În timp ce se duc negocieri strânse la Sankt Petersburg , Uniunea Europeană își construiește o strategie de înarmare pentru a descuraja orice actțune beligerantă a Federației Ruse. După venirea la Casa Albă a lui Donald Trump această strategie a fost îmbunătățită.

Începuturile sunt după atacul Federației Ruse asupra Ucrainei din 2014. În 2017 când s-au pus bazele cooperarii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul apărării și securității, în principal prin Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), parte a Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC). Aceasta își propune să coordoneze eforturile statelor membre pentru a răspunde la amenințări și crize, fără a înlocui NATO, ci complementând-o. Avem câteva elemente cheie ale cooperării în domeniul apărarii a statelor membre UE.

Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) a fostă lansată în 2017 și implică 25 de state membre care colaborează în proiecte concrete, cum ar fi dezvoltarea de tehnologii militare, îmbunătățirea mobilității militare sau gestionarea crizelor. Proiectele comune sunt în sisteme de drone, sateliți sau capabilități cibernetice.

Astfel a fost inițiat în 2021 Fondul European de Apărare (EDF) ce are un buget de aproximativ 8 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Acest fond finanțează cercetarea și dezvoltarea de tehnologii și echipamente militare comune.

Franța a propus în 2018 Inițiativa Europeană de Intervenție (EI2) ce este complementară și care implică 14 state (inclusiv unele din afara UE) pentru a facilita intervențiile rapide în crize.

De asemeena se discută și pentru planuri punctuale de desfășurare de misiuni și operațiuni (PSAC), prin care Uniunea să desfășoare misiuni civile și militare, cum ar fi operațiuni de menținere a păcii, instruire militară (ex. EUTM din Mali) sau de combaterea a pirateriei (ex. Operațiunea Atalanta).

Obiectivele acestor politici este de a câșiga autonomie strategică, UE dorind să-și reducă dependențele de alte puteri în materie de apărare, cum ar fi Statele Unite. În decursul desfășurarii războiului din Ucraina, țările membre UE au constatat că există disfuncționalități în cooperarea militară și a stabilit politici comune de dezvoltarea de capabilități comune pentru a face față amenințărilor moderne de tip război hibrid, atacuri cibernetice si dezinformare. Astfel s-au creeat căi de armonizare a resurselor și strategiilor militare ale statelor membre.

Trebuie subliniat că scopul nu este de a construi o armată europeană unică din cauza birocrătizarii excesive din Uniune, unde deciziile se iau în unanimitate, făcând ca NATO, o organizație construită pe alte principii și reguli mult mai flexibile, să rămână principalul pilon de apărare pentru majoritatea statelor membre. Luăm în considerare și faptul că există diferențe de opinie între statele estice, foste comuniste, care se bazează mai mult pe NATO, și cele vestice, care promovează autonomia strategică.

Astfel au fost lansate programe comune de îmbunătățire a industriei de apărare prin sprijinirea de inițiative pentru o strategie industrială europeană de apărare și programele din industria de apărare care să aibă ca urmare consolidarea de capacități de producție și inovație în domeniul apărării pentru rezolvarea lacunelor critice de capacitate pentru a asigura pregătirea Uniunii de a răspunde eficient amenințărilor de securitate.

Au fost demarate mecanisme care să asigure asistența legislativă și financiară prin facilitarea de măsuri precum achiziția comună de echipamente de apărare urgente, creșterea producției de muniție și împrumuturi susținute de UE pentru cheltuielile de apărare.

De asemenea există măsuri de aliniere a strategiilor de securitate, cum ar fi Busola Strategică, pentru a asigura securitatea și reziliența pe termen lung.

Busola Strategică este un plan concret de acțiune pentru securitatea și apărarea UE, destinat să ghideze eforturile comune până în 2030.

Acest document oferă o prezentare generală a bugetelor de apărare ale statelor membre ale UE, evidențiind creșteri semnificative ale cheltuielilor din cauza provocărilor geopolitice, în special războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Anul trecut s-a mărit bugetul general de 218 miliarde de euro în 2021 la 326 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă 1,9% din PIB. Se dorește o creștere cu peste 100 miliarde de euro până în 2027. Astfel cheltuielile au crescut cu peste 30% în termeni reali din 2021 până în 2024. Trebuie spus că încă nu este deajuns. Deși membrii NATO au convenit să cheltuie 2% din PIB pentru apărare, doar 7 state membre ale UE au îndeplinit acest obiectiv în 2021. Până în 2025, se așteptă ca 16 țări UE să îndeplinească acest criteriu, unele vizând procente mai mari. Țările din nordul și estul UE au înregistrat o creștere mai rapidă a cheltuielilor pentru apărare comparativ cu națiunile din sudul Europei, precum Italia și Spania, care au rămas în urmă. Țările cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare sunt: Germania (90,6 miliarde de euro, 2,12% din PIB), Franța (59,6 miliarde de euro, 2,06% din PIB) și Polonia (34 miliarde de euro, 4,12% din PIB). Subliniem că Polonia are cele mai mari cheltuieli din NATO în raport cu PIB-ul, având planuri de a ajunge la 4,7% în 2025. Multe țări din UE au anunțat planuri de a crește și mai mult cheltuielile pentru apărare, unele vizând 3-5% din PIB în anii următori.

Cea mai importantă inițiativă strategică a UE este lansarea planului ReArm Europe în valoare de 800 miliarde de euro până în 2029.

Subliniem că Rusia și China și-au crescut semnificativ bugetele de apărare cu 300% și restectiv 600% în ultimul deceniu, în timp ce țările UE au crescut colectiv cheltuielile cu abia 20%. Statele Unite au cheltuit 3,38% din PIB pentru apărare în 2024, pledând ca membrii NATO să-și crească obiectivul la 3-3,5%.

UE si Marea britanie au acord de securitate

Marea Britanie și UE au încheiat un acordul comercial și de securitate la șase ani după Brexit. Acesta a fost forțat de războiul din Ucraina și de agresivitatea Federației Ruse ce se manifestă în ultima perioadă prin acțiuni specifice războiului hibrid. Președintele Consiliului European, António Costa, prim-ministrul britanic Keir Starmer și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au participat la parafarea acordului la Londra. 

Acordul include un pact de securitate care va oferi firmelor britanice acces la un fond de apărare al UE în valoare de 150 de miliarde de euro. De asemenea se prevede facilitarea comerțului și creșterea cooperării în domeniul securității, precum și deplasarea trupelor britanice în Europa.

Republica Moldova este prima țară cu care UE are un asemenea acord

Parteneriatul de Securitate și Apărare (PSA) dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, semnat la 21 mai 2024, este un acord bilateral care stabilește un cadru formal pentru cooperarea aprofundată în domeniul securității și apărării. Este primul acord de acest fel încheiat de UE cu o țară din afara sa și reflectă angajamentul UE de a sprijini Moldova în contextul provocărilor regionale, în special pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina și al amenințărilor hibride.

Acest parteneraiat se bazează pe schimbul de informații, Republica Moldova având acces la informații clasificate ale UE și cooperând în domeniul intelligence-ului pentru a contracara amenințările comune, cum ar fi dezinformarea sau spionajul. Cooperarea vizează contracararea amenințărilor hibride, cum ar fi propaganda, interferențele externe și destabilizarea politică.

De asemenea UE sprijină Moldova în consolidarea capacităților de apărare împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv prin training, schimb de bune practici și tehnologii.

Acordul facilitează accesul Moldovei la mecanismele UE pentru achiziții de echipamente militare, inclusiv prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), pentru modernizarea forțelor armate. De asemenea, Moldova poate participa la misiunile și operațiunile Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) ale UE, precum și la exerciții militare comune, pentru a-și îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele UE.