UE declanseaza „razboiul juridc” impotriva Croatiei

, , , ,
 

Croatia, avertizata juridic de Comisia Europeana

Croatia, avertizata juridic de Comisia Europeana

Comisia Europeana si-a exprimat îngrijorarea în legatura cu un proiect de lege croat, care declara nule procedurile declansate de justitia sarba împotriva cetatenilor croati banuiti de comiterea de crime de razboi în timpul razboiului din 1991 – 1995, relateaza mass-media regionala. “Ne-am exprimat îngrijorarea si am formulat o serie de întrebari” cu privire la proiectul de lege sustinut de guvern, a declarat seful delegatiei UE în Croatia, Paul Vandoren, citat de postul de radio national croat.
Proiectul de lege, care mai trebuie aprobat si de Parlament, declara “nul si neavenit orice act juridic” al fostei Iugoslavii si Serbiei care vizeaza cetateni croati “banuiti, inculpati sau condamnati” pentru crime de razboi comise în Croatia în timpul conflictului.
Reamintim ca cele doua tari au adoptat recent o serie de masuri pentru îmbunatatirea cooperarii, în principal în acest domeniu.

Critici prezidenţiale

Presedintele croat, Ivo Iosipovici, si avocatul statului, Mladen Bajici, au criticat deja proiectul de lege. Bajici a afirmat ca aceasta nu va face decat “sa-i ajute pe criminalii de razboi” si sa blocheze practic cooperarea între Croatia si Serbia în dosarele privind crimele de razboi.
Initiativa guvernului croat a fost anuntata la scurt timp dupa ce justitia sarba a transmis mai multor oficiali si fosti oficiali politici si veterani croati acte de acuzare pentru genocid si revolta armata.
Proclamarea independentei Croatiei în 1991 a fost urmata de un razboi între fortele autoritatilor de la Zagreb si secesionistii sarbi sustinuti de Belgrad, soldat cu cel putin 20.000 de victime. Relatiile dintre Croatia si Serbia s-au îmbunatatit treptat dupa încheierea conflictului.
Croatia a încheiat deja negocierile de aderare la UE si urmeaza sa devina membru cu drepturi depline în iulie 2013, printre conditiile-cheie aflandu-se cooperarea cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie si gestionarea eficienta a dosarelor de crime de razboi.

Tratat de iarna

Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia, a semnalat joi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz. ‘Trimitem ţărilor şi instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varşovia’, a declarat Konrad Niklewicz, pentru mass-media regionala. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European. La mijlocul lunii septembrie, premierul croat, Jadranka Kosor, a primit din partea omologului polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul tratatului de aderare a Croaţiei la blocul comunitar european. ‘Astăzi, când mulţi oameni politici pun la îndoială viitorul UE, intrarea Croaţiei este o adevărată injecţie de optimism menită să redea încrederea în acest viitor’, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb. ‘Uniunea Europeană are sens’, a ţinut să adauge Tusk. El a dat totodată asigurări că ‘marile eforturi desfăşurate de guvernul croat vor da roade în viitor’. ‘Vă spun acest lucru ca polonez care a avut de câştigat de-a lungul anilor, la fel ca toţi compatrioţii mei, din faptul că Polonia a devenit membră a Europei unite’, a menţionat şeful guvernului polonez. ‘Este un moment istoric şi de bucurie’, a afirmat la rândul său Jadranka Kosor, subliniind că ţara sa ‘a făcut sâmbătă un pas uriaş spre UE’. ‘Încheierea negocierilor de aderare demonstrează că s-au făcut reforme şi că ele au dat rezultate. Ne-am îndeplinit obiectivul strategic’ – a declarat premierul croat. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi se prevede să devină membră de la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, în 2004. Textul tratatului este redactat în engleză şi urmează să fie tradus înainte de semnare în croată şi în celelalte limbi oficiale ale UE. Înainte să fie semnat, mai trebuie aprobat de Parlamentul European, ceea ce este de aşteptat să se întâmple la începutul lui decembrie.

Armistitiu juridic

Anterior, preşedintele croat, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor a intrat in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce a permis declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, a sustinut ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr-un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Un alt punct important im relatiile dintre Zagreb si Bruxelles este reprezentat de pozitia autoritatilor statului balcanic fata de proiectul Nabucco. Anterior, mass-media regionala relata ca Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

Gazoduct intre Croatia si Ungaria

Croaţia a importat in luna august 2011 primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat anterior operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. “Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.

Croatia se inhama la South Stream

Reamintim ca anterior, Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei intalniri oficiale dintre premierii celor doua tari la Moscova. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor. “Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Razboiul alfabetelor zguduie Croatia

Oficialii de la Bruxelles au reprosat in permanenta autoritatilor croate incalcarea drepturilor minoritatilor etnice din fosta republica iugolsava. Astfel, acestea au respins demersul Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai subliniaza ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.

Istro-romanii, punct de legatuta intre Romania si Croatia

În ziua de 27 septembrie a avut loc în  Zagreb un eveniment important în viaţa Istroromânilor, relateaza surse locale pentru RGNpress. La „Casa Europei” – „Evropski Dom” – a avut loc un spectacol în dialect istroromân, prezentat de elevii de la Şcoala elementară din Şuşnieviţa şi de la şcoala medie din Cepici, întitulat „Cum creşte poparu’” – „Cum creşte piperul”. Spectacolul elevilor s-a desfasurat în prezenta a înalti oaspeti, a vicepremierului croat si a ministrului de externe român Teodor Baconschi, transmite Romanian Global News.
Conform discursului rostit de vicepremierul croat, citat de RGNpress, „asa cum în România traiesc Croati, în Croatia sunt Români, în localitatile Susnievita si Jeian”. Declaratia acestuia vine la scurt timp dupa „Declaratia comuna româno-croata” din 28 ianuarie 2011, cand, cu ocazia vizitei premierului croat Jadranka Kosor în România, când pentru prima data în istorie, un prim ministru român, Emil Boc, i-a mentionat pe istroromâni într-o declaratie oficiala internationala, subliniind importanta lor pentru limba si poporul român si precizând ca „sprijinul din partea autoritatilor croate pentru conservarea acestui bun comun va fi extrem de apreciat în România”. Anterior, partea croată a recunoscut în august 2007 limba si cultura Vlahilor din Istria, drept bun nematerial al Croatiei, care trebuie ocrotit, mai relateaza sursele citate.

Romani, aromâni, istroromâni, vlahi

In deschiderea Forumului Romanilor de Pretutindeni care s-a desfasurat, la sfarsitul lunii septembrie 2011, la Bucuresti, premierul roman Emil Boc a declarat facand referire la romanii  autohtoni din vecinatate si Balcani ca “etnicii romani din afara granitelor nu se bucura de drepturile de care se bucura minoritatile din Romania. Romanii din afara au dreptul sa fie recunoscuti ca romani, indiferent ca se numesc romani sau ca poarta denumiri istorice romanesti ca moldoveni, aromani, istroromani sau vlahi”. “Am venit in intampinarea dorintei romanilor din Basarabia si am incheiat Acordul pentru micul trafic de frontiera”, a mai declarat Emil Boc.
La randul sau ministru roman de Externe Teodor Baconschi a declarat facand referire la aceeasi romani din jurul frontierelor si Balcani  ca “Romanii din preajma Romaniei sunt cei mai chinuiti in relatia cu autoritatile statelor in care locuiesc”. Baconschi a precizat ca MAE va fi extrem de atent la modul cum se realizeaza recensamintele in aceste state.

Avertisment romanesc

Romania a anuntat anterior ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.

Cine sunt istroromanii?

Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *