să blocheze tranzitul ţiţeiului.
Szijjarto consideră că, dacă Bruxellesul nu a luat măsuri, atunci când securitatea energetică a celor două ţări este în pericol, aceasta ar putea însemna fie că CE este „slabă” sau că este acelaşi executiv comunitar care se află în spatele întreruperii aprovizionării.
„În pofida ameninţării la adresa securităţii energetice a două state membre ale UE, în pofida încălcării clare a Acordului de Asociere UE-Ucraina, Bruxellesul rămâne tăcut”, a declarat oficialul ungar, potrivit Reuters. Poate că „Bruxellesul, şi nu Kievul a inventat totul; CE, şi nu guvernul ucrainean, a fost cea care a vrut să şantajeze două ţări pro-pace care resping transferurile de arme” către Kiev, a mai spus el.
O referire la faptul că Budapesta şi Bratislava pledează pentru un armistiţiu imediat între Ucraina şi Rusia, notează EFE.
Într-un răspuns scris, CE a declarat că, la primirea cererilor din partea Ungariei şi Slovaciei, a început să culeagă informaţii. „Comisia a adresat întrebări detaliate Slovaciei şi Ungariei pentru a realiza o analiză completă şi a contactat autorităţile ucrainene”, a precizat Bruxellesul. „Aceste întrebări se referă la volumele actualului tranzit de petrol, persoanele juridice care transportă petrolul prin Ucraina şi contractele în vigoare, posibilităţile de rute alternative de aprovizionare, precum şi costul acestuia”, a adăugat CE.
Sprijin bulgar
Bulgaria s-a oferit să ajute Ungaria să depăşească efectele create de sancţiunile impuse grupului petrolier rus Lukoil de autorităţile din Ucraina, care au oprit, practic, livrările de petrol rusesc via teritoriul Ucrainei, a declarat recent ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC), informează MTI.
„Deşi nu există o legătură directă pentru transport de petrol, adică un oleoduct, între cele două ţări, ministrul bulgar de Externe a indicat că, dacă avem nevoie de cantităţi suplimentare de produse petroliere, ei sunt în măsură să le livreze în Ungaria prin diferite mijloace”, a spus Szijjarto.
În paralel, Bloomberg anunţă că Ungaria a făcut un apel la Uniunea Europeană să intermedieze o soluţie cu Ucraina, după ce Kievul a decis să interzică tranzitul de petrol provenit de la un mare furnizor rus.
„Contăm pe Comisia Europeană şi ne aşteptăm din partea lor să ia măsuri”, a spus Peter Szijjarto, la Bucureşti.
Oficialul a reiterat că Ungaria se va adresa tribunalului, dacă UE nu va găsi o soluţie.
Executivul comunitar a început să strângă dovezi şi va monitoriza livrările de petrol, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, care a tras totuşi un semnal de alarmă cu privire la posibilul rol al Kremlinului în escaladarea acestei dispute.
„Cel mai important aspect este că trebuie să fim pregătiţi pentru decizii unilaterale care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta nu este un partener comercial de încredere”, a spus Kadri Simson, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
În luna decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importurile de petrol rusesc prin conducte, dar a scutit de la aceste sancţiuni livrările destinate Ungariei, Slovaciei şi Cehiei, în ideea de a oferi o perioadă de tranziţie acelor ţări care depind de ţiţeiul livrat prin conducta Drujba.
Declarații ciudate
Ungaria şi Slovacia au cerut Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina, după ce aceasta din urmă a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi a blocat exporturile de petrol efectuate de această companie prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia.
„Am discutat ieri cu ministrul ucrainean de externe (Dmitro Kuleba), care a spus că ei permit integral tranzitul petrolului, dar acest lucru nu este adevărat”, a declarat presei la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Acesta şi-a manifestat mirarea faţă de măsura Kievului de a bloca aprovizionarea Ungariei cu petrol al companiei Lukoil, deşi 42% din electricitatea importată de Ucraina luna trecută a fost furnizată de Ungaria.
O reacţie asemănătoare a avut premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară de asemenea furnizează Ucrainei electricitate, de care Kievul are mare nevoie după ce Rusia a distrus în bombardamente o mare parte din sistemul energetic ucrainean. Potrivit lui Fico, oprirea de către Ucraina a tranzitului petrolului furnizat Slovaciei de Lukoil este cu atât mai mult de neînţeles în condiţiile în care Slovacia livrează Ucrainei motorină din petrolul pe care-l rafinează.
Ungaria şi Slovacia au iniţiat acum o procedură de consultare cu Comisia Europeană. „Comisia are trei zile să răspundă cererii noastre, după care vom aduce chestiunea în faţa instanţei”, a indicat ministrul Szijjarto. Dacă procedura de consultare nu dă rezultate, Ungaria şi Slovacia vor sesiza o instanţă internaţională, urmând să decidă care va fi aceasta, a adăugat ministrul ungar.
Dificultăți de aprovizionare
Fiind două ţări lipsite de ieşire la mare şi având astfel mai multe dificultăţi de a se aproviziona din surse alternative, Ungaria şi Slovacia au primit derogări în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de UE după invazia în Ucraina, astfel că pot achiziţiona în continuare petrol rusesc.
Ungaria importă anual circa două milioane de tone de petrol livrat de Lukoil, echivalentul a aproximativ o treime din importurile totale de petrol ale Ungariei. Însă rafinăriile companiei ungar MOL din Ungaria şi Slovacia depind în totalitate de petrolul furnizat de Lukoil prin conducta Drujba, care traversează Ucraina.
Interdicţia aplicată acum de Ucraina priveşte numai compania Lukoil, permiţând tranzitul petrolului livrat de ceilalţi furnizori ruşi. Ca alternativă pentru a suplini livrările Lukoil, Ungaria ar putea importa petrol prin portul croat Omisalj şi conducta Adria legată de acesta, dar Slovacia nu are altă alternativă în afara aprovizionării din Ungaria.
Potrivit companiei ucrainene Naftogaz, deşi livrările de petrol ale companiei Lukoil prin conductele din Ucraina au fost oprite, volumul petrolului rusesc care a tranzitat până în prezent în iulie prin aceste conducte este aproximativ acelaşi ca în lunile precedente.
Soluție legală
Ungaria şi Rusia caută o soluţie pentru ca grupul petrolier rus Lukoil PJSC să poată relua livrările de petrol către Ungaria, odată cu intrarea în vigoare a unor sancţiuni mai dure vizând compania rusească în Ucraina.
Luna trecută, Ucraina a decis să înăsprească sancţiunile impuse Lukoil, interzicând practic companiei petroliere ruseşti să mai utilizeze Ucraina ca ţară de tranzit pentru produsele sale.
Compania energetică ungară Mol şi firma petrolieră rusească Lukoil lucrează la găsirea unei soluţii, a declarat anterior seara ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, la finalul unei întâlniri cu omologul rus Sergei Lavrov, pe marginea unei reuniuni ONU la New York.
„Există în prezent o situaţie legală în Ucraina pe baza căreia Lukoil nu mai face în prezent livrări către Ungaria”, a spus Szijjarto, fără a oferi detalii cu privire la care sunt motivele care au stat la baza acestei opriri. „Acum lucrăm la o soluţie legală”, a adăugat Szijjarto.
Lukoil este una dintre firmele ruseşti care furnizează petrol Ungariei via ramura sudică a conductei Drujba, care trece prin Ucraina. În prezent, grupul energetic ungar MOL se bazează pe livrările ruseşti pentru două treimi din necesarul său de ţiţei, însă estimează că, începând din 2025, va putea să le înlocuiască complet cu petrol din alte surse.
Ungaria şi-a intensificat legăturile energetice cu Rusia, chiar şi după invazia rusească din Ucraina, semnând mai multe acorduri pentru creşterea livrărilor de gaze naturale, după ce premierul Viktor Orban a obţinut o scutire de la sancţiunile UE cu privire la energie. Guvernul de la Budapesta a reuşit să recupereze aproape totalitatea profiturilor excepţionale realizate de grupul petrolier Mol graţie unei taxe speciale destinate să acopere găurile din buget.
Relații dificile
În ultimii ani, relațiile dintre Ungaria și Ucraina au fost tensionate din cauza legislației ucrainene privind educația, care a afectat minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia. Budapesta a criticat Kievul pentru limitarea dreptului minorităților de a studia în limba maternă.
Ungaria și-a menținut poziția critică față de politica lingvistică a Ucrainei, iar aceste tensiuni au continuat să fie un punct de discordie major.
Budapesta a continuat să blocheze integrarea Ucrainei în NATO, invocând discriminarea minorităților maghiare. Acest lucru a dus la tensionarea relațiilor cu alte state membre NATO și UE, care susțineau integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei.
Tensiunile diplomatice au escaladat, iar Ungaria a făcut apeluri repetate la organizațiile internaționale pentru a interveni în favoarea protecției drepturilor minorităților maghiare din Ucraina.
Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale. Ungaria a adoptat o poziție controversată, pledând pentru pace și refuzând să permită tranzitul armelor către Ucraina prin teritoriul său, subliniind necesitatea de a proteja comunitatea maghiară din Transcarpatia.
Ungaria a oferit ajutor umanitar refugiaților ucraineni, dar a continuat să mențină o poziție rezervată în ceea ce privește sprijinul militar direct pentru Ucraina, ceea ce a provocat critici din partea altor state membre UE.
Războiul din Ucraina a afectat semnificativ comerțul bilateral, dar Ungaria a continuat să furnizeze resurse energetice, inclusiv gaz și electricitate, în ciuda contextului geopolitic dificil.
Relația dintre Ungaria și Ucraina din ultimii ani a fost marcată de tensiuni politice persistente legate de drepturile minorităților și de pozițiile geopolitice divergente. Cu toate acestea, au existat eforturi continue de cooperare în domeniul economic și de susținere a comunităților afectate de conflict. Relațiile bilaterale au fost influențate semnificativ de contextul regional și internațional, reflectând complexitatea și interdependențele din Europa Centrală și de Est.
Îngrijorări europene
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, şi-a exprimat preocuparea în legătură cu noile reglementări adoptate de Ungaria privind regimul de vize pentru lucrătorii străini din Rusia şi Belarus.
Trebuie să se asigure că „cetăţenii ruşi care ar putea reprezenta o ameninţare de spionaj sau alte ameninţări de securitate sunt supuşi celui mai ridicat nivel de verificare”, a scris Johansson într-o scrisoare adresată ministrului de interne ungar Sandor Pinter şi pe care a difuzat-o pe platforma X.
Comisarul european a afirmat în text că noile reglementări ameninţă să submineze protecţia spaţiului Schengen şi a făcut apel la guvernul ungar să dea explicaţii.
Scrisoarea Ylvei Johansson vine după ce în iulie Budapesta a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia.
Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc.
De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria.
Aceste reglementări au stârnit indignare în UE în ultimele zile, preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, avertizându-l într-o scrisoare pe preşedintele Consiliului european Charles Michel că ele pot reprezenta un „risc serios” pentru securitatea Uniunii.
Misiune de pace
Guvernul premierului ungar Viktor Orban este perceput de alte state membre ale UE ca fiind apropiat de Rusia. Orban a fost dur criticat de alte ţări ale Uniunii pentru recentele sale vizite la Kiev, Moscova şi Beijing, într-o „misiune de pace” pe cont propriu vizând încetarea războiului din Ucraina.
Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, a avut o abordare distinctă și controversată în privința războiului din Ucraina, în special datorită relațiilor sale cu Rusia și China. El a avut întâlniri cu președintele Vladimir Putin înainte de invazia Rusiei în Ucraina, subliniind importanța relațiilor economice și energetice dintre cele două țări. După izbucnirea conflictului, poziția sa a rămas ambiguă, pledând pentru pace și dialog.
Orbán a vizitat Moscova în cadrul eforturilor diplomatice de a media un dialog de pace, susținând necesitatea negocierilor directe între părțile implicate. Aceste demersuri au fost percepute critic de multe state occidentale, inclusiv Germania, Franța, care au considerat că apropierile sale de Rusia subminează sancțiunile internaționale.
Orbán a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, argumentând că acestea dăunează economiilor europene mai mult decât Rusiei. A pledat pentru ridicarea sancțiunilor și revenirea la negocieri pentru o soluție diplomatică.
Demers contestat
Orbán a vizitat Kievul pentru a discuta cu președintele Volodymyr Zelensky despre situația comunității maghiare din Transcarpatia și pentru a oferi sprijin umanitar. Deși a subliniat sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, a fost rezervat în ceea ce privește furnizarea de arme.
Vizitele sale la Kiev au continuat să se concentreze pe protecția drepturilor minorităților maghiare și pe oferirea de asistență umanitară. Relațiile au rămas tensionate din cauza poziției Ungariei față de conflict și a refuzului de a permite tranzitul armelor prin teritoriul său.
Premierul de la Budapesta a avut mai multe întâlniri cu liderii chinezi, promovând relațiile economice și comerciale dintre Ungaria și China. În contextul războiului din Ucraina, a discutat despre rolul Chinei ca posibil mediator în conflict.
Orbán a vizitat Beijingul pentru a explora posibilitățile de cooperare în medierea unui acord de pace. China, având o influență semnificativă asupra Rusiei, a fost văzută ca un actor cheie în orice potențial proces de negociere.
La câteva săptămâni după vizita premierului Orban, șeful diplomației de la Kiev, Dmytro Kuleba, a ajuns și el în China, ca parte a demersurilor părții ucrainene de a intensifica presiunile comunității internaționale împotriva Federației Ruse.
Demersurile lui Orbán au fost criticate de partenerii occidentali, care au văzut în poziția sa o posibilă subminare a eforturilor internaționale de izolare a Rusiei și de sprijinire a Ucrainei. Relațiile Ungariei cu Ucraina și alte țări membre NATO și UE au fost tensionate din cauza poziției sale față de sancțiuni și a reticenței de a sprijini direct eforturile militare ale Ucrainei.
Eforturile lui Orbán de mediere nu au dus la rezultate concrete imediate, dar au evidențiat diviziunile în cadrul UE cu privire la abordarea conflictului. În plan intern, poziția lui Orbán a consolidat sprijinul pentru guvernul său printre alegătorii care împărtășesc viziunea sa naționalistă și sceptică față de UE.
Viktor Orbán a adoptat o abordare distinctă în eforturile sale de a media o soluție la conflictul din Ucraina, axându-se pe dialog și pe menținerea și aprofundarea relațiilor economice și diplomatice cu Rusia și China. În timp ce aceste demersuri au fost criticate de multe state occidentale, ele au reflectat politica externă a actualului guvern maghiar.
0 Comentarii