Valoarea de întrebuințare a Moldovei pentru interesele Statelor Unite

de | sept. 9, 2024 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA | 0 comentarii

Invazia Ucrainei de către Rusia din februarie 2022 a avut un impact dramatic asupra securității și peisajului politic al Europei. Moldova, o țară mică cuprinsă între Ucraina și România, se află la o răscruce istorică. Cu un guvern și președinte pro-occidental, Moldova este pregătită pentru integrarea europeană, dar legăturile sale istorice cu Rusia și proximitatea […]

Invazia Ucrainei de către Rusia din februarie 2022 a avut un impact dramatic asupra securității și peisajului politic al Europei. Moldova, o țară mică cuprinsă între Ucraina și România, se află la o răscruce istorică. Cu un guvern și președinte pro-occidental, Moldova este pregătită pentru integrarea europeană, dar legăturile sale istorice cu Rusia și proximitatea cu războiul în curs din Ucraina o vulnerabilizează și o obligă să caute opțiuni de securitate cu aliații occidentali, în special cu Statele Unite, .

În timp ce Ucraina se apără, cu din ce în ce mai puțin succes, din păcate, de o invazie militară rusă în estul țării, Moldova se confruntă cu un război hibrid paralel al Rusiei, care are ca scop destabilizarea regimului Maiei Sandu și subminarea direcționării țării către Occident. Ucraina și Republica Moldova sunt luate împreună atunci când se fac proiecțiile și strategiile acestei zone fierbinți, atât de Rusia cât și de Statele Unite. Independența și supraviețuirea Moldovei depind, în afară de sprijinul interesat și fratern al României, și de capacitatea Ucrainei de a rezista agresiunii Rusiei. Ucraina are, la rându-i, nevoie de un punct occidental robust de sprijin în Moldova, în lupta cu Rusia dar și pentru stabilitatea sa postbelică, indiferent de cum va arăta teritorial după încheierea ostilităților. Geografia Moldovei și dorința de a deveni o democrație funcțională fac din Chișinău punct un interes strategic pentru Statele Unite, de aceea, America privește cu interes valoarea de întrebuințare a Chișinăului.

De la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, a crescut îngrijorarea că Moldova vecină va fi următoarea țintă militară în încercarea Moscovei de a recâștiga controlul asupra fostelor republici sovietice în vederea refacerii coridorului său de securitate amenințat de o apropiere periculoasă a Occidentului de propriul său teritoriu. Liderii pro-europeni ai Moldovei sunt conștienți de mult timp de eforturile Rusiei de a le destabiliza țara, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024 și 2025. Pe lângă infiltrarea elementelor pro-ruse în dinamica vieții politice, un alt mecanism important al Moscovei este este Transnistria, o regiune care s-a desprins de Moldova în urmă cu aproximativ 30 de ani cu sprijinul Rusiei și care este folosită intens pentru a frâna apetitul Chișinăului pentru o eventuale aderare la UE și NATO.

Până de curând, Moldova nu a prioritizat îmbunătățirea capacităților sale militare. I-au lipsit resursele materiale, interesul determinat de asigurare a securității și o mentalitate de țară mică ce nu trebuie să devină prea vizibilă în ochii marilor forțe ce o înconjoară. Istoria i-a dovedit că neutralitatea din Constituție a fost mult mai nocivă acum când istoria începe să se contracte.

Astăzi, Chișinăul a înțeles riscurile și schimbat politica de securitate participând la mai multe aranjamente de securitate occidentale: ia parte la Parteneriatul pentru Pace cu NATO, contribuie la forța internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR) condusă de NATO și la contingentul italian de la Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL). În plus, se fac eforturi pentru a-și îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele NATO.

Războiul din Ucraina a obligat Moldova să-și regândească abordările și capacitățile de securitate și apărare și pentru a le reforma în consecință. Moldova este într-un paradox: cetățenii săi sunt favorabili aderării la UE dar reticenți la o prezență militară americană și ca membră în NATO.

Relația de cooperare economică și de securitate dintre SUA și Republica Moldova a fost relativ modestă dar invazia rusă a Ucrainei a schimbat datele. Moldova a înțeles din exemplul ucrainean că este foarte dificil să poată opune rezistență unui atac militar rusesc, consecințele fiind fatale. Cum nici România nu se află în postura să garanteze integritatea și apărarea teritoriului moldovenesc, Chișinăul, prin deschiderea către Occident a guvernării Maiei Sandu, a cultivat accelerat parteneriatul american drept garant al rezistenței moldovenești împotriva unui atac rusesc.

Moldova a trimis, în acest context, contingente de soldați la exerciții de antrenament conduse de SUA în Europa. Garda Națională din Carolina de Nord și Forțele Armate ale Moldovei au desfășurat instruiri comune sub auspiciile Programului de Parteneriat de Stat iar Washingtonul a oferit Chișinăului de multă vreme finanțare militară externă.

În urmă cu trei ani, cooperarea militară între Republica Moldova și SUA era modestă dar în Moldova, în 2023, Divizia 101 Aeropurtată Americană a condus deschis exerciții comune cu forțele moldovenești.

„Sunteţi un partener preţios în regiune”, declara Secretarul de stat american Antony Blinken, referindu-se la Moldova și a salutat munca „în circumstanţe dificile” a preşedintei Maia Sandu, care a întors cu hotărâre ţara sa spre Uniunea Europeană. Blinken a promis că va susţine „o democraţie rezilientă” în faţa tentativelor de destabilizare ale Rusiei. „Vrem să ne asigurăm că poporul moldav poate să-şi decidă el însuşi soarta. Aceasta este miza”, a insistat secretarul de stat american. La rândul său, Maia Sandu a recunoscut beneficiile directe ale sprijinului american pentru Republica Moldova prin sancţionarea celor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova. „Ne sprijiniţi în visul nostru ca Republica Moldova să devină un pământ al păcii, prosperităţii şi securităţii pentru cei ce muncesc onest. Trăim vremuri în care dorinţa oamenilor de a trăi în libertate şi pace e pusă la grea încercare de adversarii democraţiei. Vecinii şi prietenii din Ucraina plătesc în fiecare zi un preţ cumplit pentru aspiraţia de a fi liberi. Vă mulţumesc pentru că sprijiniţi Ucraina. Prin rezistenţa sa, Ucraina ne protejează pacea, iar sprijinul pentru Ucraina înseamnă şi sprijin pentru securitatea Republicii Moldova”, a întărit Maia Sandu perspectivele colaborării dintre cele două părți.

Relații bilaterale de peste trei decenii

Statele Unite au recunoscut, la 25 decembrie 1991, independența Republicii Moldova iar la 18 februarie 1992 cele două țări au stabilit relații diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Moldova precizează că SUA se află printre principalii investitori și parteneri de dezvoltare, acordând pe parcursul a peste trei decenii sprijin și suport tehnic, financiar, cât și de dezvoltare.

După ce Moldova a devenit o țară independentă, ulterior căderii Uniunii Sovietice, Statele Unite și-au afirmat angajamentul de a-i susține suveranitatea și integritatea teritorială dar gradul de implicare a rămas mai mult la nivel declarativ. Acest angajament a fost testat la scurt timp după ce conflictul transnistrean s-a încheiat cu o încetare a focului care a inclus prevederi pentru o forță trilaterală de menținere a păcii, asigurând astfel independența de facto a Transnistriei.

Washingtonul a susținut oficial o soluționare pașnică a disputei teritoriale, o poziție care a modelat din punct de vedere istoric abordarea sa față de regiune. Dar eforturile de a ajunge la o înțelegere nu au mers nicăieri din 2003, când unul dintre consilierii lui Vladimir Putin la Kremlin, Dmitri Kozak, a reușit pentru scurt timp să-l convingă pe președintele Republicii Moldova să semneze un acord care ar fi unificat Republica Moldova ca federație și ar fi permis prezența continuă a Rusiei. trupe în Transnistria. Washington-ul s-a opus acordului în parte pentru că ar fi închis efectiv ușa viitoarei aderări a Moldovei la NATO – tocmai motivul pentru care Rusia l-a susținut.

Fostul preşedinte al R. Moldova, Petru Lucinschi, comentând, într-un interviu vizita la Chişinău a secretarului de stat al SUA John Kerry, în 2013, şi relaţiile moldo-americane, spunea: „Noi trebuie să fim atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, dar numaidecât, obligatoriu, să ne păstrăm o poziţie avantajoasă şi de prietenie cu vecinii şi cu puterile mari”.

Despre așteptările Moldovei de la America, Lucinschi declara: „America este cea mai influentă ţară în lume. De aceea susţinerea ne încurajează, la anumite momente, avem nu numai susţinere morală, dar şi financiară, economică şi în toate celelalte domenii. Aceasta foarte mult înseamnă. Eu cât am lucrat, noi am dus această politică de relaţii bune cu America şi mă bucur că noi continuăm lucrul acesta. […] SUA e aşa o ţară că are atribuţii faţă de oricare punct de pe globul pământesc. De aceea noi suntem aici totuşi într-o zonă extra-populată, cu istorie, cu tot ce doriţi. Avem rolul nostru, avem locul, avem interesul nostru de dezvoltare. Şi e clar că America ne acordă atenţie. Democraţii americani, tradiţional, ţările mici, minorităţile le pun cam pe locul întâi, e una dintre priorităţile partidelor democratice din America”.

Care sunt condițiile, pe termen scurt, în viziunea americană, pentru ca Moldova să își mențină traseul pentru o integrare definitivă în blocul occidental? Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS), cunoscutul think thank american, transmite o serie de indicii și recomandări:

  • Statele Unite să continue să ofere asistență Ucrainei și Moldovei
  • Ucraina să reușească să rețină forțele rusești pe câmpul de luptă
  • Maia Sandu să fie realeasă președinte
  • Agenda de reforme a Moldovei și deschiderea economică cu Uniunea Europeană să continue să progreseze
  • Moldova să fie capabilă să facă față unei crize energetice care va avea loc în decembrie 2024

Retorica care cere o mai mare implicare americană în Moldova nu este o noutate. Senatorii precum John McCain și Lindsey Graham (cunoscut pentru retorica anti-rusească), au pledat pentru creșterea „cooperării și sprijinului pentru Ucraina, Georgia, Moldova și alți parteneri non-NATO”, inclusiv pentru încorporarea Moldovei și Georgiei în NATO. Mai recent, fostul consilier pentru securitate națională John Bolton a susținut că „circumstanțele de astăzi oferă totuși un motiv convingător pentru ca NATO însăși să lanseze eforturi de a expulza forțele ruse rămase din Moldova și de a reduce mașinațiunile politice ale Moscovei, în mod voluntar sau în alt mod”. Aceste îndemnuri retorice au, însă, un risc de clonare a precedentului ucrainean deoarece un cap de pod occidental pe partea de apărare în Republica Moldova ar însemna o altă linie roșie pentru Rusia și ar determina o posibilă intervenție militară cu consecințe necontrolate în micul stat dintre Prut și Nistru.

Din punct de vedere al securității, Republica Moldova se confruntă, în ciuda propagandei, cu o mică amenințare de a fi invadată de Moscova, atâta timp cât Rusia rămâne implicată în conflictul său cu Ucraina.

Având în vedere că Rusia este ocupată în Ucraina sunt opinii care cer mai degrabă ca Washingtonul să se implice mai discret în afacerile politice moldovenești. În schimb, se consideră că europenii ar trebui, mai degrabă, să preia conducerea în eforturile pentru o soluționare pașnică a conflictului înghețat din Transnistria, complicația care aduce rețineri la Bruxelles când e vorba de primirea Moldovei ca membru al UE. Prin rezolvarea oficială a disputei, calea Moldovei către aderarea în cele din urmă la UE va fi mai simplă. Dar UE nu pare că dorește să sprijine cu adevărat Moldova în dosarul transnistrean, de aceea prezența americană apare ca fiind mai convenabilă.

Cu toate acestea, Washingtonul poate încuraja revitalizarea discuțiilor dialogului 5+2 , care include Rusia, Ucraina, UE, SUA, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Moldova și autoritățile din Transnistria însăși. Deși reluarea acestor discuții s-ar putea dovedi dificilă atâta timp cât războiul ruso-ucrainean continuă, toate părțile au miza să-și demonstreze buna-credință în a lucra pentru a ajunge la o înțelegere care să pună capăt conflictului înghețat din Transnistria.

Ce face America pentru Moldova acum?

Din 2024, Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa după Ucraina, cu un PIB actual pe cap de locuitor de 7.490 USD. În comparație, PIB-ul actual al Estoniei pe cap de locuitor este de 31.850 USD. Potențialul economic al Moldovei a fost afectat, de-a lungul celor peste trei decenii de independență, de slăbiciunea instituțională, disfuncția politică, corupția endemică și amestecul constant al Rusiei, care i-au blocat inițiativele de dezvoltare și intențiile pentru parcurgerea drumului către aderarea la UE și au obligat pe moldoveni să emigreze în căutarea unei vieți mai bune în străinătate.

Implicarea americanilor în sprijinirea economiei și societății moldovenești nu este de neglijat și a crescut exponențial ultimii ani. Statele Unite sprijină consolidarea statului de drept, reforma justiției, cooperarea comercial-economică, securitatea și apărarea, securitate și rezistență energetică, contacte interumane, etc.

Asistența oferită pe parcursul anilor prin intermediul USAID și a altor agenții guvernamentale americane, implementarea diverselor proiecte și programe de asistență în domenii prioritare pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sporirea competitivității economiei naționale, printre care agricultura, viticultura, turismul, industria ușoară, industriile creative, ICT, toate împreună sprijină reformele și contribuie la consolidarea creșterii economice, aspect de care țara are nevoie vital.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a promis la finalul lunii mai 2024 un ajutor de 135 de milioane USD pentru Republica Moldova pentru securitatea energetică și pentru a contracara dezinformarea rusă. Blinken a făcut o scurtă vizită în Europa de Est cu o oprire la Chișinău, capitala Republicii Moldova, unde a anunțat asistența în cadrul unei conferințe de presă cu președintele Maia Sandu. Blinken a spus că 85 de milioane USD vor fi destinate întăririi infrastructurii energetice, iar 50 de milioane USD au fost menite să revizuiască industriile energetice și agricole și să descurajeze dezinformarea.

Înainte, SUA au oferit Moldovei 774 de milioane USD în ajutor financiar de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022. Dintre acestea, aproximativ 300 de milioane USD au fost alocate pentru securitatea energetică.

Moldova, cu aproximativ 2,5 milioane de locuitori, era în întregime dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale. S-a confruntat cu o criză energetică acută după ce Moscova a redus dramatic livrările în iarna anului 2022. Problemele energetice ale Moldovei s-au agravat în acel an după ce a suferit întreruperi temporare, deoarece sistemele sale energetice din epoca sovietică au rămas conectate cu cele ale Ucrainei, care erau puternic lovite de armata rusă.

Cât de mult ar trebui să se implice America în Moldova fără a face din aceasta o țintă iminentă pentru Rusia?

Moldova se află la o bifurcație istorică a drumului dintre integrarea europeană și constrângerea rusă, cum spuneam la început. Alegerea Occidentului și a unui parteneriat strategic cu Statele Unite este clară dacă vrea să facă un salt istoric important, dar Moldova nu poate face singură acest drum. Atâta timp cât Chișinăul dorește ajutor de la vecinii săi europeni și de la Statele Unite, Occidentul ar trebui să-l ofere deoarece este o șansă pentru ambele părți. Este în interesul Americii dar și al Europei ca Moldova, o piesă importantă în lupta multidimensională a Occidentului cu Rusia, să rămână sigură, stabilă și suverană, cu o influență exterioară minimă. Aceasta este partea de teorie a poziției Moldovei pe harta intereselor occidentale însă America, mai ales, este un imperiu pragmatic față de care trebuie să poți dovedi un grad de utilitate care să te facă atractiv în investiții de toate categoriile.

Moldova este o țară mică în Europa de Est de dimensiunea Marylandului. Cu o populație ceva mai mică decât orașul Los Angeles, nu se poate iluziona că este irezistibilă pentru factorii de decizie de la Washington sau Bruxelles pentru a dori o investiție economică majoră în acest colț de lume. Economia din R. Moldova nu este o miză pentru americani iar zona gri în care încă funcționează, plus lipsa unor resurse energetice, de tip petrol, gaze, metale rare, sau potențialul agricol redus din cauza teritoriului redus, o fac puțin atractivă. Comparativ cu Ucraina și potențialul său economic și strategic impresionant, Moldova este un stat pitic. Adevărul rece este că în afară de miza conflictului proxy cu Rusia, America nu are interese prea mari legate de această țară îndepărtată. Așezarea ei lângă Ucraina îi dă gradul de interes și de întrebuințare pentru Washington care urmărește întărirea ei pentru a nu se mai întoarce către Rusia. O Moldovă pro-europeană și pro-americană care să găzduiască trupe și baze NATO la Marea Neagră, în vecinătatea Rusiei, reprezintă un câștig valoros pentru strategiile de contracarare ale influenței Moscovei.

Privind harta de la Marea Neagră, o salbă de 3 state din fosta sfera de influență sovietică, Ucraina, România și Moldova pe care să înființezi baze militare, cu armele și trupele aferente, oferă NATO și Americii o putere remarcabilă de descurajare și, la nevoie, de luptă, împotriva planurilor Moscovei pentru expansiune geopolitică. Dacă Rusia ajunge la gurile Dunării, Moldova este cu atât mai importantă ca aliat american. România este în NATO și UE și are un puternic angajament de parteneriat strategic cu Statele Unite, având o serie de baze și facilități militare deja construite. Însă, situația este complicată. Cu Ucraina sfâșiată de război și cu Moldova interesată puternic de apartenența la Occident dar neconvinsă la nivel de populație că trebuie să fie în NATO, situația este incertă. Mai ales că Rusia depune eforturi importante pentru a nu repeta în Moldova scenariul Ucraina 2.

Petru Lucinschi exprima, în 2013, speranța sa privind implicarea americanilor în viitorul Moldovei: „Lista de ajutor este una: America să susţină dezvoltarea Republicii Moldova ca un stat independent, suveran, nealipit la niciun fel de bloc, care îşi doreşte prosperarea ţării, în cadru liniştit, de pace”. Ce spunea în 2013 era mai curând la nivel de ideal, proiectând o Americă ce ar oferi ajutorul dezinteresat și prin prisma valorilor sale tradiționale: democrație, economie de piață și stat de drept. Realitatea, după 2022, este că americanii au interes pentru Moldova, o ajută, dar cu un preț care intră în contradicție cu paradigma „iluziei neutralității” cultivă de Chișinău de la independență. Valoarea de întrebuințare a Moldovei este doar împotriva Rusiei, restul de argumente fiind palide. Necesitatea Americii de export al valorilor sale consacrate este puternic influențată în Moldova de utilitatea teritoriului său împotriva Rusiei. Creșterea implicării americane în afacerile politice moldovenești poate transforma țara într-o altă sursă de escaladare între Occident și Rusia.

Din aceste considerente Moldova este prinsă într-un clește istoric din care multe opțiuni nu are. Vecinătatea cu marele spațiu rus și cu Ucraina este un blestem geopolitic mut mai greu de anulat fie și puternic susținută de România. Condamnată la subdezvoltare din cauza statutului său istoric incert, direct influențat de Rusia, Moldova încearcă să tureze motoarele sperând ca va trece granița în Europa și va scăpa de post-sovietismul nociv. Asemenea României în anii 1990, este obligată să încerce, altfel va rămâne alte zeci de ani în sărăcie și incertitudine. Nu are atuuri economice dar este situată geografic într-un spațiu unde este utilă Occidentului și Americii, dar trebuie să joace înțelept și doar prin pași și compromisuri în interesul său. Dacă Rusia pierde influența asupra destinației Moldovei de tampon pentru securitatea sa, Chișinăul poate spera că va beneficia de statutul de țară în care Occidentul va investi bani și input de securitate. Rusia a eșuat în a investi prosperitate în Moldova încât să își mențină valoarea ca metropolă și să nu determine mica țară din Sud-Estul Europei să se uite în altă parte. A avut 34 de ani la dispoziție pe care i-a ratat din propria neputință și încremenire de mentalitate post-imperială.

Afacerile politice din Moldova, inclusiv disputa teritorială transnistreană, nu au trezit serios interesul Washingtonului dintr-un motiv întemeiat: nu erau esențiale pentru securitatea națională a SUA dar, din 2022, totul este într-o schimbare de paradigmă. Cu toate acestea, analiștii moderați îndeamnă Washingtonul să nu facă din Moldova următorul război proxy cu Rusia, și să o transforme, în mod tragic, într-o nouă Ucraină devastată. Moldova ar dispărea ca stat, în cele din urmă, neavând puterea de rezistență a Ucrainei.

Drumul și dorința Moldovei pentru a deveni membră a UE nu merită să conducă Occidentul și Rusia către un nivel nou și mai periculos de escaladare ci trebuie să fie un demers organic bazat în mare parte pe dorința poporului moldovean să schimbe direcția istorică de la un trecut și un prezent complicat către un viitor mai bun. Occidentul și America au datoria să sprijine Moldova și nu să o găsească doar utilă în lupta cu Rusia.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri