O a treia rundă de discuții de pace la care participau, inițial, aproximativ 50 de țări a avut loc între 28-29 octombrie 2023 în Malta, pentru a discuta planul de pace în zece puncte al lui Volodimir Zelenski referitor la conflictul Ucrainei cu Rusia. Propunerea ucraineană de pace include, în esență, apeluri pentru restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și retragerea trupelor ruse din teritoriile ocupate. Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei, într-un interviu acordat Fox News Digital, a spus: „Când vine vorba de războiul nostru, nu ne disputăm nimic cu Rusia. Au venit pe pământul nostru. Ne-au ocupat teritoriile. Ne-au ucis civilii. Ei vor să ne distrugă națiunea. Noi chiar luptăm pentru libertate și democrație aici. Formula de pace a președintelui Zelenski este o platformă reală pentru a pune capăt războiului, o platformă pentru a reveni la dreptul internațional și pentru a ajuta Ucraina să se întoarcă pe teritoriile noastre recunoscute internațional”.

Pentru Rusia și Ucraina urmează o iarnă complicată, Ucraina avertizând asupra daunelor provocate infrastructurii sale energetice, cu o Rusie ostilă care a respins contraofensiva Kievului și care nu dă semne că se va limita la teritoriile obținute până acum. Preocuparea Kievului pentru continuarea acordării de sprijin internațional vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina nu ar putea supraviețui mai mult de o săptămână fără ajutor militar și financiar occidental, în special american. Afirmația a fost făcută în aceeași zi în care un oficial al Uniunii Europene a avertizat că blocul comunitar nu ar putea susține sprijinul financiar dacă America l-ar opri din cauza tensiunilor politice interne.

Președintele american Joe Biden a ținut, rându-i, recent, chiar un discurs din Biroul Oval prin care a pledat puternic pentru continuarea sprijinului SUA pentru Ucraina.

Președintele ucrainean, aflat într-o situație internă și internațională complicată, spera că întâlnirea de două zile, desfășurată cu ușile închise, va genera sprijin crescut pentru Ucraina.

Întâlnirea din Malta a urmat summit-urilor precedente care au avut loc în iunie în Danemarca și august în Arabia Saudită. Întâlnirile anterioare s-au încheiat fără rezultate notabile care să ducă la o oprire a ostilităților pe frontul ucrainean.

Discuțiile de două zile, care nu au implicat Rusia, au reunit consilieri de securitate națională și oficiali ai ministerelor de externe, plus instituții internaționale. Exista posibilitatea ca numărul participanților să ajungă la 70 și s-a ajuns, în final, la un numar de 65.

Igor Zhovkva, un consilier principal al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat: „Credem că, în comparație cu Copenhaga și Jeddah, când erau 15 țări în Copenhaga și 43 în Jeddah, vor fi peste 50 de țări”. Kievul vedea lista tot mai mare de participanți ca un semn al sprijinului global pentru acest proces și că unitatea este păstrată în jurul cauzei Ucrainei.

Printre participanți se numără Statele Unite, UE și Marea Britanie, susținători ai Kievului, precum și Turcia, care s-a oferit drept mediator între Ucraina și Rusia. A mai participat și Africa de Sud, Brazilia și India, membri ai BRICS, organizație care include și Rusia.

China a refuzat să critice invazia și acțiunile Rusiei, își menține neutralitatea dar a fost prezentă la Jeddah și se spera să participe și în Malta. În final a ales să nu participe.

Discuțiile s-au concentrat pe cinci domenii cheie: securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea nucleară, problemele umanitare, eliberarea tuturor prizonierilor și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Planul de pace al lui Zelenski cere ca Rusia să-și retragă toate trupele de la granițele Ucrainei recunoscute internațional, inclusiv de pe teritoriul Crimeei, pe care l-a anexat în 2014.

Consultările participanților vor ajuta la măsurarea capacității Ucrainei și Occidentului de a obține în continuare sprijin, în special în Sudul Global, deoarece conflictul din Israel duce în plan secund atenția către necesitatea de a sprijini Kievul. Șeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, și-a exprimat îngrijorarea că afirmațiile privind standardele duble în viziunea Occidentului asupra războaielor dintre Ucraina și Israel-Hamas ar putea duce la mai puține voturi de sprijin pentru Ucraina la ONU. Șansele de punere în aplicare integrală a planului ucrainean sunt, însă, reduse.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a respins discuțiile de la Malta și le-a catalogat drept un „eveniment flagrant anti-rus”. Oficialul rus a spus că întâlnirile anterioare din Danemarca și Arabia Saudită din vară nu au avut „nimic de-a face cu căutarea unei rezoluții pașnice”. Ea a adăugat: „Evident că astfel de adunări nu au absolut nicio perspectivă, sunt pur și simplu contraproductive”

Organizatorii sperau într-o declarație comună după încheierea summit-ului din Malta, după ce ambele întâlniri anterioare s-au încheiat fără o declarație finală.