UE, afectată de inundații

de | sept. 29, 2024 | Știri | 0 comentarii

Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii forestiere şi nemulţumirea faţă de recentele reduceri bugetare pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE, se arată într-un comunicat […]

Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii forestiere şi nemulţumirea faţă de recentele reduceri bugetare pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE, se arată într-un comunicat al PE, citat de mass-media.

Numai în ultimii 30 de ani, inundaţiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3.000 de vieţi omeneşti şi cauzând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde euro.

Consolidarea capacităților

Într-o rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, eurodeputaţii solicită finanţare suficientă şi actualizată pentru a spori gradul de pregătire şi a îmbunătăţi consolidarea capacităţilor, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceştia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporţional cu creşterea numărului şi a gravităţii dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru ţările afectate şi solicită punerea la dispoziţie şi a altor tipuri de sprijin tehnic şi financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.
Pe termen lung, rezoluţia solicită mai multe investiţii ale UE în rezilienţa regională şi locală şi solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze şi mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice şi pe adaptarea la acestea.

Plan european

Eurodeputaţii doresc prezentarea rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunţat în orientările politice ale preşedintei CE, Ursula von der Leyen, pentru Comisia Europeană 2024-2029.
Deputaţii europeni subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiţii urgente în măsuri de gestionare a inundaţiilor şi de prevenire a riscurilor de inundaţii.
Rezoluţia a fost co-semnată de eurodeputatul Siegfried Mureşan (PPE). Acesta a subliniat, într-un comunicat, că Uniunea Europeană va acorda sprijin financiar şi tehnic ţărilor afectate, iar PE cere ca acest ajutor să vină imediat. ”Autorităţile locale şi regionale trebuie să ştie ca vor fi sprijinite, de la bugetul Uniunii Europene, pentru cheltuielile cu adăposturile, repunerea în funcţiune a infrastructurii de electricitate, de telecomunicaţii, drumuri etc.”, a spus Mureşan.
Acesta a insistat pe nevoia de flexibilizare a bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru putea aloca mai repede mai mulţi bani oamenilor afectaţi de situaţii neprevăzute, cum este cazul inundaţiilor recente care au lovit România şi Europa. Acest aspect va reprezenta una dintre priorităţile eurodeputatului român în calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

Finanțe publice afectate

În urmă cu doar o săptămână, înainte ca inundaţiile mortale să atingă Europa Centrală, Republica Cehă părea pe cale să devină prima ţară din regiune care îşi va reduce deficitul bugetar ferm sub nivelul de 3% din PIB, plafonul maxim permis normele Uniunii Europene, după pandemia de COVID-19. Acum, acea mică victorie pentru finanţele publice este incertă, întrucât Republica Cehă şi Polonia, care au suportat greul potopului, calculează costul celor mai grave inundaţii care au lovit regiunea în cel puţin două decenii, relatează Reuters.

Pe baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari numai în aceste două ţări.

Ministrul de Finanţe al Poloniei a spus că cele 5,6 miliarde de dolari alocate din fondurile UE vor acoperi unele, dar nu toate costurile pentru recuperarea după inundaţii.

Pierderi economice

Pierderile economice legate de vremea extremă se adaugă la presiunile asupra finanţelor statului într-o regiune încă presată de consecinţele pandemiei de COVID-19 şi de accelerarea inflaţiei ca urmare a invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina vecină.

De la pandemie, când statele membre UE au renunţat la respectarea prevederii UE de a menţine deficitele anuale la maximum 3% din produsul intern brut, deficitele bugetare din regiune au crescut până la 9% din PIB în România şi 7% în Polonia şi Ungaria.

Inflaţia şi alegerile din Polonia, Ungaria şi România – cu promisiunile inevitabile de amploare – au împiedicat şi mai mult reducerea deficitului bugetar.

Investiţiile militare mai mari, cheltuielile legate de inflaţie pentru pensii şi costurile crescute ale serviciului datoriilor presează, de asemenea, bugetele.

Ministerul de Finanţe ceh a anunţat recent că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele provocate de inundaţii, într-o modificare a bugetului pentru 2024, cu 25% peste estimarea iniţială a economistului ING David Havrlant, făcută la începutul acestei săptămâni.

Acest lucru ar putea împinge deficitul Cehiei aproape de pragul 3% stabilit de regulile UE, în creştere faţă de ţinta iniţială de 2,5%, deficitul de anul viitor fiind acum proiectat peste planurile anterioare.

Lumea afacerilor, îngrijorată

Steffen Dyck, vicepreşedinte senior la Moody’s Ratings, citat de mass-media regională, a declarat că, deşi regiunea pare mai pregătită decât în trecut pentru a gestiona inundaţiile, trebuie să facă faţă incidentelor şi impactului lor economic mai regulat.

”Ar putea exista încă un impact asupra cheltuielilor guvernamentale, în funcţie de daunele finale, iar unele ţări, precum Republica Cehă şi Polonia, au anunţat deja sprijin fiscal de urgenţă”, a spus Dyck.

Presiunea neaşteptată asupra finanţelor cehe evidenţiază amploarea provocării cu care se confruntă restul ţărilor membre estice ale UE care se confruntă încă cu deficite mai mari, variind de la aproape 7% în România până la peste 5% în Polonia şi Ungaria.

O analiză Reuters a proiectelor de bugete şi a anunţurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia şi Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitele la sub 3%, în timp ce România ar putea să nu realizeze acest lucru până în anii 2030.

Pentru Polonia, cea mai mare economie din regiune, Moody’s estimează că datoria publică ar putea creşte la 60% din PIB până în 2027, din cauza creşterii împrumuturilor, ceea ce va ridica cheltuielile legate de datorii.

Moody’s se aşteaptă ca deficitul bugetar polonez să depăşească 5% din PIB în 2025, urmat de o ”consolidare foarte graduală” spre un deficit de 3% în următorii patru până la cinci ani.

Buget polonez

Presată de costul reparaţiilor cauzate de inundaţii, Polonia va face acum eforturi pentru o mai mare marjă de manevră a UE pentru a-şi susţine finanţele de stat.

Fitch Ratings a declarat că presiunile asupra cheltuielilor în Polonia au fost ”mai mari decât se anticipase”, după ce Varşovia şi-a publicat proiectul bugetului pentru 2025, deşi o bază solidă de venituri a oferit sprijin.

Inundaţiile au lovit o regiune deja afectată de o economie germană slabă, destinaţia a 20-30% din exporturile central-europene, cu posibile ramificaţii pe termen lung pentru finanţele statului.

”Perspectivele de creştere din regiunea ECE ar putea avea de suferit dacă slăbiciunea economică a Germaniei se va dovedi structurală şi prelungită. Creşterea mai slabă pe termen mediu ar putea, la rândul său, să exercite presiuni asupra finanţelor publice din ECE într-un moment în care costurile finanţării guvernamentale rămân ridicate”, a declarat Karen Vartapetov, director şi analist principal pentrueEvaluările suverane din ECE şi CSI la S&P Global.

Costuri crescute

Costurile serviciului datoriei au crescut la 4,7% din PIB în Ungaria şi 2% în Polonia şi România anul trecut, doar costurile cu dobânzile ale Republicii Cehe, de 1,3% din PIB, fiind sub media UE – dar încă aproape de două ori nivelul de 0,7% observat înainte de COVID -19.

România nu a publicat încă un buget pentru 2025, dar Bucureştiul ia în considerare un interval de şapte ani pentru a-şi pune sub control deficitul de la cele mai înalte niveluri ale UE, despre care unii economişti spun că ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a pensiilor.

Ungaria, al cărei deficit bugetar a fost în medie de aproape 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să-l reducă la 4,5% din PIB în acest an, deşi Moody’s se aşteaptă să fie cu un punct procentual mai mare chiar şi după încercările recente de a-l reduce.

Pregătiri în România

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a condus recent şedinţa Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU) pentru a analiza ultimele avertizări ale meteorologilor şi hidrologilor. Ministrul a cerut autorităţilor să fie pregătie şi să anunţe din timp oamenii. ”Trebuie să fim foarte atenţi pentru a putea diminua efectul acestor viituri care vin şi vreau să subliniez că nu există niciun dubiu că vor veni”, a transmis Fechet.

 ”Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea FECHET a convocat, în această dimineaţă, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul M.M.A.P. Şedinţa extraordinară a C.M.S.U a fost organizată ca urmare a avertizărilor meteorologice de COD GALBEN şi COD PORTOCALIU transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M) dar şi a avertizărilor hidrologice realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A)”, a transmis, sâmbătă, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.

Ministrul Mircea Fechet a transmis că ”este important ca toate instuţiile din subordinea MMAP să fie în alertă şi să acordăm toată atenţia evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în special pe bazinele hidrografice afectate deja de ultimele inundaţii, şi aici mă refer în special la zonele Galaţi şi Vaslui”.

Risc sporit

”Tot personalul nostru trebuie să fie disponibil să intervină, să existe oameni în teren care să transmită informaţiile imediat. Trebuie să fim foarte atenţi în aceste ore şi zile care urmează pentru a putea diminua efectul acestor viituri care vin şi vreau să subliniez că nu există niciun dubiu că vor veni! De asemenea, reamintesc autorităţilor că există Planuri Locale şi Planuri Judeţene în care sunt trecute zonele critice la inundaţii şi trebuie acţionat chiar de acum, preventiv. Zonele cu risc mare, în această perioadă sunt Galaţi şi Vaslui deoarece pot fi afectate din nou, chiar dacă ordinea producerii fenomenelor este de la Vestul ţării către Est. Orice modificare a evoluţiei hidrometeorologice trebuie comunicată rapid pentru a putea aloca imediat resursele acolo unde trebuie intervenit imediat”, a menţionat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor.

De asemenea, ministrul Mircea Fechet a facut apel la autorităţile locale ”pentru a lua măsuri în acest termen scurt, acolo unde mai este nevoie, pentru decolmatarea cursurilor de apă, curăţarea şanţurilor şi eliminarea resturilor care pot îngreuna curgerea apei. Primarii vizaţi de avertizările hidrologice trebuie să se asigure că persoanele care nu se pot evacua sunt identificate pentru a le putea evacua rapid, daca situaţia o impune”.

Fenomen de colmatare

Specialiştii ministerului român vorbesc şi despre necesitatea decolmatării şanţurilor şi albiilor de râu.

”De asemenea, un alt element deosebit de important este ca deţinătorii depozitelor de deşeuri industriale, haldelor de steril, iazurilor de decantare din zonele vizate de avertizări hidrometeorogice să asigure funcţionalitatea sistemelor de colectare, drenaj şi evacuare a apelor excedentare precum şi personalul de exploatare. Specialiştii ANAR au informat că, deoarece în zona Galaţi există fenomenul de colmatare al râurilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, situaţia este mai dificilă în special în zonele unde sunt lucrări care traversează cursurile de apă (de ex. poduri). Pentru intervenţii în aceste zone au fost consemnaţi toţi deservenţii de utilaje şi se intervine cu excavatoare. La nivelul ANAR s-a instituit starea de permanenţă. De asemenea, terţii care deţin acumulări treuie să monitorizeze situaţia şi să fie pregătiţi, în special dacă sunt ploi fulger sau viituri rapide”, a mai transmis Ministerul Mediului.

La şedinţă a participat şi Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care a informat că în zona Galaţi au fost suplimentate, încă de la ultimele inundaţii, forţele de intervenţie cu peste 1000 de pompieri şi răman în zonă, pregătiţi să meargă pentru evacuare preventivă, acolo unde există risc major de inundaţie.

De asemenea, este dispusă creşterea capacităţii de intervenţie, prin alocare de forte suplimentare din judeţele care nu sunt sub incidenţa avertizărilor.

”În ceea ce priveşte evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în Capitală, ANM a informat că riscul de ploi torenţiale rămâne ridicat şi va fi caracterizat prin cantităţi de 40-60 l/mp şi chiar peste 70 l/mp, mai ales începând de duminică după amiaza şi în noaptea de duminică spre luni. În Bucureşti, ANAR prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Bucureşti, împreună cu Apa Nova vor acţiona coordonat pentru preluarea şi tranzitarea apelor pluviale şi, după caz, vor interveni cu manevre la stăvilarele de pe Dâmboviţa”, a mai transmis ministerul.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri