Kiev-ul îşi va prezenta „planul de victorie” la o reuniune periodică a aliaţilor săi la Ramstein, în Germania, pe 12 octombrie, a anunţat recent preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram. „Vom prezenta planul de victorie, paşi concreţi, clari, pentru un sfârşit just al războiului”, a scris el.

Ultima speranță?

Ucraina, care se opune de aproape 1.000 de zile unei invazii din partea Rusiei, un vecin mult mai mare, a sugerat în ultimele luni un plan de încheiere a războiului.
Detaliile nu au fost făcute publice, dar Zelenski l-a prezentat preşedintelui american Joe Biden, precum şi ambilor candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din ţară, când a vizitat Washingtonul luna trecută.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că planul conţine „o serie de paşi productivi” în care SUA se vor angaja alături de Ucraina.
Cu toate acestea, oficiali americani anonimi au declarat că planul este mai degrabă o reluare a solicitărilor privind furnizarea de mai multe arme şi pentru o ridicare a restricţiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, decât o strategie cuprinzătoare.
O nouă reuniune a „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, creat la baza aeriană americană Ramstein din landul german Renania-Palatinat după lansarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean, va avea loc la 12 octombrie, cu scopul de a coordona sprijinul militar pentru Ucraina.
Aproximativ 50 de state, membre ale NATO şi alţi aliaţi ai Ucrainei, sunt aşteptate să participe, unele fiind reprezentate la nivel de şef de stat sau de guvern. Va fi prezent şi preşedintele SUA, Joe Biden.
Biden se va afla la Berlin înaintea summitului, unde se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Aceasta va fi prima vizită bilaterală a lui Biden în Germania în timpul mandatului său de aproape patru ani.

Ofensivă rusă

Armata rusă a revendicat recent ocuparea unei noi localităţi în provincia ucraineană Doneţk, în înaintarea sa către oraşul Kurakove, următorul obiectiv al trupelor ruse pe acel sector de front după ce au ocupat oraşul Vuhledar, un punct strategic situat pe o poziţie înaltă şi la joncţiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei.

Potrivit raportului publicat de Ministerul rus al Apărării, noua localitate ocupată este Jelanie Drugue şi se află la câţiva kilometri de Kurakove, un important nod de comunicaţii. Jelanie Drugue este un mic sat care avea numai aproximativ 240 de locuitori înaintea invaziei ruse în Ucraina, dar ocuparea acestuia sugerează încă o dată că trupele ucrainene nu pot opri ofensiva mecanizată rusă în Doneţk.
Armata rusă anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk, operaţiune prin care Ucraina a sperat ca Rusia să-şi mute suficient de multe trupe de pe frontul ucrainean pentru a-i opri înaintarea.
Pe lângă Vuhledar, a cărui cucerire este cel mai mare succes al trupelor ruse în ultimele şase luni, acestea au mai ocupat săptămâna care se încheie alte patru localităţi în Doneţk.

Fortăreața Vuhledar

Obiectivul principal al ofensivei ruse în estul Ucrainei rămâne însă Pokrovsk, un oraş-cheie pentru logistica armatei ucrainene situat la circa 50 de kilometri nord-vest de Kurakove şi la circa 30 de kilometri în aceeaşi direcţie de oraşul Ukrainsk, capturat de armata rusă la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit presei americane, trupele ruse avansează pe frontul din estul Ucrainei cu o viteză nemaivăzută de la începutul campaniei militare.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus pierderea oraşului Vuhledar pe seama refuzului aliaţilor săi occidentali de a autoriza lovirea unor ţinte pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune. Dar unii militari ucraineni consideră că incapacitatea de a opri înaintarea rusă este legată în principal de efectivele insuficiente ale armatei ucrainene.
Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Războiul dronelor

Jumătatea de est a Ucrainei s-a aflat sub alertă de raid aerian timp de peste cinci ore în urma loviturilor ruse, a declarat duminică dimineaţa armata ucraineană, Moscova lansând mai multe valuri de lovituri aeriene împotriva capitalei Kiev şi a altor oraşe.
„Inamicul şi-a folosit din nou dronele împotriva Kievului în cursul nopţii!”, a declarat Serghei Popko, şeful administraţiei militare de la Kiev, pe mesageria Telegram. „Dronele ruseşti au pătruns în capitala Ucrainei în mai multe valuri şi din direcţii diferite”, a mai spus el.
Toate dronele au fost distruse şi, conform informaţiilor preliminare, nu au fost raportate pagube sau persoane rănite, a declarat Popko.
Alertele de raid aerian pentru capitală şi regiunea sa au fost anunţate de trei ori în cursul nopţii, însumând mai mult de cinci ore, a mai spus Popko.
Forţele aeriene ucrainene au anunţat duminică că Rusia a lansat în cursul nopţii 87 de drone de atac şi patru rachete care au vizat teritoriul ucrainean. Unităţile de apărare aeriană au distrus 56 de drone şi două dintre rachete, au precizat forţele aeriene pe Telegram.
Primarul portului Odesa de la Marea Neagră, Ghennadi Truhanov, a declarat pe Telegram că Rusia a vizat oraşul în cursul nopţii, fiind raportate mai multe explozii.
Ambele părţi neagă că au vizat civili în războiul declanşat de invazia Rusiei în Ucraina, lansată în februarie 2022. Cu toate acestea, mii de civili au murit, marea majoritate dintre ei ucraineni

Amenințări nucleare

Actuala confruntare dintre Rusia şi Occident asupra Ucrainei nu are corespondent în istorie şi o greşeală poate conduce la o catastrofă, a avertizat recent viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, când un jurnalist i-a cerut să compare situaţia din prezent cu criza rachetelor din Cuba din 1962.
„Nu trebuie subestimat pericolul unei confruntări militare directe între puteri nucleare. Ceea ce se întâmplă în prezent nu are analog în istorie”, iar omenirea „avansează către un teritoriu politic şi politico-militar neexplorat”, a spus viceministrul rus de externe la o conferinţă de presă la Moscova, în timp ce noul secretar general al NATO, Mark Rutte, efectua prima sa vizită în Ucraina după numirea în acest post.
„Adversarii noştri nu au dreptul să greşească, întrucât preţul acestei greşeli ar putea fi o catastrofă”, a subliniat Serghei Riabkov, făcând aluzie la cererea Ucrainei ca aliaţii săi occidentali să nu mai restricţioneze loviturile asupra obiectivelor de pe teritoriul rus.
„Nimeni nu trebuie să se îndoiască de faptul că noi acţionăm cu încredere şi în mod absolut ireproşabil”, dar „întrebarea este dacă persoanele din cealaltă parte sunt capabile să evalueze raţional consecinţele conduitei lor”, a continuat diplomatul rus.

Exemplu istoric

El a amintit în acest sens că în timpul crizei rachetelor din Cuba, care a opus în octombrie 1962 Statele Unite şi Uniunea Sovietică, „omenirea s-a aflat în pragul unui război nuclear şi a fost efectiv la câteva ore distanţă de o decizie care ar fi putut schimba întreg cursul istoriei civilizaţiei”.
Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali ca ajutorul militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia să includă rachete cu rază lungă de acţiune care să fie folosite pentru a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus, dar nu a primit deocamdată un răspuns pozitiv faţă de această solicitare amintită cu regularitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus.

Vizită strategică

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev acum câteva zile, la nici două zile după ce şi-a preluat funcţia, pentru a asigura încă o dată Ucraina de sprijinul occidental, în timp ce forţele ucrainene sunt în dificultate pe front. Fostul premier olandez a avut la Kiev o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Este prioritatea şi privilegiul meu de a face să avanseze acest sprijin” occidental „pentru ca Ucraina să câştige” în faţa Rusiei, a declarat Rutte în timpul unei conferinţe de presă alături de Zelenski. De asemenea, Rutte a subliniat că Ucraina „este mai aproape ca niciodată de NATO şi îşi va continua drumul până când va deveni membră a alianţei noastre”.
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că ucrainenii merită să adere la NATO, iar Moscovei trebuie să i se dea „un semnal clar că securitatea garantată pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă este inevitabilă”.
Preşedintele ucrainean a reiterat că ţara sa are nevoie de arme de apărare şi cu rază de acţiune lungă, remarcând totodată că susţinătorii Ucrainei „prelungesc procesul” de a i le livra.

Model israelian

Zelenski a adăugat că aliaţii NATO ar putea ajuta la apărarea Ucrainei în faţa rachetelor ruse exact cum ei apără Israelul de atacurile iraniene. „Doborârea în comun a rachetelor iraniene nu diferă de o doborâre în comun a rachetelor ruse”, a subliniat preşedintele ucrainean, potrivit dpa. „Suntem conştienţi că este vorba de o decizie dificilă” şi „ei (aliaţii) încă nu sunt gata” să doboare împreună cu Ucraina rachetele ruse, a adăugat el, citat de mass-media regională.
Rutte este unul dintre cei mai activi susţinători ai Ucrainei în Europa de la declanşarea invaziei ruse în februarie 2022 şi calificat drept „rusofob” de Moscova.
El a fost inclusiv vârful de lance al eforturilor menite să doteze Kievul cu avioane de luptă F-16, o decizie calificată drept „istorică” de către Zelenski în timpul deplasării sale în Ţările de Jos.
De asemenea, când Mark Rutte conducea guvernul olandez, Ţările de Jos au semnat în acord pentru două miliarde de euro asistenţă militară pentru Ucraina timp de 10 ani.
De la începutul mandatului său la conducerea NATO, Rutte a făcut din sprijinul pentru Ucraina una dintre cele trei priorităţi ale biroului său.
Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să realizeze” că NATO „nu va ceda” în susţinerea sa pentru Kiev, a subliniat Mark Rutte în timpul primei sale conferinţe de presă la Bruxelles.
Această declaraţie fermă de susţinere contrastează însă cu apelurile tot mai multora în Occident care insistă asupra deschiderii de negocieri cu Rusia.

Problema amplorii şi perenităţii ajutorului occidental se pune cu atât mai mult cu cât Ucraina este în al treilea an de război, ţinând cont în special de preţul acestui sprijin şi de riscul escaladării conflictului.
Iar poziţia americană, principalul susţinător al Kievului şi motor al NATO, riscă să se schimbe radical în cazul în care, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, la Casa Albă ar reveni republicanul Donald Trump.
Rutte s-a deplasat deja de mai multe ori în Ucraina în calitate de şef al guvernului olandez în timpul războiului, vizitând nu doar Kievul, ci şi Odesa (sud), port-cheie la Marea Neagră, şi Harkovul (nord-est), al doilea oraş ca mărime al ţării situat lângă frontiera rusă şi vizat aproape zilnic de atacuri aeriene.
Deplasarea lui Mark Rutte la Kiev are loc într-un moment foarte dificil pentru Ucraina, ale cărei forţe militare duc lipsă de recruţi şi de arme, iar rezultatul este că armata ucraineană cedează teren în est.

Ucraina insistă 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care cere cu insistenţă aliaţilor occidentali să accelereze livrările lor de arme, va avea săptămâna viitoare o întrevedere cu liderii ţărilor din Balcani, cu ocazia unui summit găzduit de Croaţia, a anunţat recent premierul croat, citat de mass-media de la Zagreb.
Obiectivul acestui summit, care se va derula la Dubrovnik, în sudul coastei croate a Mării Adriatice, este ca „întreaga regiune să îşi aducă sprijinul pentru Ucraina şi poporul ucrainean în lupta lor pentru libertate”, a declarat şeful guvernului croat Andrej Plenkovic, în timpul unei reuniuni cu miniştrii săi.
Plenkovic nu a anunţat data exactă la care va avea loc summitul. Însă, potrivit media croate şi unor surse din cadrul guvernului de la Zagreb, acest summit ar avea loc înaintea reuniunii de la Ramstein.

Aceasta este a doua deplasare din acest an a lui Zelenski în Balcani, după un summit similar organizat în februarie în Albania, unde el ceruse deja ţărilor din regiune arme şi muniţii pentru a permite Ucrainei să facă faţă Rusiei.
Unele dintre aceste ţări, în special Serbia şi Bosnia, dispun de capacităţi importante pentru producţia de muniţii.
Ucraina traversează un moment dificil, forţele sale fiind în retragere pe frontul de est, ducând lipsă de oameni şi de armament.

Veto prezidențial

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat joi, în timpul unei vizite la Kiev, sprijinul occidental pentru Ucraina până când aceasta va „învinge” Rusia.
Summitul de la Dubrovnik va avea loc într-un context de diferende între guvern şi preşedintele Croaţiei chiar asupra sprijinului acordat Ucrainei.
Preşedintele Zoran Milanovic şi-a folosit recent dreptul de veto asupra unei decizii a guvernului de a trimite în Germania ofiţeri ai armatei în cadrul programului NATO de asistenţă pentru Ucraina, afirmând că el nu le va permite soldaţilor croaţi să „participe la activităţi care împing Croaţia în război”.
Premierul, care l-a acuzat pe Milanovic că acţionează împotriva intereselor Croaţiei, i-a îndemnat pe deputaţi să treacă peste veto-ul preşedintelui, ceea ce necesită un vot cu majoritate calificată de două treimi.

Fortăreața Polonia

Polonia va începe până la sfârşitul acestui an construirea primelor elemente ale liniilor de apărare consolidate la graniţele sale cu Rusia şi Belarus, a anunţat recent ministrul adjunct al apărării Cezary Tomczyk, citat de mass-media de la Varșovia, preluată de agențiile internaționale de presă.
Ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Varşovia a prezentat în luna mai planuri de a cheltui 10 miliarde de zloţi (2,6 miliarde de dolari) pentru a-şi consolida frontierele de nord şi de est cu fortificaţii, sisteme de supraveghere, recunoaştere şi antidrone până la sfârşitul anului 2028 pentru a descuraja adversarii sau pentru a ajuta la respingerea unui potenţial atac.
„În următoarele trei săptămâni, vom putea efectua primele teste ale elementelor East Shield pe terenurile de antrenament militar poloneze, iar în acest an vom începe să construim primele elemente … la frontierele de nord şi de est”, a declarat Tomczyk într-o conferinţă de presă.
El a spus că proiectul va fi dezvoltat în cooperare cu Lituania, Letonia şi Estonia, precum şi cu forţele britanice şi americane.
Războiul din Ucraina a determinat Polonia să crească cheltuielile pentru apărare la 4,2% din produsul intern brut (PIB) în 2024 şi la 4,7% în 2025.

Bugetul apărării, suplimentat de Varșovia

Întrebat despre cheltuielile de apărare poloneze după 2025, ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a declarat că tendinţa de creştere ar trebui menţinută.
El a spus că recenta escaladare a luptelor din Orientul Mijlociu a fost negativă pentru Polonia, întrucât atenţia lumii, inclusiv a Statelor Unite, să se concentreze mai mult asupra acelei regiuni şi nu asupra regiunii Ucrainei, „ceea ce nu este bine pentru noi”.

Totodată, cu sprijinul polon, autorităţile de la Kiev au anunţat deschiderea în Polonia a primului birou de recrutare al „Legiunii ucrainene” menit să-i atragă pe ucrainenii din străinatate să se alăture armatei ţării lor. Biroul este situat în incinta consulatului ucrainean din Lublin, estul Poloniei.
În centru funcţionează o comisie medicală militară „cu toate echipamentele necesare pentru efectuarea examinărilor şi eliberarea certificatelor de apt pentru serviciu”, a declarat Ivan Gavryliuk, un adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, potrivit unui comunicat de presă, citat de mass-media din Ucraina și Polonia.
„După înregistrare, pregătirea voluntarilor va avea loc pe terenul de antrenament” în Polonia, a adăugat el, menţionând că Ucraina oferă uniforme şi sprijin logistic, în timp ce partenerii polonezi furnizează arme şi alte echipamente.
Proiectul „Legiunea ucraineană” a fost anunţat de Kiev în iulie. Epuizată de pierderi grele după mai bine de doi ani şi jumătate de invazie rusă, armata ucraineană caută să recruteze dintre sutele de mii de bărbaţi ucraineni care trăiesc în Europa, în special în Polonia şi Germania, dintre care unii au fugit ilegal din ţară tocmai de teama de a fi mobilizaţi.

Demers pentru voluntari

În iulie 2024, Kievul a estimat la 300.000 numărul de ucraineni care au vârsta de înrolare şi se află în Polonia. Procesul de recrutare pentru Legiune se realizează prin intermediul site-ului său web sau prin consulate şi ambasade.

Cetățenii ucraineni din afara Ucrainei pot să se înroleze în armata ucraineană prin mai multe căi, în funcție de locația lor și de resursele disponibile.Cetățenii ucraineni pot să se adreseze ambasadelor și consulatelor Ucrainei din țara în care se află. Acestea oferă informații despre cum pot fi recrutați și pot facilita procesul de înrolare. De exemplu, ambasada Ucrainei din Polonia sau România poate oferi îndrumări despre documentele necesare și pașii care trebuie urmați.

Unii cetățeni ucraineni aleg să revină în Ucraina pentru a se alătura forțelor armate. În acest caz, aceștia trebuie să se prezinte la biroul de înrolare militară (teritoriul lor natal sau în orașele mari, precum Kiev, Lviv sau Odesa). Pot lua legătura cu biroul de recrutare militară din regiunea de origine sau la un centru regional de recrutare.

Ucraina a format Legiunea Internațională pentru voluntarii străini, iar cetățenii ucraineni din diaspora pot, de asemenea, să se alăture acestei inițiative. Aderarea se face prin contactarea ambasadelor ucrainene care colaborează cu Ministerul Apărării din Ucraina. De exemplu, cetățeni ucraineni care locuiesc în Statele Unite pot contacta ambasada Ucrainei la Washington D.C. pentru a primi detalii.

Ucraina a pus la dispoziție linii telefonice și platforme online pentru ca cetățenii să poată obține informații despre înrolare. Un exemplu este platforma oficială a Ministerului Apărării din Ucraina, unde cei interesați pot depune cereri și afla detalii despre proces.

Eforturi internaționale

Stimularea participării cetățenilor ucraineni din diaspora la înrolarea în armata ucraineană poate fi realizată prin diverse metode și strategii, inclusiv prin comunicare, beneficii, și sprijin logistic.

Crearea unor campanii publice, pe rețelele sociale și mass-media, prin care să fie promovate oportunitățile de înrolare, povestirile eroice și importanța contribuției diasporei la apărarea Ucrainei. Ambasadele și consulatele pot disemina informații despre modalitățile de a se înrola, prezentând proceduri clare și accesibile.

Mesajele video și scrise de la lideri ucraineni, inclusiv președintele Volodymyr Zelenskyy, care să îi încurajeze pe cetățenii din diaspora să se implice activ în apărarea țării lor, pot fi un stimulent important.

Guvernul ucrainean și ambasadele pot sprijini logistic participarea, oferind consiliere cu privire la documentele necesare, transport și cazare temporară pentru cei care revin în Ucraina pentru a se înrola.

Societatea civilă și autoritățile de la Kiec au creat platforme digitale prin care cetățenii să se poată înrola din străinătate sau să primească îndrumări cu privire la participarea la Legiunea Internațională sau alte unități militare.

Beneficii și recunoaștere

Crearea de mecanisme prin care veteranii și cei înrolați din diaspora să fie recunoscuți public, oferindu-le premii, distincții sau oportunități de a împărtăși experiențele lor în mass-media.

Oferirea de sprijin financiar și social familiilor celor care se înrolează, precum asistență pentru educație sau locuință pot fi considerate atrăgătoare de către cei interesați. Acest lucru ar putea diminua îngrijorările celor din diaspora privind familiile lor din străinătate.

Apelurile la sentimentul de apartenență și datorie națională pot fi un stimulent major. Crearea unor narațiuni puternice care să sublinieze importanța diasporei în apărarea națiunii și cum contribuția lor este esențială pentru viitorul Ucrainei poate atrage participare suplimentară.

Organizarea de evenimente simbolice sau activități de solidaritate în străinătate, cum ar fi marșuri, întâlniri sau mitinguri organizate de ambasadele Ucrainei, care să îmbine sprijinul comunitar cu recrutarea directă.

Oferirea unor pachete de remunerare competitive, asigurări de sănătate, și compensații pentru pierderile suferite în timpul serviciului militar sunt considerate vitale de către experți. Diaspora, în special cei care și-au stabilit cariere în străinătate, pot fi încurajați de stabilitatea financiară oferită de guvernul ucrainean în schimbul serviciului lor militar.

Un alt mod prin care poate fi stimulată această participare este crearea de programe care să ajute la reintegrarea soldaților din diaspora în societate după terminarea războiului, inclusiv acces la educație, sprijin în carieră și reintegrare socială.

Pentru cei care nu pot participa activ, sprijinirea armatei prin donații financiare sau trimiterea de echipamente și resurse esențiale poate fi un stimulent moral. Crearea unui canal transparent de donare pentru diaspora poate atrage implicarea largă.

Diaspora poate fi mobilizată să participe la acțiuni de sprijin pentru refugiați sau la campanii de conștientizare și susținere în țările unde locuiesc, devenind ambasadori ai Ucrainei pe plan global.

Aceste strategii, care combină apelurile emoționale cu sprijinul logistic și beneficiile tangibile, pot crește semnificativ participarea cetățenilor ucraineni din diaspora în efortul de apărare al Ucrainei.

Avertismente dure

Autorităţile ucrainene au atenţionat cu privire la mari probleme de aprovizionare cu apă în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei devestate de lupte, în urma unor importante lovituri aeriene ruse asupra acestei zone.
Experţi îşi exprimă îngrijorarea că iarna viitoare ar putea fi foarte aspră pentru această ţară, Moscova ţintind infrastructuri ucrainene, în special energetice, de la începutul invaziei sale împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Problemele de aprovizionare cu apă ar putea afecta circa 260.000 de locuitori în nordul regiunii Doneţk „pentru o durată nedeterminată”, a declarat recent guvernatorul regiunii Vadim Filaşkin pe Telegram.
Loviturile ruse „au avariat grav” două infrastructuri de aprovizionare cu apă în această regiune, a explicat responsabilul, potrivit căruia este imposibil ca acestea să fie repuse în funcţiune din cauza anverguri distrugerilor.
Administraţia regiunii Doneţk au informat autoritățile centrale de la Kiev despre probleme de presiune în sistem, în special în ceea priveşte aprovizionarea cu apă a etajelor superioare, fără a putea preciza câte persoane sunt afectate.

Corupție de război

Autorităţile ucrainene au anunţat confiscarea unor sume de bani în diferite monede reprezentând echivalentul a circa 5 milioane de euro de la o responsabilă însărcinată cu evaluarea medicală a celor supuşi procesului de mobilizare şi care ar fi încasat aceşti bani de la bărbaţi ce s-au sustras mobilizării în armata ucraineană. După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Moscova, Ucraina are nevoie să-şi completeze efectivele, o soluţie avansată de mai mulţi parlamentari ucraineni fiind scăderea vârstei de recrutate de la 25 la 20 de ani.
Biroul naţional de investigaţii (DBR) ucrainean a descoperit „aproape şase milioane de dolari” în diferite devize, plus bijuterii şi alte obiecte de valoare, în urma unor percheziţii la domiciliul şi biroul şefei comisiei medicale din regiunea central-vestică Hmelniţki, însărcinată cu evaluarea aptitudinii militare a bărbaţilor convocaţi în armată. În timpul percheziţiei, ea a încercat să se debaraseze de o parte din bani aruncând pe fereastră saci cu bancnote. Au fost de asemenea găsite în biroul său documente false de invaliditate şi liste cu bărbaţi cu diagnostice fictive.
Pe lângă sumele în bani cash descoperite, cei acuzați mai au peste două milioane de euro în conturi bancare, plus proprietăţi imobiliare în Ucraina, Austria, Spania şi Turcia.

Războiul serviciilor secrete

La rândul său, Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a anunţat destructurarea unui grup infracţional constituit din 13 persoane care au ajutat în oraşul nord-estic Harkov peste 400 de bărbaţi să se sustragă mobilizării cu ajutorul unor documente de invaliditate false, obţinute în schimbul unor sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de dolari. Conform experților, aceste grupuri sunt sprijinite, ori chiar inițiate, de serviciile de spionaj federale ruse, cu scopul slăbirii capacității de luptă a Ucrainei.
După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Rusia, armata ucraineană are nevoie de noi soldaţi în rândul trupelor sale diminuate şi epuizate. Prin urmare, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis anul trecut pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea de mită şi le-a cerut bărbaţilor ucraineni care au plecat în străinătate, în pofida legii marţiale care le interzice plecarea din ţară, să revină în Ucraina pentru a lupta pe front sau măcar pentru a lucra şi plăti impozite.

Legislație nouă

De asemenea, Zelenski a promulgat în aprilie o nouă lege privind mobilizarea, care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia, şi a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.
În parlamentul de la Kiev este în prezent discutată posibilitatea reducerii vârstei de recrutare de la 25 la 20 de ani. „Nu avem suficienţi oameni, nu avem suficient de mulţi oameni tineri”, a declarat deputatul Román Kostenko, membru al partidului liberal Holos (Vocea), referindu-se la situaţia efectivelor armatei.
„Poziţia mea este clară: să nu coborâm până la vârsta de 18 ani, dar de la 20 de ani ar trebui să recrutăm, să echipăm şi să luptăm împreună pentru ţara noastră”, a adăugat acelaşi deputat, precizând că propunerea nu a fost încă discutată în Comisia de Securitate Naţională şi Apărare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri că a vizitat regiunea Sumî, la graniţa cu Rusia, şi s-a întâlnit cu soldaţi care participau, de cealaltă parte a graniţei, la ofensiva lansată din august în regiunea rusă Kursk.
„Astăzi mi-am început călătoria în regiunea Sumî cu o întâlnire cu soldaţii noştri – cei care luptă în regiunea Kursk pentru a apăra regiunile noastre de graniţă şi întreaga ţară”, a scris pe Telegram preşedintele Zelenski, care a vizitat primele linii ale frontului de mai multe ori de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Proteste în vreme de război

„Într-un război de lungă durată, nu este vorba doar de motivarea trupelor. Trebuie să motivăm întreaga lume şi să o convingem că ucrainenii pot fi mai puternici decât inamicul”, a afirmat preşedintele ucrainean care s-a adresat soldaţilor într-un mesaj video.
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu soldaţi ai Brigăzii 82 Air Assault implicată în ofensiva pe teritoriul Rusiei şi a ascultat raportul comandantului acestei unităţi.
Zelenski a decorat soldaţi, însoţit de comandantul şef al armatei Oleksandr Syrsky într-un adăpost subteran.
El a vizitat deja această regiune din nord-estul Ucrainei în luna august, după lansarea, pe 6 august, a ofensivei Ucrainei care a surprins armata rusă prin cucerirea mai multor sute de kilometri pătraţi.

Totodată, militante ale mişcării feministe Femen au manifestat în sânii goi vineri la Kiev în faţa ambasadei Iranului, ţară care este acuzată că ajută Moscova în efortul său de război împotriva Ucrainei, furnizându-i drone şi rachete.
Membrele Femen, mişcare de femei creată în Ucraina dar prezentă şi în alte ţări, au obiceiul de a protesta cu torsul dezgolit cu sloganuri scrise pe corpul lor. Două militante şi-au scos hainele lângă ambasada Iranului în plin centrul Kievului, având pe abdomen inscripţiile „Fuck Russia” şi „Fuck Iran”, şi scandând aceleaşi lozinci.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat în septembrie, de la tribuna ONU, Iranul că este implicat în efortul de război al Rusiei, care a declanşat o invazie împotriva Ucrainei în 2022.
După dronele explozive Shahed pe care Rusia le utilizează masiv pentru a ataca ţara vecină, Teheranul este acuzat că a furnizat Rusiei rachete cu rază scurtă de acţiune, acestea nefiind încă utilizate în Ucraina, potrivit lui Zelenski.

La rândul său, Iranul dezminte orice sprijin pentru Rusia în războiul ei cu Ucraina.
Femen, care militează pentru drepturile femeilor, dar adesea şi pentru cauze legate de geopolitică, au organizat numeroase acţiuni în lume în ultimii ani.
În decembrie 2019, o militantă a Femen fusese arestată în faţa Palatului Elysee, la Paris, unde ea manifesta împotriva politicii preşedintelui rus Vladimir Putin, care participa împreună cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la un summit asupra unui conflict armat alimentat de Moscova în Ucraina.