Partidul ultra-extremist Jobbik accede in Parlamentul de la Budapesta

Toate sondajele efectuate în Ungaria la ieşirea de urne creditează alianţa Fidesz – Creştin-Democraţi cu o majoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, după primul tur al alegerilor legislative de ieri, 11 aprilie 2010, relatează mass-media maghiara, citata de presa romana. Alianţa Fidesz – Creştin Democraţi a câştigat 54% din voturi, suficient pentru a obţine o majoritate de două treimi în Parlament, relateaza sursele citate. Socialiştii au obţinut 20% din voturi, iar partidul radical naţionalist Jobbik cu 17%, este considerat celalalt mare castigator. Partidul ecologist Politica Poate fi Diferită (LMP) a câştigat 6% din voturi, potrivit sondajului efectuat de Nezopont.Circa opt milioane de alegători au fost chemaţi la urne duminică, secţii de vot fiind deschise între ora locală 6.00 (7.00 ora României) şi 19.00 ora locală (20.00 ora României).
Alegerile din 11 şi 25 aprilie au cel mai previzibil rezultat din istoria recentă, comentează la randul sau politics.hu. În unanimitate, sondajele anunţă o înfrângere grea pentru actuala formaţiune de la putere, socialiştii (MSZP), în timp ce partidul de opoziţie Fidesz va forma cu certitudine următorul guvern. Acest scrutin este marcat şi de intrarea formaţiunii Jobbik, de extremă-dreapta, în Parlament.

Parlament rasist

Bazându-se pe un discurs antisemit şi rasist, Jobbik afirmă că băncile şi romii sunt cauzele problemelor ungurilor, relateaza ziuaveche.ro. În registrul populist, Jobbik promite „20 de ani pentru 20 de ani”, adică 20 de ani de închisoare pentru clasa politică din ultimii 20 de ani. Partidul extremist, calificat uneori drept neofascist, vrea să „impoziteze băncile”, să facă astfel încât „multinaţionalele să plătească mai mult” şi să „dea Ungaria ungurilor”. Partidul de extremă dreapta Jobbik ar urma, conform sondajelor, să intre în parlament obtinand între 13% si 20% din sufragii. Cei 386 de deputati sunt alesi pentru un mandat de patru ani, conform unui sistem care combină votul uninominal cu cel pe listă. Al doilea tur al alegerilor este prevăzut pentru 25 aprilie.
Candidatul partidului de extrema dreapta la functia de premier este chiar liderul formatiunii, Vona Gabor, iar pentru functia de presedinte, Jobbik – “Miscarea pentru o Ungarie mai buna” – o propune pe europarlamentarul Morvai Krisztina. Fondat in anul 2003, Jobbik a inceput sa se faca remarcat odata cu violentele de strada din anului 2006, provocate de afirmatiile fostului premier, Ferenc Gyurcsany. Alaturii de membrii organizatiei extremiste Garda Maghiara, parte a Jobbik, liderii formatunii au fost principalii sustinatori ai protestelor.
Discursul politic al Jobbik, de multe ori rasist si anitsemit, se bazeza pe atacuri dure la adresa celorlalte partide din Ungaria, aflate sau nu la putere, dar si la adresa Romaniei, Statelor Unite, Fondului Monetar International si globalizarii, iar pe fondul actualei crize economice, acesta a inceput sa castige teren in randul electoratului maghiar. Nu in ultimul rand, alaturi de Grada Maghiara, partidul de extrema dreapta este si unul din sustinatorii ideii de refacere a Ungariei Mari. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de Institutul Nezopont, Jobbik s-ar putea scinda, din cauza conflictelor din interiorul partidului. Astfel, in viitorul grup parlamentar al Jobbik ar putea aparea dicutii intre “vechea si noua garda”, sau intre moderatii si extremistii din partid. In acelasi timp, ar putea aparea un conflict intre liderii partidului si organizatia paramilitara a acestuia, Garda Maghiara. Recent, liderul Garzii Maghiare a declarat ca organizatia sa “va scoate Jobbik-ul din Parlament, in cazul in care acesta se devine un partid ca toate celelalte”.

Programul extremist

“Miscarea pentru o Ungarie mai buna” susutine ca programul sau politic este unul care se adreseaza tuturor maghiarilor, “care, dupa ce vor descoperi ideile partidului, isi vor da seama ca au fost intotdeauna suporteri ai Jobbik, dar nu au realizat inca acest lucru”, prioritatile acestuia fiind “renasterea Ungariei si revenirea la autonomia nationala”. Jobbik, unul din cei mai ferventi critici ai Fondului Monetar International si ai globalizarii, vrea stimularea economiei nationale si protejarea “bunurilor strategice” ale Ungariei, cum ar fi pamantul, apa, gazul natural si padurile, dar si renegocierea tratatului cu Uniunea Europeana. Interesant este si faptul ca, in opina acestei formatiuni, politica economica a Ungariei trebuie privita in termenii unei politici economice a intregului Bazin Carpatic, considerand ca teritoriile locuite de etnicii maghiari din afara granitelor sunt parte a unei “regiuni economice unitare, aflate sub protectoratul Ungariei”. Mai mult, potrivit site-ului jobbik.hu, partidul subliniaza importanta intensificarii schimburilor comerciale cu Estul (Rusia, China, India, Turcia, Kazahstan, Indonezia), pentru a elimina actuala dependenta financiara fata de Vest. Programul extremistilor vorbeste si despre importanta sportului in societate, una din initiativele Jobbik fiind organizarea “Jocurilor Olimpice ale Tinerilor din Bazinul Carpatic, (…) pentru ca tinerii maghiari din afara granitelor sa poata avea o relatie mai stransa cu cei din tara mama”. Referitor la chestiunea acordarii dublei cetatenii maghiarilor din afara granitelor, Jobbik afirma ca aceasta “trebuie acordata neconditionat atat maghiarilor din Bazinul Carpatic, cat si celor din intreaga lume”, indiferent daca acestia au sau nu domiciliu permanent in Ungaria. In privinta politicii externe, obiectivele Jobbik sunt “reunificarea natiunii maghiare, sfasiata pe nedrept in secolul XX, obtinerea autonomiei teritoriale, economice si culturale pentru maghiarii din Bazinul Carpatic, implementarea unei politici externe independente a Europei Centrale si de Est, o politica activa in privinta Balcanilor, relatii mai stranse cu cu natiunile inrudite cu noi prin cultura si origini, o relatie politica si economica echilibrata cu toate marile puteri de pe scena internationala (…) si o deschidere politica si economica mai mare fata de Est”, Budapesta urmand sa devina capitala Bazinului Carpatic. Nu in ultimul rand, partidul vrea sa organizeze o “retea legala”, care va oferi asistenta juridica maghiarilor din Bazinul Carpatic ale caror drepturi sunt incalcate sau care se considera discriminati. Unul din capitolele programului Jobbik este dedicat tiganilor, “care vor sa traiasca doar din ajutoarele sociale oferite de stat, refuza sa se integreze in societate, refuza munca si educatia”. El afirma ca una din cele mai stringente probleme este criminalitatea crescuta in randul tiganilor. Pentru combaterea acestui fenomen, in afara de educatie, Jobbik propune cresterea efectivelor fortelor de ordine, dar si infiintarea unui serviciu de politie special sau a unei forte de jandarmerie.
Jobbik se bucura si de sustinerea altor grupari extremiste, precum Miscarea de Tineret 64 de Comitate, presedintele acesteia, Zagyva Gyula, fiind candidat pe lista Jobbik pentru Parlament, sau Oastea Haiducilor, structura creata de Budahazy Gyorgy, in prezent arestat pentru acte de terorism.

Axa extremista Moscova-Budapesta

Legaturile partidului extremist Jobbik, cu Rusia, nu reprezinta o noutate si nici faptul ca presedintele formatiunii, Vona Gabor, a efectuat mai multe vizite la Moscova, alaturi de familie si o serie de consilieri, sustine unul din fondatorii partidului-problema de la Budapesta, citat de ziuaveche.ro. Mai mult, faptul ca “prietenia cu rusii a devenit parte a programului acestei formatiuni, este cu atat mai ciudat pentru un partid ce se vrea a fi unul radical nationalist”. Declaratia a fost facuta de Nagy Ervin, unul din fondatorii Jobbik si fost vicepresedinte la partidului, in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune maghiar Duna TV.
“Este evident faptul ca in Rusia exista un grup de interese, care, din motive necunoscute, doreste ca Jobbik sa devina un partid cat mai puternic in Ungaria”, a precizat Nagy Ervin. El a vorbit si despre faptul ca actuala conducere a formatiunii este alcatuita in mare majoritate din “politicieni esuati”, care nu vor reusi sa reprezinte interesele alegatorilor in parlament, in eventaulitatea in care vor obtine un rezultat bun in urma alegerilor de luna viitoare, printre persoanele enumerate de acesta aflandu-se presedintele Vona Gabor si europarlamentarul Szegedi Csanad. Fostul vicepresedinte a tinut sa sublinieze si faptul ca membrii Garzii Maghiare, organizatie interzisa in Ungaria, care spera ca dupa intrarea Jobbik in parlament miscarea va putea reintra in legalitate, vor fi dezamagiti.

Extremism relansat

In opina fostului vicepresedinte, liderii Jobbik “au abandonat proiectul initial al partidului”, in prezent fiind interesati doar de bani, influenta si cariera. Acesta a precizat ca in momentul infiintarii, Jobbik se dorea a fi un partid radical nationalist, care sa reprezinte interesele natiunii. In acelasi timp, partidul nu a reusit “sa obtina sustinere acolo unde si-ar fi dorit – de exemplu in orasele mari si in Budapesta – (…) ci doar in zonele sarace sau unde atacurile tiganilor reprezinta o problema”. In acelasi timp, in ultimele luni, toate “atacurile” partidului au fost indreptate doar impotriva Fidesz, principalul partid de opozitie din Ungaria, si nu impotriva socialistilor (MSZP), “asa cum ar fi fost normal”.

Schengen radical

Tratatul de la Lisabona ofera o serie de noi oportunitati in privinta problemelor minoritatilor, iar avand in vedere faptul ca 70% din etnicii maghiari din afara granitelor traiesc in apropierea frontierelor Ungariei, una din cele mai mari provocari o reprezinta realizarea unei zone de tip Schengen pentru acestia, “in termeni de transport, infrastructura si comutare”, relateaza ziuaveche.ro.
Declaratia a fost facuta de Zsolt Nemeth, membru Fidesz si presedintele Comisiei de Politica Externa a parlamentului de la Budapesta, in cadrul unei conferinte legate de rolul pe care organizatiile etnicilor maghiari din afara granitelor ar trebui sa-l aiba in politica interna si externa a Ungariei, in perspectiva preluarii presedintiei Consiliului European, in anul 2011. Potrivit MTI, Nemeth a precizat ca extinderea Uniunii Europene trebuie facuta tinand cont de interesele maghiarilor din afara granitelor, deoarece, “numarul minoritatilor din Europa Centrala a crescut semnificativ, in urma diferitelor modificari ale frontierelor”. Acesta a tinut sa sublinieze si faptul ca organizatiile maghiare de peste hotare joaca un rol extrem de important in societatea civila.

Unguri la mana a doua

Reprezentantii principalelor partide politice din Ungaria au declarat recent, in cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune Duna TV, ca formatiunile lor sustin ideea acordarii cetateniei duble etnicilor maghiari din afara granitelor. Totusi, acestia nu au ajuns la un compromis in privinta acordarii dreptului la vot, majoritatea sustinand ca aceasta prevedere ar trebui aplicata doar persoanelor care platesc taxe statului maghiar sau care au domiciliu permanent in Ungaria, creindu-se astfel doua clase de cetateni maghiari.
Vilmos Szabo, reprezentantul socialistilor (MSZP), a afirmat ca formatiunea pe care o reprezinta sustine acest proiect, dar a subliniat faptul ca acordarea dublei cetatenii nu trebuie sa devina subiectul unei dezbateri politice interne. El a mai adaugat ca inainte de implementarea unei astfel de masuri, ar trebui analizate consecintele acesteia asupra sistemului de pensii si a pietei muncii. Zsolt Nemeth, membru al principalului partid de opozitie (Fidesz) si presedintele Comitetului de Politica Externa a parlamentului de la Budapesta, a declarat ca cetatenia maghiara ar trebui acordata tuturor persoanelor care solicita acest lucru, cu conditia ca acestea sa aiba stramosi maghiari si sa vorbeasca aceasta limba. “Cetatenia e o institutie care uneste ungurii din intreaga lume si consider ca nu este necesara organizarea unui referendum pe aceasta tema”, a adaugat presedintele Comitetului de Politica Externa, referindu-se la cel din anul 2004. Atunci, rezultatul referendumului nu a putu fi validat din cauza slabei prezente la vot. Mai mult, majoritatea persoanelor care au participat s-au opus acordarii cetateniei duble. In privinta dreptului la vot, Zsolt Nemeth a afirmat ca acesta ar trebui sa faca obiectul unei alte legi. Reprezentantul partidului extremist Jobbik, europarlamentarul Csanad Szegedi, a precizat ca in opinia sa, chestiunea este abordata gresit, deoarece nu se pune problema acordarii dublei cetatenii, ci a “restituirii” cetateniei etnicilor maghiari din afara granitelor carora aceasta le-a fost luata fortat. Szabolcs Kerek – Barczy, din partea Forumului Democratic Maghiar (MDF), a afirmat ca nu doar maghiarii din Bazinul Carpatic ar trebui sa primeasca dubla cetatenie, ci si cei din Vest. Vorbind despre dreptul la vot, Barczy a precizat ca acesta ar trebui acordat doar persoanelor care au domiciliu permanent in Ungaria si care platesc taxe statului maghiar.

Terorismul Jobbik

Gyorgy Budahazy, unul din cei mai cunoscuti extremisti din Ungaria, ce a fost arestat in anul 2009, fiind acuzat de terorism, detinerea de materiale explozibile si planificarea unor atacuri impotriva mai multor persoane, ar putea scapa de proces, dupa ce Jobbik a reusit sa stranga suficinete semnaturi pentru a-l propune ca si candidat la alegerile parlamentare din luna aprilie, relateaza mass-media.
In cazul in care decizia Jobbik nu va fi contestata in justitie, Budahazy ar putea beneficia de imunitate, iar procesul impotriva sa va trebui suspendat. Partidul condus de Gabor Vona inregistreaza o crestere fata de luna martie si are sanse reala sa devina cea de-a treia forta politica din Ungaria.