Avantajul tehnologic a avut întotdeauna un rol esențial în creșterea competitivității statelor, fiind decisiv atât în perioadele de pace, cât și în cele de conflict. În prezent, această competiție este mai intensă ca niciodată, întrucât tehnologia evoluează rapid, devine tot mai integrată în viața de zi cu zi și înclină balanța de putere în favoarea celor care o controlează. Un domeniu esențial în acest context este cel al microcipurilor.

În luna iulie 2023, Bruxelles-ul a adoptat Actul UE privind cipurile, un document ce stabilește un obiectiv ambițios: Uniunea Europeană să ajungă să dețină cel puțin 20% din piața globală a semiconductorilor până în 2030. Scopul principal este întărirea ecosistemului european din domeniu și reducerea dependenței față de furnizorii din afara UE. Actul se bazează pe trei piloni principali:

• Inițiativa „Cipuri pentru Europa”: Aceasta susține dezvoltarea capacităților tehnologice și inovarea pe scară largă, atrăgând investiții publice și private în valoare totală de 43 de miliarde de euro, dintre care 3,3 miliarde provin din bugetul Uniunii Europene.
• Securitatea aprovizionării și creșterea rezilienței: Actul are în vedere atragerea de noi investiții și construirea unui lanț de aprovizionare stabil pentru producția de semiconductori. În acest sens, un fond special de 2 miliarde de euro va sprijini accesul la finanțare al startup-urilor din domeniu.
• Monitorizarea și răspunsul în situații de criză: Se instituie un mecanism prin care UE poate anticipa lipsurile din piață și coordona reacțiile în cazul unor crize, asigurând un răspuns rapid în fața eventualelor perturbări.

În anul 2024, vânzările globale de semiconductori au depășit pragul de 627 miliarde $, marcând o creștere de 19% față de anul anterior. Statele Unite dețin puțin peste 50% din această piață, fiind urmate de Coreea de Sud cu 13,8%, și Uniunea Europeană cu o cotă de 12,7%. Se estimează că, până în 2030, valoarea pieței globale va ajunge la 1.400 miliarde de euro.

În ceea ce privește piața globală a echipamentelor pentru producția de dispozitive semiconductoare, care în 2023 a fost evaluată la 30 de miliarde $, furnizorii europeni au contribuit cu 8% la nivelul producției de dispozitive și cu 28% în segmentul echipamentelor — adică utilajele care fabrică efectiv cipurile. Până în 2030, se estimează că veniturile celor 27 de state membre ale UE din lanțul valoric al semiconductorilor vor atinge 149 miliarde de euro, în creștere față de cele 90 miliarde de euro înregistrate în 2022.

Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport în care a evaluat impactul Actului UE privind cipurile asupra politicii industriale europene și a eforturilor de consolidare a autonomiei strategice în sectorul semiconductorilor. Auditorii au concluzionat că această nouă strategie a revitalizat producția de cipuri la nivel european. Cu toate acestea, obiectivul principal al Actului este considerat nerealist.

Strategia include un pachet investițional detaliat, care prevede un minim de 43 de miliarde de euro în investiții publice și private stimulate de politici până în 2030. Se așteaptă ca o sumă echivalentă să provină din sectorul privat, ceea ce ar ridica investițiile totale la cel puțin 86 de miliarde de euro. Cu toate acestea, contribuția directă a Comisiei Europene este relativ modestă — doar 4,5 miliarde de euro, provenind în principal din programele Orizont Europa și Europa digitală. Cea mai mare pondere, de 35 de miliarde de euro, este responsabilitatea statelor membre.

Deși suma totală este semnificativă, aceasta este considerată insuficientă comparativ cu necesarul estimat anterior în Foaia de parcurs a Grupului liderilor în domeniul electronic (ELG) din 2013, sugerând că obiectivele strategiei actuale ar putea fi dificil de atins fără angajamente suplimentare.

Un alt obstacol major în atingerea obiectivului principal al Uniunii Europene privind microcipurile îl reprezintă dificultățile tehnice. „Busola pentru dimensiunea digitală” definește cipurile de ultimă generație și durabile ca fiind cele cu o dimensiune sub 5 nanometri (nm) și cu o eficiență energetică de zece ori mai mare față de standardele din 2021. În cadrul „Deceniului digital”, Comisia Europeană și-a propus ca până în 2030 să dubleze ponderea UE în producția globală de astfel de microcipuri, pornind de la o valoare de referință estimată la 10% în 2020.

Totuși, această valoare de referință nu reflecta cu acuratețe realitatea din teren, deoarece se baza pe veniturile generate de companiile din UE implicate în întregul lanț valoric al semiconductorilor, și nu pe capacitățile efective de producție a microcipurilor de ultimă generație. De fapt, în anul 2020, doar două companii la nivel mondial produceau cipuri de 5 nm, ambele fiind localizate în Taiwan și Coreea de Sud. Uniunea Europeană nu dispunea atunci de facilități capabile să fabrice cipuri sub 22 nm.

Conform previziunilor Comisiei Europene din iulie 2024, în ciuda creșterii preconizate a capacităților de producție, contribuția UE la lanțul valoric global al semiconductorilor va rămâne modestă. Astfel, se estimează că ponderea UE va crește doar de la 9,8% în 2022 la 11,7% în 2030, o evoluție relativ timidă într-un sector aflat în expansiune rapidă. Prima evaluare intermediară a progreselor și prima revizuire oficială a Actului privind cipurile urmează să fie prezentate de Comisia Europeană Parlamentului European și Consiliului până în septembrie 2026.

Pe lângă dificultățile financiare și tehnice, există și alte provocări majore care pun presiune pe atingerea obiectivelor stabilite. Printre acestea se numără dezvoltarea accelerată a industriei semiconductoare la nivel internațional, dependența puternică de importurile de materii prime din China, ascensiunea politicilor protecționiste pe scena globală, costurile ridicate ale energiei, precum și lipsa unor companii europene de mari dimensiuni capabile să inițieze și să susțină proiecte de anvergură în domeniu.

Aceste impedimente conturează un tablou complex, în care ambițiile strategice ale Uniunii Europene se confruntă cu realități economice și tehnologice dure, punând sub semnul întrebării fezabilitatea obiectivului de a deveni un lider global în producția de microcipuri de ultimă generație.