UE prelungeste mandatul EUBAM

de | nov. 25, 2009 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Uniunea Europeana a prelungit cu inca doi ani mandatul misiunii Uniunii Europene pentru asistenta la hotarul Moldovei si al Ucrainei, EUBAM, relateaza serviciul de presa al delegatiei Comisiei Europene in Ucraina, citat de agentia KARADENIZ-PRESS.

Personal EUBAM in actiune

Personal EUBAM in actiune

Uniunea Europeana a prelungit cu inca doi ani mandatul misiunii Uniunii Europene pentru asistenta la hotarul Moldovei si al Ucrainei, EUBAM, relateaza serviciul de presa al delegatiei Comisiei Europene in Ucraina, citat de agentia KARADENIZ-PRESS. Conform sefului delegatiei Comisiei Europene in Ucraina, Joze Manuel Pintu Teyseyra, „decizia de prelungire a mandatului misiunii a fost convenita si aprobata de conducerea de varf a celor doua tari“. La randul sau, directoratul Relatii Externe al Comisiei Europene a informat Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova despre faptul ca mandatul Misiunii Comisiei Europene de asistenta la frontiera in Republica Moldova si Ucraina (EUBAM) a fost prelungit pe o perioada de 2 ani incepand cu 1 decembrie 2009.
Activitatea Misiunii Uniunii Europene de Asistenta la frontiera dintre Moldova si Ucraina a fost lansata la 30 noiembrie 2005 la solicitarea comuna a Presedintelui Republicii Moldova si a Presedintelui Republicii Ucraina, actiune impusa de diplomatia europeana. Activitatea EUBAM este afectata de activitatea autoritatilor separatiste de la Tiraspol, care protejeaza retelele locale de contrabanda si trafic de persoane. Misiunea europeana este un organ de consultanta si tehnic, neavand putere executiva pe teritoriul celor doua state.

Obiective ambitioase

Printre principalele obiective ale EUBAM se numara colaborarea cu Moldova si Ucraina in scopul armonizarii standardelor si procedurilor lor de gestionare a frontierei cu cele in vigoare in statele-membre ale UE,  asistarea la intarirea capacitatilor profesioniste ale serviciilor vamale si de frontiera ale Moldovei si Ucrainei la nivel operational, dezvoltarea capacitatilor de analiza a riscurilor, perfectionarea cooperarii si a complementarii reciproce a serviciilor vamale si de frontiera cu alte agentii de executare a legilor, precum si promovarea cooperarii transfrontaliere.
Initial activitatea Misiunii a fost programata pentru 2 ani, insa in 2007, la insistentele cancelariilor occidentale, mandatul EUBAM a fost extins inca pentru 2 ani, pana in noiembrie 2009. Sediul central al EUBAM se afla in orasul Odessa, misiunea dispunand in prezent de 6 oficii in teren amplasate la frontiera moldo-ucraineana, 3 de partea moldoveneasca si 3 de cea ucraineana. In prezent, misiunea consta dintr-un personal de 230 de colaboratori ce include 119 angajati internationali din 22 state-membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia si Marea Britanie), 3 tari din CSI (Gerogia, Kazahstan, Tadjikistan) si 111 angajati locali (din Moldova si Ucraina). EUBAM este implicata in pregatirea si acordarea de consultanta oficialitatilor moldovene si celor ucrainene, sporindu-le in acest mod capacitatile de executare eficienta a controalelor vamale si transfrontaliere, precum si de supraveghere a frontierei.

Finantare internationala

Bugetul Misiunii prevazut pana in noiembrie 2007 constituia 20,2 milioane de euro, iar din decembrie 2007 pana in noiembrie 2009 – 24 mil. euro. La etapele urmatoare, finantarea se va efectua in baza Programului de activitate regionala TACIS. Suplimentar la finantarea de catre CE a bugetului de baza al EUBAM, un sir de state-membre UE ofera de asemenea contributii directe la EUBAM, finantand activitatea specialistilor in domeniul frontierei delegati la EUBAM din propriile servicii nationale. Misiunea coordoneaza un proiect de 9 milioane de euro finantat de Comisia Europeana sub denumirea de BOMMOLUK (Imbunatatirea Controlului Frontierei la hotarul moldo-ucrainean). Prima parte a proiectului se focalizeaza asupra procurarii de utilaje, dezvoltarea analizei riscurilor si cursurilor de instruire pentru colaboratorii de la punctele mixte de trecere a frontierei.

Frontiere problema

Frontiera de stat moldo-ucraineana are aproximativ 1.222 km in lungime, avand 955 km de frontiera „verde” si 267 km de frontiera „albastra”, inclusiv pe fluviu Nistru. Cele 67 de puncte oficiale permanente de trecere a frontierei de stat includ punctele de trecere internationale, interstatale si locale, iar in zilele de sarbatoare religioasa se deschid suplimentar inca 2 puncte. 470 km ai acestei frontiere din partea moldoveneasca se afla cub controlul asa-numitelor autoritati a regiunii transnistrene a Moldovei, incluzand 25 de puncte oficiale de trecere spre Ucraina (5 internationale, 8 interstatale si 12locale). „Frontiera interna” dintre regiunea transnistreana si alte regiuni ale Moldovei nu este monitorizata de granicerii moldoveni, dar exista posturi vamale mobile asistate de politie la intersectiile rutiere.
In pofida criticilor dese la adresa EUBAM, conform statisticilor oficiale furnizate de autoritatile din Republica Moldova si Ucraina, in timpul operatiunilor comune de control la frontiera moldo-ucraineana, au fost identificate mai multe canale de migratie si cazuri de contrabanda. Serviciile moldovenesti si ucrainene au depistat 293 de cazuri de contrabanda a marfurilor la punctele de traversare a frontierei si de-a lungul frontierei verzi, valoarea totala a bunurilor confiscate in timpul operatiunii fiind evaluata la mai mult de un milion de euro. Totodata, EUBAM coordoneaza un schimb operational international intre agentiile de aplicare a legii din Austria, Slovacia, R. Moldova si Ucraina
Conform surselor citate, misiunea europeana a mai fost implicata, impreuna cu ofiteri din cadrul S pentru a investiga presupusele cazuri invocate de trafic de minori din R. Moldova catre UE.erviciului de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova si Serviciului de Securitate (SBU) al Ucrainei in operatiuni impotriva contrabandei a tigarilor, provenite din statele Comunitatii Statelor Independente (CSI), destinate pentru piata interna a UE. EUBAM a mai identificat o serie de retele de import ilegal a automobilelor de valoare din regiunea separatista catre Ucraina, Federatia Rusa si Republica Belarus, si ale caror venituri sunt apreciate la aproximativ 30-32 de milioane de euro anual.

Pui contra arme

Traficul de arme, care a facut in trecut regiunea separatista transnistreana celebra in toata lumea, a fost inlocuit de contrabanda cu fier vechi, carne de pui, droguri din Afganistan si medicamente false, scria anterior ziarul elvetian „Le Temps”, citat de mass-media de la Bucuresti. Intr-un amplu articol, intitulat „Fantomele traficului de tot felul bantuie Tiraspolul”, cotidianul elvetian arata ca in locul armelor, care plecau in trecut din Transnistria catre zonele de conflict din Africa sau Asia, acum, din regiunea separatista, pleaca ilegal sute de mii de pui, care iau drumul Ucrainei aducand anual un profit de milioane.
Puii proveniti din portul ucrainean Odesa, aflat la numai 90 de kilometri distanta de granita provinciei, sunt declarati ca fiind in „tranzit” catre Transnistria, scutiti de taxe vamale si apoi reexportati fraudulos in Ucraina, de unde iau drumul Occidentului. Din cauza acestui tip de contrabanda, fiecare cetatean al provinciei separatiste a ajuns sa consume pe hartie peste 500 de kilograme de carne de pui anual.
„Transnistria este un mic regat viciat. Mai putin periculos ca inainte, insa la fel de atins”, a declarat, pentru cotidianul elvetian, un oficial de Tiraspol, sub protectia anonimatului. „Le Temps” mai arata ca 85% din uzinele ce se gasesc pe teritoriul provinciei separatiste sunt ramasite ale industriei de armament sovietice si subliniaza ca liderul separatist Igor Smirnov a incuvintat in anii ’90 exportul masiv de arme in Africa.
Expertii OSCE recunosc ca in prezent in Transnistria se face trafic cu incarcaturi de fier vechi, alcool, tigari si droguri afgane. „De la intrarea in vigoare a misiunii vamale a Uniunii Europene, in 2005, otelul care iese din Transnistria trebuie sa dispuna de certificate moldovene. Totul se cumpara, totul se vinde, dar nu mai este jungla criminala de altadata”, a adaugat sursa oficiala citata de „Le Temps”. „Teritoriul ramane in continuare un fief al criminalitatii organizate din fosta URSS. Insa afacerile si-au schimbat natura”, subliniaza la randul sau un diplomat european, intervievat de cotidianul elvetian. In opinia sa, „traficul cu arme despre care se vorbeste atat nu a fost reperat de EUBAM. Pentru noi, e de domeniul trecutului”, a subliniat ambasadorul.
Drogurile din Afganistan sunt de cele mai multe ori aduse in Transnistria de unde iau drumul Occidentului trecand prin statiile intermediare de la Chisinau si Bucuresti. Cam acelasi lucru se intampla si cu medicamentele contrafacute provenind din Asia si spatiul CSI. „Transnistria trebuie vazuta ca nodul unei probleme regionale Rusia-Ucraina-Moldova-Caucaz. (…) Veriga prin care trece intreg acest trafic este portul Odesa”, completeaza un observator militar din OSCE citat de „Le Temps”.

Smirnov, frana EUBAM

Reamintim ca recent seful delegatiei transnistrene din cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) a cerut, partii ruse reprezentate in Comisie sa creasca „semnificativ” numarul militarilor rusi din cadrul fortelor de mentinere a pacii din regiune, relateaza agentia „Novii Reghion”. Copresedintele CUC din partea regimului separatist transnistrean, Oleg Beliakov, un apropiat al liderului Igor Smirnov, considera necesara revenirea la numarul initial de militari din contingentul rus al fortelor de mentinere a pacii, dupa ce noile autoritati moldovene au evocat necesitatea schimbarii formatului de mentinere a pacii. „In prezent in regiune se afla circa 500 de militari rusi, insa conform acordurilor din 1992, numarul militarilor rusi ar trebui sa fie de 2.400 de militari, cu exceptia subunitatilor fortelor aeriene militare, care si-au desfasurat activitatile in zona de securitate o perioada lunga de timp”, a spus Beliakov. El considera inacceptabila cererea partii moldovene de a retrage din componenta fortelor de mentinere a pacii un detasament transnistrean de mentinere a pacii aflat in afara zonei de securitate. „Deocamdata nu este momentul sa micsoram detasamentele de mentinere a pacii”, a subliniat Beliakov.
Totodata, in cadrul reuniunii delegatia transnistreana a criticat din nou activitatea EUBAM, solicitand retragerea misiunii europene, ca o preconditie pentru dezghetarea negocierilor in formatul „5+2”. Astfel, oficialii transnistreni au reluat delegatiile belicoase ale liderului separatist Igor Smirnov la adresa EUBAM.
Reamintim ca fortele mixte de mentinere a pacii au fost desfasurate pe Nistru dupa incheierea conflictului armat din 1992. Ele sunt formate din militari rusi, moldoveni, transnistreni si observatori militari ucraineni. Comisia Unificata de Control a fost infiintata prin acordurile din 1992, cu scopul de a asigura regimul de securitate al regiunii. Potrivit acordurilor din 1992, numarul militari rusi in regiune, din cadrul fortelor de mentinere a pacii, era stabilit la 2 400 de militari. Prin acordurile de la Odesa din 1998, numarul militarilor rusi a fost insa micsorat pana la circa 500 de militari.

Planul Iuscenko, reincalzit de Kiev

Ucraina considera importanta actualizarea „planului Iuscenko” privind rezolvarea dosarului transnistrean, a declarat recent la Tiraspol, Raisa Bogatireva, secretarul Consiliului de Securitate si Aparare Nationala al Ucrainei. Bogatireva, care s-a intalnit la inceputul lunii noiembrie 2009 cu liderul separatist transnistrean Igor Smirnov, a confirmat atasamentul Kievului fata de principiul integritatii teritoriale a Republicii Moldova in contextul reglementarii conflictului transnistrean, mentionand importanta „rezolvarii chestiunii cu statutul special al Transnistriei”. Potrivit Infotag, citata de mass-media de la Chisinau, Raisa Bogatireva a precizat ca Ucraina este dispusa sa contribuie la initierea dialogului si crearea climatului intre Chisinau si Tiraspol. Ea a mai spus ca Ucraina este interesata de crearea euroregiunii „Nistru”, precum si de restabilirea completa a comunicatiilor feroviare prin Transnistria. Bogatireva a mai afirmat ca Ucraina va continua sa finanteze programele de stat pentru sustinerea ucrainenilor care locuiesc in Transnistria. Ea a chemat administratia regiunii sa contribuie la dezvoltarea limbii si culturii ucrainene, amintind ca ucrainenii reprezinta aproape o treime din populatia regiunii.
In apilie 2005, Kievul a propus un plan de rezolvare a conflictului din Transnistria – Planul Iuscenko – sustinut de o parte din deputatii Parlamentului de la Chisinau, dar respins de regimul separatist de la Tiraspol si de Rusia. Proiectul prevedea, intre altele, organizarea, in Transnistria, a unor alegeri „libere si democratice”, monitorizate international, dar nu presupunea si retragerea contingentului militar rus ca preconditie obligatorie pentru acest scrutin. Initiativa ucraineana presupunea, de asemenea, negocieri cu autoritatile autoproclamate de la Tiraspol in vederea elaborarii legislatiei cu privire la statutul regiunii. Planul, criticat de diplomatia occidentala si organizatiile non-guvernamentale, prevedea, totodata, pentru Transnistria statutul de republica in componenta Republicii Moldova, cu atribute statale proprii si drept la autodeterminare in cazul schimbarii statutului international al Republicii Moldova.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *