Ungurii sunt invitati, astazi, sa isi voteze viitoarea configuratie politica a Legislativului de la Budapesta. Conform ultimelor sondaje de opinie, formatiunea de centru-dreapta Fidesz, condusa de fostul premier Viktor Orban, cu un caracter nationalist pronuntat, este favorita sa castige 60% dintre mandate. Pentru locul al doilea, ambele cotate cu circa 20%, se afla Partidului Socialist si Jobbik (partid ultranationalist de extrema dreapta). Acesta din urma este o formatiune de extrema-dreapta sustinut de extremisti paramilitari imbracati in negru este pe cale de a obtine câstiguri dramatice duminica la alegerile legislative din Ungaria, reflectând avansarile recente ale partidelor de anti-imigranti de-a lungul Europei, informeaza AP. Jobbik a obtinut capital prin trezirea nationalismului si reAnvierea sentimentelor antisemite si anti-rome, analistii acordând acestei formatiuni cele mai mari sanse de a obtine cele mai multe voturi dupa Fidesz, 17 la suta potrivit unui sondaj Gallup.

Catastrofa politica

Ascensiunea Jobbik va atrage dupa sine o catastrofa pentru Socialistii la putere, facuti raspunzatori de o majoritate zdrobitoare pentru situatia economica grava in tara. Potrivit sondajelor, socialistii vor obtine mai putin de 20 la suta din voturi, un revers uluitor fata de 43 la suta obtinute in 2006. In timp ce Fidesz si Socialistii s-au aflat pe scena politica incepând de la primele alegeri democratice in 1990, Jobbik este relativ un nou venit, intrând acolo la ultimele alegeri pentru Parlamentul European când a obtinut aproape 15 la suta din voturi, aproape de trei ori mai mult decât orice alt partid de extrema-dreapta din Ungaria dupa sfârsitul comunismului.

Antisemitism si rasism

Adeseori, comemteaza AP, evreii si tiganii au servit in mod traditional drept tapi ispasitori in Europa de Est pentru locuitorii majoritari in vremuri grele. Jobbik a reusit sa incite nationalismul extrem traditional cu o baza relativ redusa si pe sustinatorii antisemiti câstigând electorat in satele unde lipsa locurilor de munca si tâlhariile legate de saracie au exacerbat tensiunile cu tiganii, sau romi, cum mai sunt ei numiti. La ascensiunea lui Jobbik a contribuit si popularitatea Garzii Maghiare (Magyar Garda), o grupare extremista ale carei uniforme amintesc de cele purtate in anii 1940 de Crucea cu Sageti, partidul nazist din Ungaria in perioada razboiului. Cofondator al Garzii a fost liderul Jobbik Gabor Vona, desi el nu mai este un membru activ. Ea a fost desfiintata anul trecut de tribunal pentru incalcarea legii asupra operatiunilor in grup si asocierii, dar ea continua sa existe sub un nume nou, noteaza AP. “Imi voi tine promisiunea de a ma duce in parlament in prima zi intr-o vesta a Garzii”, a declarat Vona la mitingul de inchidere a campaniei electorale la Budapesta. Cele mai multe actiuni de confruntare ale Garzii au fost o serie de marsuri prin mici orase provinciale si sate pentru intimidarea marii lor populatii de romi si a opri ceea ce Jobbik denumeste a fi “crima tiganeasca”, in mare parte furtisaguri marunte prea numeroase si considerate prea minore de politie.

Crimele extremismului

O serie fara precedent de omoruri in 2008 si 2009 a facut sase victime printre romi, reflectând adâncimea urii contra acestei minoritati. “Alegatorul este foarte diferit in partea de nord-est a tarii”, a declarat analistul Csaba Toth de la Republikon Institute. “Multi si-au pierdut locurile de munca si voteaza pentru Jobbik numai datorita sentimentului anti-romi. Ei se simt cel mai amenintati de minoritati, sa traiasca lânga ele… si cred ca din banii lor le sunt acelora acordate ajutoarele sociale”, adauga el. Printre altele, vorbitorii la mitingurile electorale ale partidului Jobbik au alimentat adesea sentimente antisemite printre suporterii lor. Potrivit sondajelor, Fidesz ar putea obtine o majoritate de doua treime in legislativul de 386 de locuri, ceea ce i-ar permite sa modifice Constitutia si alte legi necesare implementarii unor reforme adesea amânate in administratiile locale si sistemul electoral. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a noului guvern va fi sa scoata Ungaria dintr-o recesiune adânca, cu o economie contractata de 6,3 la suta in 2009 si o rata a somajului ajungând la un nivel istoric de 11,4 la suta luna trecuta. Ungaria a primit un imprumut de 20 de miliarde de euro (27,5 miliarde de dolari) de la Fondul Monetar International si alte institutii la sfârsitul anului 2008, permitându-i sa isi protejeze moneda si sa evite o volatilizare financiara, dar a fost fortata sa implementeze o serie de reduceri si de masuri de austeritate pentru a mentine deficitul bugetar sub control.

Angoasa maghiara

Unul dintre cei mai avizati experti si cunoscatori ai situatiei politice din Ungaria este Laszló Földényi, scriitor, eseist, figura de frunte a intelectualitatii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, intr-un recent interviu, cateva repere apte sa duca la o posibila dezlegare a angoasantei enigme maghiare, informeaza Deutsche Welle. Földényi porneste de la premiza ca in intreaga istorie a Ungariei nu a existat o situatie in care diversele partide politice sa ajunga pe cale rationala la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca dusman. Prin urmare frustrati, ungurii si-au pierdut increderea in democratie si in eficienta reformelor. Fiindca, deja la finele veacului al XVIII-lea, cAnd imparatul Iosif al II-lea a incercat sa-si aplice reformele si in Ungaria, aristocratia maghiara s-a opus. Pana in istoricul an 1989, tara a fost guvernata in stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fara resemnare si tragism, ca ungurii nici nu ar fi avut sansa de a invata democratia. Chiar daca populatia Ungariei nu trebuie imaginata ca fiind monolitica, persista, pAna si in formele actuale de capitalism, tendinte semifeudale, inclinatii paternaliste, solutii etatiste la nivelul conducerii, influentate insa tocmai de preferintele algatorilor. Janos Kadar, promotorul asa numitului “Gulaschkomunismus”, se bucura si azi de popularitate, iar Victor Orban il imita pe fostul lider comunist, pana si in gesturi si miscari, mai sustine Földényi.

Puseuri iredentiste

Scriitorul maghiar revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind ca in ultimii 800 de ani, tara nu a mai cAstigat nici o batalie importanta, ca si azi ungurii sunt traumatizati de consecintele pacii de la Trianon, ca utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimenteaza si puseele de iredentism, si cele de nationalism si antisemitism. Acestea din urma sunt generate si de faptul ca, spre deosebire de restul tarilor, Ungaria nu s-a confruntat nici in timpul comunismului, nici dupa aceea, cu adevarat, temeinic si profund, cu grava ei implicare in Holocaust. Populismul de extrema dreapta, care se manifesta ingrijorator acum, nu este contracarat pe masura de societatea civila.