Uniunea Europeana se confrunta cu o criza demografica fara precedent in istoria sa

Populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene depaseste in premiera pragul de 500 de milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2010, atingand 501,26 milioane, potrivit unui bilant demografic, publicat de Institutul National de Statistica din Franta (INSEE), citat de AFP si preluat de mass-media de la Bucuresti. La 1 ianuarie 2009, populatia celor 27 de tari ale Uniunii Europene se ridica la 499,7 milioane de locuitori, potrivit estimarilor publicate in august 2009 de Oficiul European de Statistica Eurostat.
Germania continua sa fie tara cu cea mai numeroasa populatie (81,7 milioane), urmata de Franta (65,4 milioane), luand in calcul ansamblul colectivitatilor franceze (n.r.-ramasite ale fostului imperiu colonial francez) de peste mari (62,8 milioane doar pe teritoriul francez metropolitan). Marea Britanie ocupa locul al treilea cu 62 de milioane. In zece ani, populatiile Irlandei (4,45 milioane) si Spaniei (46,08 milioane) au crescut cu peste 15%, in timp ce populatia Germaniei a stagnat. In 2009, cu exceptia Poloniei, Cehiei, Sloveniei si Slovaciei, in tarile din estul Europei populatia a scazut dramatic, cum este cazul Bulgariei, Lituaniei, Letoniei, Ungariei si Romaniei.
Conform studiului INSEE, esentialul cresterii populatiei franceze rezida in sporul natural, contrar unor tari precum Spania, Portugalia sau Italia, unde sporul migrator joaca un rol mai important. Pentru a incerca o intinerire a populatiei, tari precum Spania au contat pe imigratie. In ultimii ani, milioane de tineri imigranti s-au stabilit in aceasta tara, majoritatea din America Latina, fosta colonie a coroanei spaniole. Cu un spor natural de 275.000 de persoane in 2009, Franta inregistreaza aproape jumatate din sporul natural al Uniunii Europene (circa 600.000), potrivit lui Pascale Breuil, din partea INSEE.
Cresterea populatiei europene s-a facut pe seama sporului natural (diferenta dintre numarul deceselor si cel al nasterilor), cu 1,2 milioane, si pe seama migratiei – 1,9 milioane. In 2009, numarul total al nasterilor in Europa a crescut la 5,4 milioane, fata de 4,8 milioane de decese. In 2008, procentajul europenilor in varsta de peste 65 ani se ridica la 17% din populatia totala fata de 15,3% in 1998.

Imbatranire accelerata

Aproape o treime dintre locuitorii tarilor din Uniunea Europeana vor avea varsta de peste 65 de ani pana in 2050, odata cu cresterea sperantei de viata si scaderea drastica a numarului de nasteri, fapt care va bulversa toate aspectele vietii europenilor. Imbatranirea populatiei europene este in plina accelerare, avand in vedere ca in urma cu patru ani, doar 16,5% dintre locuitorii tarilor UE aveau peste 65 de ani, insa aceasta cifra ar putea ajunge la 18% incepand cu 2010, la 25% in 2030 si 30% in 2050, potrivit celor mai recente prognoze ale Institutului European de Statistica, Eurostat.
Pentru prima data in Europa, numarul celor de peste 65 de ani l-a depasit pe cel al tinerilor de mai putin de 15 ani, la inceputul acestui deceniu. In intreaga lume, doar Japonia se confrunta cu o problema similara. Insa UE, care are in prezent 500 de milioane de locuitori, este o regiune mult mai populata si mai extinsa decat spatiul nipon.
In doar 15 ani, intre 1990-2005, speranta de viata pentru populatia in varsta a crescut cu aproximativ doi ani. Cand implinesc varsta de 65 de ani, barbatii din UE mai pot spera sa mai traiasca in medie 17 ani, iar femeile 20 de ani. In paralel, nasterile au continuat sa scada. Nivelul fertilitatii, care reprezinta numarul ipotetic de copii pentru o femeie aflata la varsta procrearii, a scazut in UE de la 1,6 in 1990 la mai putin de 1,5, in conditiile in care sunt necesari putin mai mult de doi copii pentru o femeie in vederea stabilizarii populatiei, in afara de imigratie.
Aceasta scadere este in special mare in fostele tari comuniste din Europa Centrala si de Est, care inainte de caderea comunismului in 1989 aveau un nivel circa doi copii de femeie. Aceste tari prezinta acum cifrele cele mai scazute, cu un nivel-record de 1,2 copii in Slovacia pentru anul 2006. Multe dintre femei muncesc, sunt financiar independente si studiaza mai mult si incearca sa-si faca o cariera inainte de a avea copii. In 2003, varsta medie la care femeile nasteau primul copil era de 28 de ani pentru femeile din UE, ceea ce reprezinta cu doi ani mai mult decat in 1990.
Scaderea numarului de nasteri nu este iremediabila, spun expertii, cu conditia ca societatea sa poata oferi parintilor posibilitatea de a avea atat o viata profesionala cat si una familiala, prin intermediul creselor, scolilor pentru mame, cum exista in Franta, sau concediilor generoase pentru parinti, cum sunt in Suedia.

Amenintare economica

Statele a caror populatie se afla in proces de imbatranire ameninta succesul economic in Europa de Est si in fosta Uniune Sovietica daca guvernele nu vor aplica reforme pentru cresterea bunastarii populatiei, a avertizat recent Banca Mondiala. Europa de Est va deveni pana in 2025 una dintre zonele cu cei mai multi batrani din lume. In conditiile unei rate scazute a natalitatii, a unei sperante de viata la nastere in continua crestere si a economiilor fragile postcomuniste, cheltuielile cu sanatatea, pensiile si grija pentru cei in varsta vor creste simtitor, a mai atentionat banca pentru dezvoltare.
Ritmul rapid al schimbarilor demografice din aceasta regiune „reprezinta un trend mai degraba dramatic, cu potentiale implicatii majore de ordin economic si social” si „evolueaza cu o viteza nemaiintalnita pentru acest grup de tari”, se stipuleaza intr-un raport intocmit de Banca Mondiala. Pe masura ce est-europenii si rusii imbatranesc, doar Turcia si alte patru republici ex-sovietice din Asia Centrala vor avea o rata a natalitatii care sa le permita incadrarea pana in 2025 intre „tarile tinere”, cu mai putin de 10% dintre rezidenti cu varsta sub 65 de ani, mai spune raportul respectiv. La nivelul intregii regiuni este estimata o pierdere de 24 de milioane de oameni. Se prevede ca numai populatia Rusiei va inregistra o scadere de 17 milioane de oameni in urmatorii 20 de ani.
Aceste state contrastau puternic cu „Europa in varsta” a Germaniei si Frantei, asa cum mentiona si Donald Rumsfeld, fostul secretar al apararii SUA, insa si acestea au inceput sa „imbatraneasca”, fapt evidentiat de studiul efectuat de banca. Japonia si Europa de Vest au intrat in acest proces de imbatranire cu zeci de ani in urma. Efectul a fost ca oamenii care aveau un loc de munca trebuia sa asigure prin taxele platite bunastarea celor mai in varsta, segment al populatiei care se afla in continua crestere. Insa ritmul de imbatranire este mai rapid in cazul tarilor din Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica.
Pana in 2025, circa 20-25% din numarul populatiei din noua tari – de la Azerbaidjan la Slovacia – va avea intre 65 si mai mult de 65 de ani, potrivit raportului. Slovenia va fi tara cu cei mai batrani oameni din 28 de tari prospectate, urmata de Croatia, Cehia, Bulgaria si Ungaria, mai este stipulat in raport. Slovenia, care a adoptat moneda europeana in acest an si care se afla intr-un progres economic, va inregistra pana in 2025 o crestere a segmentului de populatie de peste 65 de ani cu aproximativ 9 procente, urcand de la 14% in 2000 la aproximativ 23%. Potrivit raportului, aceste estimari plaseaza Slovenia intre Marea Britanie si Italia.

Pericol social

Intr-un rezumat al raportului Bancii Mondiale, citat de mass-media, se exprima preocuparea pentru „socul cheltuielilor” ce se anunta odata cu acest proces de imbatranire, cheltuieli legate mai ales de sanatatea celor in varsta. „Cheia consta in proiectarea aranjamentelor de livrare a acestor servicii, care sunt considerabil mai ieftine decat cele spitaliere. Pentru aceasta, este necesara recunoasterea si sustinerea celor care acorda ingrijiri medicale pe cai informale.” Guvernele ar trebui sa combata dezechilibrul legat de forta de munca prin cresterea varstei de pensionare, mai sustine Banca Mondiala.
Cel mai greu le va fi tarilor din fosta Uniune Sovietica si din zona vestica a Balcanilor, acolo unde reformele postcomuniste sunt inca la un nivel redus de implementare. Comparativ, 10 din tarile est-europene care au aderat la Uniunea Europeana din 2004, carora li se alatura Albania si Croatia, vor putea diminua efectele procesului de imbatranire daca vor continua cu reformele economice in acelasi ritm ca si cel de pana acum, a mai spus Banca Mondiala. Indiferent de politicile adoptate, aceste tari pot evita scaderea bunastarii in viitor, a mai declarat analistul Bancii Mondiale. „Pericolul rezida in complacere”, a adaugat acesta.

Pensionare amanata

Romania, alaturi de Albania, Serbia si Turcia, ar trebui sa se axeze pe varste de pensionare mai ridicate, ca parte a reformelor din sistemul de pensii, costurile din acest domeniu continuand sa creasca odata cu imbatranirea populatiei, se arata in raport. „In unele tari, precum Lituania si Slovacia, atat indexarea pensiilor cu rata inflatiei, cat si cresterea varstei de pensionare vor avea efect. In alte state, precum Albania, Romania, Serbia si Turcia, singurul impact real este constituit de majorarea varstei de pensionare”, se spune in raport. Implementarea reformelor din sistemul de pensii va permite Romaniei ca in 2025 cheltuielile din acest domeniu sa fie inferioare celor din 2004, ca pondere in PIB. In cazul in care Romania nu va adopta masurile necesare, cheltuielile vor cunoaste o crestere importanta.

Dictatura pensiilor

Conform Raportul privind imbatranirea populatiei din anul 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Europa ar putea face fata acestei provocari demografice, insa recesiunea ameninta sa zadarniceasca eforturile in acest sens. In ultimele luni, tarile UE au injectat miliarde de euro in economiile lor, pentru a stabiliza sistemul financiar si a stimula cresterea economica. Guvernele admit ca aceste cheltuieli sunt necesare pentru a combate cea mai grava criza din ultimele decenii. Ele au determinat insa cresterea deficitelor bugetare, tocmai atunci cand unele tari reusisera sa se puna pe linia de plutire. Fara resurse bugetare, efectele imbatranirii populatiei sunt greu de contracarat.
Joaquín Almunia, fostul comisar european pentru afaceri economice, a afirmat ca aceasta provocare de ordin demografic nu va fi usor de gestionat. Totusi, el considera ca poate fi abordata prin politici bine elaborate, axate pe eficientizarea cheltuielilor sociale, cresterea productivitatii, imbunatatirea educatiei si pe un grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca. Intr-o comunicare a Comisiei pe marginea raportului privind imbatranirea populatiei se arata ca guvernele statelor membre trebuie, inainte de toate, sa reduca deficitele bugetare odata ce economia incepe sa se stabilizeze.
Peste 50 de ani, populatia va fi mult imbatranita, in timp ce cresterea demografica va fi redusa. Se estimeaza ca varsta medie va ajunge la 48 de ani, fata de 40 de ani, cat este in prezent. Acest fapt se datoreaza cresterii sperantei de viata, scaderii ratei natalitatii si reducerii fenomenului migrationist. In consecinta, veniturile generate de o populatie activa in scadere se vor micsora, in timp ce cheltuielile legate de pensii, asistenta medicala si ingrijiri pe termen lung pentru varstnici se vor majora.
Daca nu actionam, presiunea asupra finantelor publice va deveni critica. Conform raportului, imbatranirea populatiei va determina pana in 2060 o crestere a cheltuielilor, in medie, cu 4,7% din PIB. Daca in prezent exista cate patru persoane cu varsta activa (15-24 de ani) pentru fiecare persoana de peste 65 de ani, pe viitor raportul va fi de doar doi la unu. Iar aceasta este media la nivel european. Evolutia demografica difera insa mult de la o tara la alta. Unele state se confrunta cu cresteri ale cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei (in special a celor legate de pensii) considerabil mai mari. Anii urmatori – ultimii care preced inceputul perioadei de pensionare a generatiei „baby-boom” – sunt cruciali. „Inca se mai poate schimba ceva”, arata raportul.
Pentru aceasta sunt necesare insa noi reforme ale sistemelor de pensii si de sprijin pentru batrani. De asemenea, trebuie sa se intensifice eforturile de a mentine persoanele varstnice pentru mai mult timp in campul muncii. Raportul indica faptul ca doar 50% din persoanele cu varsta de 60 de ani continua sa lucreze.

Romania imbatraneste

Conform Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care citeaza un raport al Comisiei Europene, impactul imbatranirii populatiei asupra finantelor publice din Romania este printre cele mai mari din Uniunea Europeana. Mai mult, tara noastra are unul din cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din comunitatea europeana. „Impactul imbatranirii populatiei asupra finantelor publice din statele UE va face ca efectele actualei crize financiare si economice sa para minuscule prin comparatie”, se arata in raportul CE. Astfel, cheltuielile Romaniei cu pensiile se vor majora in urmatorii 50 de ani la 15,8% din PIB in 2060, de la 8,4% in 2010, Romania urmand sa ocupe locul 5 in topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB, potrivit datelor din raport.
Recomandarile CE privind reducerea poverii fiscal-bugetare generata de imbatranirea populatiei, pe termen lung, vizeaza reformarea sistemului public de pensii si dezvoltarea sistemului privat de pensii. „Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%”, potrivit CE. Deficitul de sustenabilitate al Romaniei este de 9,1% din PIB, se arata in raport, adica trebuie sa ne ajustam, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate, respectiv 7,4% din 9,1 procente din PIB, provine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice”, se mai mentioneaza in raport. Crinu Andanut, presedintele APAPR, a identificat concluzia cea mai importanta din raportul Comisiei Europene: “Daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin doua masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”.

Economia de argint

Conform fostului comisar european pentru afaceri sociale, Vladimir Spidla, citat de mass-media internationala, populatia si autoritatile statelor UE nu trebuie sa interpreteze imbatranirea populatiei in termeni de costuri sau de amenintari. „Economia trebuie sa profite de oportunitatile noilor piete legate de nevoile unei populatii mai imbatranite”, a explicat el. Se discuta deja de o „economie de argint”, care ar oferi noi servicii, dar si noi produse populatiei in varsta. Mereu pioniera in plan industrial in Europa, Germania, tara cu populatia cea mai imbatranita din UE, alaturi de Italia (20% din populatie are peste 65 de ani), se mobilizeaza deja pentru a deveni liderul acestei noi piete.
Sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung si impactul bugetar al imbatranirii populatiei sunt motive de ingrijorare pentru toate statele membre, in 13 dintre acestea, printre care si Romania, decalajele fiind de peste 6% din PIB, potrivit unui studiu prezentat, anterior. Diferenta dintre nivelul sustenabil al finantelor publice si cel actual depaseste 6% din produsul intern brut (PIB) in Cehia, Cipru, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Romania, Slovenia Slovacia si Marea Britanie. Diferenta ajunge sa depaseasca si 12% din PIB in Irlanda, Grecia, Spania, Slovenia si Marea Britanie.
Diminuarea decalajelor impune atat programe ambitioase de consolidare, cat si reforme profunde de protectie sociala. „Trebuie sa evitam cu orice pret ca somajul sa se inradacineze. Este prin urmare vital sa se urmareasca obtinerea flexicuritatii (echilibrul dintre flexibilitate si securitate) si aplicarea altor reforme structurale care au contribuit la cresterea ratei de ocupare a fortei de munca in trecut. Este de asemenea necesara cresterea varstei de pensionare efectiva, in concordanta cu cresterea sperantei de viata a cetatenilor”, se mai arata in raport.
Daca politicile actuale nu sunt schimbate, varsta medie la care cetatenii ies de pe piata muncii in UE va creste cu numai un an – de la 62 la 63 de ani – pana in 2060, in timp ce speranta de viata ar urma sa creasca cu 6 ani in aceeasi perioada. Drept urmare, mai multe tari au in vedere cresterea varstei minime de pensionare. Comisia mai precizeaza ca trebuie reformat sistemul de sanatate, iar cresterea calitatii finantelor publice este indispensabila pentru reducerea cheltuielilor neproductive si transferarea resurselor spre educatie, cercetare.

Imigratia, o solutie posibila

Conform unor surse oficiale, citate de mass-media europeana, fara un aflux masiv de imigranti, Uniunea Europeana este in pericol sa nu mai fie o putere importanta. Sursele citate apreciaza faptul ca „schimbarea dramatica a profilului demografic al Europei va cantari mult mai greu asupra viitorului batranului continent decat documentele institutionale”. Pe intreg continentul, se arata in documentul citat, rata fertilitatii este in prezent atat de scazuta incat populatia Europei se va reduce considerabil in urmatorii 50 de ani. „Organizatia Natiunilor Unite, ale carei previziuni s-au dovedit pana acum destul de reale, estimeaza ca numarul locuitorilor mapamondului va creste de la 6 miliarde in 2000 la 8,9 miliarde in 2050. Cu toate acestea, in perioada mentionata, populatia celor 27 de state care vor face parte din Uniunea Europeana pana in 2007 se va micsora cu 6 procente, de la 482 de milioane la 454 de milioane.”
Dintre tarile cu un declin mai dramatic, datorita ratei reduse a fertilitatii, sunt metionate: Italia, cu o scadere de la 57,5 la 45 de milioane, in intervalul 2000-2050; Spania, de la 40 la 37 de milioane de oameni. Cea mai afectata ar putea fi Germania, care are in prezent circa 80 de milioane de locuitori si care ar putea ajunge, la sfarsitul secolului, la numai 25 de milioane de oameni, conform unui studiu facut de Deutsche Bank.
Documentul citat mai arata faptul ca reducerea populatiei combinata cu cresterea sperantei de viata duce la consecintele economice si politice alarmante. „In Europa sunt in prezent 35 de pensionari la 100 de persoane apte de munca, insa – potrivit actualului trend demografic – in 2050 vor exista 75 de pensionari la 100 de oameni apti de munca. Mai mult, in Spania si Italia raportul pensionari/muncitori este estimat sa ajunga la 1/1.” O consecinta directa a acestui fenomen, care constituie de pe acum o problema pentru guvernele europene, in special din tarile in care pensiile sunt scutite de impozite, va fi aceea a cresterii taxelor pentru celelalte categorii ale populatiei, pentru a fi gasite astfel fonduri pentru finantarea pensiilor „generoase” cu care s-au obisnuit europenii. In Germania un salariat plateste deja circa 29% din venitul sau la sistemul pensiilor de stat, iar in Italia cifra se ridica la 33%. „Aceasta problema”, se arata in articol, „se va transforma intr-o batalie a resurselor intre generatii: in timp ce pensionarii vor face presiuni pentru taxe mai mari care sa finanteze pensiile si sistemul de sanatate ce le-au fost promise, tinerii vor solicita reducerea acestora.”

„Iesire din istorie”

Chiar si tarile care au sanse mari sa se descurce in chestiunea pensiilor, avand puternice sisteme private de pensii si o populatie estimata sa ramana relativ stabila, ar putea fi afectate de problemele financiare ale celorlaltor tari din UE, care ar putea chiar sa submineze moneda europeana, euro. Imbatranirea si reducerea populatiei Europei vor afecta, inevitabil, si aspiratia unor europeni de a crea o superputere rivala Statelor Unite, comenteaza mass-media internationala.
Un raport anterior, realizat de Institutul Francez pentru Relatii Internationale, estimeaza ca, pana la jumatatea acestui secol, Produsul Intern Brut va creste cu circa 1% pe an in Uniunea Europeana, fata de cel putin 2% in America de Nord si minimum 2,5% in China. Raportul conchide ca UE se afla in fata unei „incete, dar inevitabile `iesiri din istorie`”. In timp ce Uniunea Europeana are o populatie bogata, batrana si din ce in ce mai redusa, tarile aflate de cealalta parte a Marii Mediterane, in nordul Africii, au o populatie saraca, tanara si in crestere. Raportul acestui Institut ridica problema adoptarii de catre tarile Uniunii Europene a unei politici mai liberale in privinta fenomenului imigratiei, pentru redresa dezechilibrul uman. „Numarul imigrantilor ar trebui sa fie de 5-10 ori mai mare decat in prezent numai pentru a neutraliza efectele imbatranirii populatiei din Europa. Chiar si nivelul actual al imigrantilor provoaca furtuni politice din partea unor politicieni anti-imigratie” mai subliniaza documentul Institutului Francez pentru Relatii Internationale.