Ucraina, undă verde pentru recrutarea deținuților. Modelul WAGNER, respins de Kiev

de | mai 9, 2024 | Știri | 0 comentarii

Parlamentul de la Kiev a adoptat un proiect de lege care permite anumitor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulţi soldaţi împotriva trupelor Rusiei. A doua lectură Pe contul său de Facebook, deputata Olena Şuliak, din partea partidului Slujitorul […]

Parlamentul de la Kiev a adoptat un proiect de lege care permite anumitor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulţi soldaţi împotriva trupelor Rusiei.

A doua lectură

Pe contul său de Facebook, deputata Olena Şuliak, din partea partidului Slujitorul Poporului al preşedintelui Volodimir Zelenski, a indicat că textul a fost adoptat cu 279 de voturi „pentru”, în a doua lectură. Acesta urmează să fie de acum înaintat şefului parlamentului, iar apoi preşedintelui ucrainean.
Şuliak a explicat că măsura se adresează exclusiv deţinuţilor voluntari şi va fi necesar acordul autorităţilor militare după examinarea stării de sănătate fizică şi psihică a acestora.
Mobilizarea nu se va aplica în cazul deţinuţilor condamnaţi pentru anumite crime grave, în special „omucideri voluntare a peste două persoane”, violenţe sexuale, atingeri aduse securităţii naţionale sau condamnări „grave” pentru corupţie, a detaliat Olena Şuliak.
Persoanele condamnate în timp ce ocupau funcţii politice importante nu vor fi eligibile pentru această măsură. Aceşti puşcăriaşi vor servi în unităţi speciale ale armatei, a mai precizat ea.
De asemenea, deputata ucraineană a indicat că doar deţinuţii cu o pedeapsă mai mică de trei ani de închisoare ar putea face o astfel de cerere.
„Putem supravieţui în condiţiile unui război total împotriva unui inamic ce dispune de mai multe resurse doar prin consolidarea tuturor forţelor noastre”, a declarat Olena Şuliak.
După peste doi ani de rezistenţă împotriva unei invazii ruse sângeroase, Ucraina se confruntă cu o penurie de soldaţi şi armament în faţa unei armate ruse mult mai numeroase şi mai bine echipate.
Moscova a recrutat deja zeci de mii de puşcăriaşi din coloniile sale penitenciare pentru a lupta pe frontul din Ucraina.

Probleme etice

Numărul deținuților pe care Ucraina i-ar putea teoretic recruta din închisorile sale depinde de capacitatea actuală a sistemului său penitenciar.

Potrivit unor date recente, sistemul penitenciar din Ucraina ar putea avea aproximativ 54,000 de deținuți. Aceasta este o cifră estimativă și poate varia în funcție de ratele de incriminare, politici de amnistie, sau alte schimbări legislative care pot influența populația deținuților. Totodată, o parte dintre aceștia au rămas pe teritoriul invadat de armata rusă.

Nu toți deținuții ar fi eligibili sau potriviți pentru recrutare în scopuri militare. Factori precum sănătatea fizică și psihologică, abilitățile și aptitudinile specifice, precum și natura infracțiunilor pentru care au fost condamnați ar juca un rol crucial în determinarea deținuților considerați apși pentru luptă. În plus, orice decizie de a recruta deținuți ar trebui să ia în considerare și aspectele legale internaționale și implicațiile etice ale unei astfel de măsuri.

Prin urmare, chiar dacă teoretic un număr mare de deținuți ar putea fi considerat pentru recrutare, în practică, cifra reală a celor care ar putea fi înrolați ar fi probabil mult mai mică, depinzând de multe variabile și restricții.

Context istoric

Utilizarea deținuților în conflictele militare din istorie este un subiect complex și variat, care s-a manifestat în diferite forme și în diverse perioade istorice.

În Evul Mediu și până în secolul XVIII, deținuții erau adesea folosiți ca vâslași pe galerele de război, inclusiv cele otomane ori franceze. Aceasta era considerată una dintre cele mai dure forme de pedeapsă, deținuții fiind forțați să vâslească în condiții grele pentru perioade lungi de timp.

Pe timpul Războiului Civil American, ambele părți au folosit deținuți pentru diverse sarcini, inclusiv în construcția de fortificații sau alte lucrări fizice grele. Uneori, deținuții erau chiar înrolați în unități de luptă.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe țări, inclusiv Uniunea Sovietică și Germania Nazistă, au folosit batalioane de penalizare, compuse din prizonieri și deținuți care erau trimiși în cele mai periculoase secțiuni ale frontului. Aceste batalioane erau adesea folosite în asalturi aproape sinucigașe.

În perioada regimurilor totalitare, precum cel nazist și cel sovietic, deținuții din lagărele de concentrare sau din gulaguri erau adesea folosiți în lucrări forțate, inclusiv în proiecte de construcție militară sau în fabrici de armament. Aceste forme de muncă forțată erau adesea însoțite de condiții inumane și rate ridicate ale mortalității.

În unele cazuri, deținuții sunt folosiți în unități speciale sau sunt oferite reduceri de pedeapsă pentru serviciu militar voluntar în zone de conflict.

Aceste practici au ridicat numeroase întrebări etice și legale, referitoare la drepturile omului și la tratamentul echitabil al deținuților. Utilizarea forțată a deținuților în acțiuni militare este văzută adesea ca o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

Modelul Wagner

În contextul conflictului recent din Ucraina, utilizarea deținuților în luptă, în special de către Grupul Wagner și armata rusă, a fost un subiect controversat.

Grupul Wagner, o companie militară privată rusă, cunoscută pentru implicarea sa în diverse conflicte armate, a recrutat deținuți pentru a lupta în Ucraina.

Fostul lider Wagner, Yevgeny Prigozhin, personal, a vizitat închisori din Rusia pentru a recruta deținuți. Li se oferea grațierea și o sumă de bani în schimbul serviciului lor pe front. Acest lucru a fost înregistrat și distribuit de mass-media, unde Prigozhin și alți lideri WAGNER le promiteau deținuților libertatea în schimbul a șase luni de serviciu pe linia frontului.

Deținuții recrutați erau adesea trimiși în cele mai periculoase sectoare ale frontului, unde rata mortalității era semnificativ ridicată. Rapoartele indică faptul că acești deținuți luptători nu aveau întotdeauna echipament adecvat sau pregătire militară suficientă, ceea ce îi punea într-un mare pericol.

Această practică a stârnit numeroase critici și preocupări legate de etică și drepturile omului. Folosirea prizonierilor ca luptători în conflictul armat ridică întrebări serioase privind consimțământul și tratamentul acestora, fiind considerată de mulți ca o încălcare a normelor internaționale și a drepturilor fundamentale ale omului.

Utilizarea deținuților în conflictul din Ucraina de către Grupul Wagner a fost condamnată de mai multe guverne și organizații pentru drepturile omului internaționale. Aceasta este văzută ca o tactică disperată și ca o încălcare a legilor internaționale de război.

Armata regulată rusă nu a raportat în mod concret că ar fi folosit deținuți în mod similar, dar întreaga strategie a Rusiei în conflictul ucrainean a inclus diverse tactici controversate.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri