Uniunea Europeana, pregatita sa recunoasca un stat palestinian independent

, , , ,
 

Palestina, in asteptarea recunoasterii diplomatice internationale

Palestina, in asteptarea recunoasterii diplomatice internationale

Statele membre ale Uniunii Europene, carora palestinienii le-au cerut sa recunoasca existenta statului lor, au reafirmat, la inceputul saptamanii, ca sunt pregatiti sa faca acest lucru “atunci cand va fi potrivit”, fara sa ajunga la un acord asupra unor presiuni mai puternice cu scopul scoaterii negocierilor din impas. Esecul Statelor Unite de a obtine, saptamana trecuta, din partea statului evreu, o stopare a politicii sale de colonizare in Cisiordania, a pus Uniunea Europeana sub presiune.
Presedintele palestinian, Mahmoud Abbas, i-a cerut, luni, Inaltului Reprezentant UE pentru Politica Externa, Catherine Ashton, sa ia “o masura in vederea recunoasterii statului Palestina, intre frontierele teritoriilor palestiniene ocupate din 1967”, in timp ce ministrii europeni ai Afacerilor Externe participau la o reuniune, la Bruxelles. Palestinienii au obtinut, deja, recunoasterea unilaterala din partea Braziliei si Argentinei, iar Uruguay si-a anuntat intentia de a urma exemplul vecinilor sai, in 2011, transmite Mediafax.

Discutii premature

Reuniti la Bruxelles, ministrii europeni ai Afacerilor Externe au apreciat ca problema este, cel putin, prematura. “In acest stadiu, este prea devreme”, a declarat cipriotul Markos Kyprianou, admitand ca problema este “in continuare pe masa” negocierilor. Refuzand sa “vorbeasca despre un esec definitiv” al negocierilor israeliano-palestiniene, ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a preconizat “evitarea a tot ceea ce poate compromite succesul acestora si procesul de pace. Inclusiv demersuri unilaterale”, cum este recunoasterea statului palestinaian.
Intr-o declaratie adoptata luni, Uniunea si-a exprimat “regretul” fata de refuzul Israelului de a prelungi inghetarea colonizarii in Cisiordania, care ramane, in opinia UE, “ilegala” in fata dreptului international. Ea reitereaza ca este pregatita “atunci cand va fi potrivit, sa recunoasca un stat palestinian”. Uniunea a facut, deja, o declaratie in acest sens, la Berlin, in 1999. Cand va veni momentul, Uniunea nu va recunoaste nicio schimbare a frontierelor din 1967 a unui viitor stat palestinian, altele decat cele negociate de cele doua parti, precizeaza textul. “Acestea ar putea include schimburi de teritorii negociate”, se arata in document.

Premiera diplomatica

Potrivit unui diplomat european, este pentru prima data cand Uniunea mentioneaza in mod explicit aceasta posibilitate de compromis asupra delimitarii definitive a celor doua state, intr-o declaratie asupra conflictului din Orientul Mijlociu. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a primit favorabil, luni, o propunere americana de revenire la negocieri indirecte cu palestinienii. “Statele Unite au inteles, dupa un an si jumatate, ca discutiile asupra problemei minore a constructiilor in colonii nu duc la nimic”, si-a exprimat satisfactia premierul israelian.
Negocierile de pregatire a declaratiei europene au dat loc, in aceste zile, la dispute intense, potrivit unui diplomat european. Mai multe delegatii au fost “frustrate”, pentru ca ar fi dorit ca UE sa adopte o propunere mai dura, a adaugat altul. In opinia ministrului luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn, a venit vremea “inghetarii, un pic, a relatiilor intre UE si Israel, daca nu este capabil sa reia cursul negocierilor” de pace. Fara a merge pana la a vrea sa “lege in acest stadiu” problema coloniilor de o crestere a nivelului relatiilor statului evreu cu cele 27 de tari ale Uninii – un proiect blocat la sfarsitul lui 2008 – ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Alexander Stubb, a recunoscut ca va fi “foarte dificil, in cazul in care constructiile continua”.
Cu scopul de a ajuta la ridicarea blocadei contra Fasiei Gaza, europenii si-au reafirmat dispozitia de a oferi o sustinere ampla controalelor fluxurilor de marfuri si persoane, prin intermediul achizitionarii de materiale.

Palestina acuza

Autoritatea palestiniană de la Ramallah a cerut comunităţii internaţionale să-şi intensifice eforturile pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, relateaza mass-media regionala. Astfel, consilierul politic al preşedintelui palestinian, Nimer Hammad, a declarat că administraţia americană nu vrea sau nu poate să exercite presiuni asupra Israelului, nereuşind să obţină îngheţarea construcţiilor în aşezările evreieşti. El a cerut cvartetului internaţional să se implice mai mult pentru rezolvarea crizei în care se află procesul de pace.

Palestina, membra ONU intr-un an

Presedintele SUA, Barack Obama, considera ca, intr-un an, “Palestina” ar putea deveni membra a Natiunilor Unite, daca procesul de pace din Orientul Mijlociu va avea succes, relateaza surse diplomatice americane, citate de mass-media internationala. Presedintele american le-a reamintit principalilor actori din Orientul Mijlociu de traditia de toleranta a iudaismului, crestinismului si islamului pentru a ajunge la un tratat de pace. “Daca vom face acest lucru, cand vom reveni aici anul viitor, am putea avea un acord care sa ne ajute sa primim un nou membru ONU: un stat palestinian independent, care sa coexiste in pace cu Israelul”, a declarat Obama. Discursul presedintelui american la tribuna Adunarii Generale ONU intervine intr-un moment crucial pentru negocierile de pace intre palestinieni si israelieni.
Negocierile au fost reluate la inceputul lui septembrie si sunt intermediate de Statele Unite. Un moratoriu privind constructiile in coloniile israeliene din Cisiordania expira la sfarsitul lunii septembrie, iar palestinienii cer prelungirea acestuia. Fostul premier israelian Ehud Olmert a afirmat – duminica, intr-o conferinta la Tel-Aviv – ca SUA au acceptat sa primeasca 100.000 de refugiati palestinieni in cazul unui eventual acord de pace in Orientul Mijlociu, informeaza presa israeliana, citata de agentia KARADENIZ PRESS. SUA au acceptat sa acorde nationalitate americana pentru 100.000 de refugiati, in timp ce Israelul ar accepta mai putin de 20.000, a indicat Olmert. “Cifra dezbatuta este de sub 20.000, dar aceasta ar implica sfarsitul conflictului armat si asigurarea palestinienilor ca nu vor mai reclama nimic”, potrivit site-ului. Ehud Olmert a facut aceasta afirmatie in cadrul unei conferinte organizate de Initiativa Genevei, organizatie nonguvernamentala care reuneste responsabili si intelectuali din ambele tabere pentru a defini contururile unui acord de pace.

Palestina, recunoscuta ca “stat liber si independent” de Argentina

Argentina recunoaste Palestina ca “stat liber si independent” in cadrul frontierelor din 1967, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele argentinian Cristina Fernandez i-a transmis luni o nota presedintelui Autoritatii Nationale Palestiniene, Mahmoud Abbas, pentru a-i comunica recunoasterea acestui teritoriu ca “un stat liber si idependent”, a declarat presei ministrul relatiilor externe argentinian, Hector Timerman. “Guvernul argentinian impartaseste cu partenerii sai din Mercosur, Brazilia si Uruguay, opinia ca a sosit momentul de a recunoaste Palestina ca un stat liber si independent”, a spus Timerman. Peste 100 de tari recunosc Palestina ca stat, majoritatea in America Latina, conform cifrelor Misiunii palestiniene la ONU. Argentina, a 104-a tara care a luat aceasta decizie, a anuntat luni, dupa Brazilia, ca recunoaste Palestina ca “stat liber si independent in interiorul frontierelor din 1967″, decizie pe care Israelul a catalogat-o drept “regretabila”. Uruguayul a anuntat ca intentioneaza sa recunoasca Palestina in 2011. Cuba, Nicaragua, Costa Rica si Venezuela recunosc deja statul palestinian. In afara de American Latina, Palestina este recunoscuta si de tari din Africa, Asia, chiar si din Europa (Cipru, Cehia, Ungaria, Malta sau Polonia). Autoritatea Palestiniana are statut de observator in cadrul ONU, iar presedintele SUA, Barack Obama, si-a exprimat speranta ca va deveni membru cu drepturi depline in 2011. Negociatorul palestinian, Saeb Erakat, declara in noiembrie ca, daca Statele Unite nu vor impune Israelului incetarea colonizarii, palestinienii ar putea solicita recunoasterea statului palestinian in cadrul frontierelor din 1967. In total, 150 de tari mentin relatii diplomatice cu autoritatile palestiniene, sub o forma sau alta.

Atitudinea Romaniei

Inaugurarea oficiului de reprezentare a Romaniei de la Ramallah face parte “din strategia nationala de dezvoltare a relatiilor cu tarile din Orientul Mijlociu”, mentiona Ministerul Afacerilor Externe, in luna octombrie 2009. “Aceasta misiune diplomatica va oferi, de asemenea, un sprijin calificat cetatenilor romani aflati in Teritoriile Palestiniene”, mai preciza MAE. Insarcinatul Romaniei pe langa Autoritatea Palestiniana este Marin Albu, iar, in afara misiunii diplomatice romanesti, la Autoritatea Nationala Palestiniana sunt acreditate 33 de oficii de reprezentare si 10 consulate generale. Premergator deschiderii consulatului, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a avut o serie de convorbiri cu Daniel Ayalon, adjunctul ministrului israelian al afacerilor externe, cu Yossi Gal, directorul general al MAE israelian, precum si cu alti responsabili din Ministerul israelian de Externe.
Primele contacte la varf ale Romaniei cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) au avut loc la Cairo, in aprilie 1972. In luna mai a aceluiasi an, Romania a recunoscut oficial OEP, iar in martie 1974 a fost deschisa Reprezentanta Permanenta a OEP de la Bucuresti. Romania a recunoscut statul palestinian a doua zi dupa proclamarea sa, care a avut loc la 15 noiembrie 1988, la Alger, prin Declaratia de Independenta adoptata de Consiliul National Palestinian (parlamentul palestinian din exil). Pe aceasta baza, Reprezentanta Permanenta a OEP de la Bucuresti a fost transformata in Ambasada Statului Palestina (ianuarie 1989).
In urma hotararilor OEP de la Alger, Adunarea Generala ONU a adoptat Rezolutia 43/177 din 15 decembrie 1988, prin care s-a decis ca termenul „Palestina” sa fie folosit in cadrul sistemului ONU in locul denumirii „OEP”, fara a se aduce prin aceasta prejudicii statutului si functiunilor de observator ale OEP in cadrul sistemului Natiunilor Unite.

„Foaie de parcurs”

Statul palestinian nu s-a putut constitui de facto dupa deciziile OEP din 1988. Problema statalitatii palestiniene se afla insa in centrul demersurilor vizand reglementarea conflictului din Orientul Mijlociu. In prezent, eforturile comunitatii internationale sunt axate pe punerea in practica a prevederilor planului prezentat partilor israeliana si palestiniana, la 30 aprilie 2003, de Cvartetul International pentru conflictul din Orientul Mijlociu (SUA, UE, ONU si Federatia Rusa). Planul Cvartetului, cunoscut si sub denumirea de „Foaie de parcurs” (Road Map), vizeaza tocmai o reglementare cuprinzatoare a conflictului prin constituirea statului palestinian, care sa convietuiasca, in pace si securitate, alaturi de statul israelian.
La 26 octombrie 2009 a fost inaugurat oficial „Oficiul de Reprezentare a Romaniei la Ramallah – Palestina”. Actualul ambasador palestinian la Bucuresti, domnul Ahmad Bader Aqel, si-a prezentat scrisorile de acreditare la 30 septembrie 2009.

Evolutia relatiilor politice bilaterale

Yasser Arafat, presedintele Comitetului Executiv al OEP, a vizitat Romania de mai multe ori in perioada 1974-1994, ultima data pentru a participa la Forumul Crans Montana de la Bucuresti, prilej cu care s-a intalnit si cu Shimon Peres, vicepremier si ministrul afacerilor externe al Statului Israel. Prima vizita oficiala intreprinsa de un sef de stat roman in Teritoriile Palestiniene s-a desfasurat in ianuarie 2000, cu prilejul festivitatilor de la Bethleem, ocazionate de bimileniul Crestinismului. La 12 iulie 2009 a avut loc vizita oficiala la Ramallah a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei.
In perioada 2-4 noiembrie 2008, a avut loc vizita oficiala in Romania a lui Mahmoud Abbas, presedintele Comitetului Executiv al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, presedinte al Autoritatii Nationale Palestiniene. La invitatia presedintelui Romaniei, presedintele Autoritatii Nationale Palestiniene a efectuat o noua vizita oficiala la Bucuresti, in perioada 12-13 iulie 2010.
La nivel de prim-ministru, au avut loc vizite in Teritoriile Palestiniene in august 1998 si iulie 2001, iar in septembrie 2010, premierul Emil Boc si omologul sau palestinian, Salam Fayyad, au avut o intrevedere bilaterala in marja participarii la Adunarea Generala a ONU. La nivel de ministru de externe, au avut loc vizite in iunie 1997, aprilie 2002, iulie 2005 si februarie 2008. De asemenea, ministrul roman de interne si, respectiv, al lucrarilor publice, au facut, in octombrie 1998, scurte vizite la Bethleem, unde s-au intalnit cu omologii palestinieni. In iunie 2010, ministrul palestinian al muncii a efectuat o vizita oficiala in tara noastra, la invitatia omologului sau roman.
In Romania, au efectuat vizite, de-a lungul anilor, mai multe delegatii palestiniene, pe linia parlamentului in exil – Consiliul National Palestinian – si a grupurilor si miscarilor care compun Organizatia pentru Eliberarea Palestinei. Au vizitat Romania, de asemenea, delegatii reprezentand Autoritatea Nationala Palestiniana, in 1996, precum si presedintele Consiliului Legislativ Palestinian, in aprilie 2001. La 26 octombrie 2009, a avut loc prima runda de consultari politico – diplomatice intre MAE roman si palestinian, la nivel de secretar de stat, in baza Protocolului de Cooperare semnat la 12 iulie 2009.

Asistenta Romaniei pentru institutiile palestiniene

Romania a contribuit cu 150.000 Euro la Conferinta Internationala de la Paris a statelor donatoare(decembrie 2007). MAE a alocat, din bugetul ODA 2009, 100.000 Euro pentru sprijinirea Misiunii Uniunii Europene in domeniul politiei din Teritoriile Palestiniene, conform angajamentului asumat de Romania la Conferinta donatorilor pe tema consolidarii structurilor palestiniene in domeniul statului de drept si securitatii civile, desfasurata la Berlin, la 24 iunie 2008. Fondurile alocate au fost folosite pentru echiparea unei sectii de politie din Bethlehem. In anul 2009 si 2010, Institutul Diplomatic Roman a organizat la Ramallah un program intensiv de pregatire pentru diplomati palestinieni.

Acord de cooperare

Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, i-a primit recent pe Ahmad Aqel, ambasadorul extraordinar plenipotentiar şi plenipotenţiar al Palestinei la Bucuresti şi pe  Khaled Darwish, directorul general al Agenţiei palestiniene de ştiri WAFA. Întrevederea a fost organizată în contextul încheierii unui acord de cooperare între Agerpres şi WAFA.
În cadrul întâlnirii, a fost trecut în revistă istoricul relaţiilor bilaterale româno-palestiniene, deschiderea manifestată de România încă din anii ‘70 pentru aspiraţiile poporului palestinian, atitudine care s-a manifestat atât la nivel politic, în rolul pozitiv asumat de România în procesul de pace din Orientul Mijlociu, cât şi prin proiectele de cooperare în plan cultural, universitar etc., concretizate, între altele, în bursele de studiu acordate de statul român studenţilor palestinieni.
Ambasadorul AQEL a apreciat rolul echilibrat asumat de România în relaţia cu ţările arabe, pe de o parte, şi cu Israelul, pe de altă parte şi a prezentat aşteptările exprimate de autorităţile palestiniene în ceea ce priveşte procesul de pace din Orientul Mijlociu. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a reamintit bunele relaţii întretinute, în mod tradiţional, de România în Orientul Mijlociu, atât cu statele arabe, cât şi cu Israelul, menţionând, în acest context, recentele convorbiri oficiale avute la Senatul României cu delegaţii ale mai multor state arabe din zonă, cât şi contactele cu oficialii israelieni.
S-a căzut de acord asupra necesităţii realizării unei colaborări mai strânse la nivel parlamentar bilateral, prin programarea unei acţiuni comune, posibil în cursul primului semestru al anului viitor, cât şi a consolidării contactelor delegaţiilor română şi palestiniană la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. A fost salutată de ambele părţi diversificarea formelor de colaborare instituţională în plan bilateral, inclusiv prin încheierea Acordului de colaborarea între cele două agenţii de ştiri, care va contribui la o mai bună informare a publicului. Totodată, a fost prezentat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în procesul de reconstrucţie din regiune.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *