Șeful serviciului rus de informații externe (SVR), Serghei Narîșkin, a reiterat condițiile Rusiei pentru a pune capăt războiului în Ucraina. „În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor” a declarat președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Condiții grele

Potrivit agenției TASS, Narîșkin a declarat că Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile de a adera la NATO și la teritoriile anexate de Rusia. ‘Condițiile unui acord de pace includ un statut liber de arme nucleare, neutru pentru Ucraina, demilitarizarea și denazificarea statului ucrainean și abolirea tuturor legilor discriminatorii adoptate după lovitura de stat din 2014’, a spus Narîșkin, referindu-se la răsturnarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici în urma protestelor pro-occidentale.
Un acord de pace, a continuat șeful SVR, trebuie să includă de asemenea ‘recunoașterea suveranității și a granițelor teritoriale ale Federației Ruse – actualele granițe teritoriale’.
După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, Rusia a anexat și regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojia în urma invaziei lansate în februarie 2022, însă, cu excepția Crimeii, nu controlează în totalitate aceste teritorii.
Pe de altă parte, Narîșkin a salutat faptul că dialogul între Rusia și SUA cu privire la un potențial sfârșit al războiului a fost reluat. Vorbind cu prilejul unei vizite în capitala Belarusului, Minsk, Narîșkin a mai spus că Rusia și Belarus, țară învecinată și ea cu Polonia, constată o intensificare a activităților NATO la frontierele lor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia și SUA lucrează din greu la găsirea unei soluții pașnice pentru Ucraina, însă el a acuzat Europa că este interesată de continuarea războiului prin livrarea de armament Kievului.
Uniunea Europeană și președintele ucrainean Volodimir Zelenski resping acuzația și insistă că aspiră la ‘pace prin forță’,

Securitate la Marea Neagră

Reprezentanți ai Ucrainei, Regatului Unit, Franței și Turciei au discutat despre securitatea în Marea Neagră, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea găzduită de Turcia este ‘militară, despre securitatea în Marea Neagră în primul rând, despre o coaliție de voluntari, despre pașii corespunzători’, a declarat șeful statului ucrainean la Odesa, unde l-a însoțit pe secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Dialogul va continua și zilele următoare, dar deja ‘au avut loc destul de multe astfel de întâlniri, în diferite formate’, a mai spus Zelenski. El a precizat că ‘vorbim despre prezența unui contingent pe mare și credem că Turcia poate avea un loc serios în viitoarele garanții de securitate pentru mare’. ‘Nu este vorba despre încheierea războiului, ci despre ce se va întâmpla după încetarea focului – garanții de securitate’.
Rutte a reamintit că ‘Turcia a obținut în 2022 un armistițiu referitor la un acord mai larg privind cerealele’ și a adăugat: ‘să fim pozitivi cu privire la faptul că Turcia încearcă din nou să aducă împreună toate părțile relevante și să sperăm că vor avea succes’.

Eforturi pentru pace

Eforturile președintelui american Donald Trump în vederea unei încetări generale a focului între Kiev și Moscova ”nu sunt facile”, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a denunțat atacurile ruse ”teribile” împotriva civililor în Ucraina. ”Aceste discuții nu sunt facile în special ca urmare a acestei violențe oribile”, a declarat Mark Rutte la Odesa, oraș portuar din sudul Ucrainei, unde a sosit într-o vizită surpriză.
”Dar susținem toate eforturile președintelui Trump în favoarea păcii”, a adăugat șeful NATO, care a calificat drept ”scandaloase atacurile teribile, sistematice” ale Rusiei.
El a adăugat că NATO va continua să sprijine Ucraina. ”Poporul ucrainean a îndurat atât de multe – nu în ultimul rând atacul de la Sumî din Duminica Floriilor. Sprijinul NATO este nezdruncinat. Vom continua să ajutăm Ucraina astfel încât să se poată apăra astăzi și să descurajeze o agresiune viitoare, asigurând o pace justă și durabilă”, a scris Rutte pe platforma X, citat de mass-media de la Kiev.
Aceste comentarii intervin la câteva zile după un dublu atac rus care a ucis 35 de civili în orașul Sumî, din nord-estul Ucrainei.
La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a subliniat că țara sa are ”nevoie stringentă” de sisteme de apărare antiaeriană. De asemenea, șeful statului ucrainean s-a pronunțat pentru pregătirea ”rapidă și eficace” a unui contingent militar occidental în Ucraina.

Linii roșii

Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns unor declaraţii făcute de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia. Witkoff s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat recent că acordul de pace va include o reglementare a „aşa-numitelor cinci teritorii”, fără a preciza despre ce anume este vorba. Anterior, într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a spus că „cea mai mare problemă în acest conflict sunt aşa-numitele patru regiuni”, dar când a început să le enumere, a enumerat cinci: „Donbas, Crimeea, Luhansk şi alte două”.

Unele declaraţii ale emisarului preşedintelui SUA cu privire la soluţionarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina au atras însă critici la Casa Albă şi în rândul republicanilor, inclusiv din partea trimisului lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul Keith Kellogg.

„În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa.

Anexare ilegală

La mai puţin de 48 de ore după ce a luat masa cu Kirill Dmitriev, trimisul special al  lui Vladimir Putin la Washington, Steve Witkoff, reprezentantul special al lui Donald Trump care conduce discuţiile cu Moscova, s-a întâlnit cu preşedintele la Casa Albă şi a transmis un mesaj clar: cea mai rapidă modalitate de a intermedia o încetare a focului în Ucraina, a spus Witkoff, este să sprijine o strategie care ar da Rusiei proprietatea asupra celor patru regiuni din estul Ucrainei pe care a încercat să le anexeze ilegal în 2022, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani şi cinci persoane familiarizate cu situaţia.

Acesta a fost un punct de vedere pe care Witkoff l-a exprimat şi anterior – inclusiv public, într-un podcast cu Tucker Carlson, luna trecută, – dar un punct de vedere pe care Kievul l-a respins în mod repetat şi pe care unii oficiali americani şi europeni l-au respins ca fiind o cerere rusească maximalistă.

În timpul întâlnirii cu Trump, generalul Keith Kellogg, emisarul preşedintelui pentru Ucraina, l-a contrazis pe Witkoff, afirmând că Ucraina, deşi dispusă să negocieze anumite condiţii legate de teritoriile disputate, nu va fi niciodată de acord să cedeze unilateral Rusiei suveranitatea totală asupra teritoriilor, au declarat două dintre sursele Reuters. Întâlnirea s-a încheiat fără ca Trump să ia o decizie de schimbare a strategiei SUA, iar Witkoff a călătorit săptămâna trecută în Rusia pentru a se întâlni cu Putin.

Diplomație de război

Oficialii administraţiei Trump au păreri tot mai divergente în ceea ce priveşte modul de a ieşi din impasul dintre Ucraina şi Rusia. Witkoff şi Kellogg – acesta din urmă favorizând un sprijin mai direct pentru Ucraina – sunt în dezacord cu privire la cea mai bună cale de urmat, potrivit oficialilor americani şi persoanelor familiare cu această chestiune şi a patru diplomaţi occidentali care sunt în contact cu oficialii administraţiei.

Încălcând procedurile normale de securitate, Witkoff l-a invitat pe Kirill Dmitriev, emisarul rus care face obiectul sancţiunilor SUA în urma invaziei Rusiei, la reşedinţa sa personală pentru a lua cina. Acest lucru a declanşat un semnal de alarmă în cadrul Casei Albe şi al Departamentului de Stat, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia. Oficialii americani evită să primească la ei acasă oficiali din Rusia, care dispune de capacităţi sofisticate de culegere de informaţii. Prin urmare, dineul a fost reprogramat şi a avut loc până la urmă la Casa Albă.

Witkoff, un vechi prieten al lui Trump care a contribuit la obţinerea unor victorii diplomatice-cheie pentru preşedinte, a obţinut un anumit sprijin din partea scepticilor Partidului Republican cu privire la Ucraina, însă propunerile sale au stârnit indignarea altor republicani care consideră că administraţia s-a orientat prea mult spre Moscova. Unii republicani din Capitoliu au fost atât de îngrijoraţi de poziţia aparent pro-Rusia a lui Witkoff în interviul cu Carlson, încât mai mulţi l-au sunat după aceea pe consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi pe secretarul de stat Marco Rubio pentru a se plânge, potrivit unei persoane familiarizate cu apelurile.

De la preluarea funcţiei în ianuarie, Trump a răsturnat politica externă a SUA, făcând presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o încetare a focului, în timp ce a relaxat multe dintre măsurile pe care administraţia Biden le luase pentru a pedepsi Rusia pentru invazia sa la scară largă din 2022 a vecinului său.

Schimbare de ștafetă?

Unii oficiali americani şi europeni se tem că, în timp ce Witkoff urmăreşte strategia lui Trump, ruşii profită de lipsa sa de experienţă la masa negocierilor, potrivit celor doi oficiali americani şi a mai mult de o duzină de alte persoane care cunosc deliberările interne ale administraţiei, inclusiv diplomaţi occidentali.

„Witkoff trebuie să plece, iar Rubio trebuie să-i ia locul”, se arată într-o scrisoare din 26 martie a lui Eric Levine, un important donator republican. Scrisoarea, trimisă unui grup care include donatori republicani şi văzută de Reuters, a fost scrisă după interviul cu Carlson şi după o apariţie la Fox News şi îl critică pe Witkoff pentru că l-a lăudat pe Putin.

Trump a declarat în repetate rânduri că doreşte să negocieze o încetare a focului în Ucraina până în luna mai, susţinând că SUA trebuie să pună capăt unui conflict care a ucis sute de mii de oameni şi riscă să ajungă la o confruntare directă între SUA şi Rusia, care au arme nucleare. Însă două acorduri parţiale de încetare a focului – unul privind infrastructura energetică şi unul pentru Marea Neagră – s-au blocat, iar preşedintele a devenit frustrat din cauza lipsei de progrese.

Witkoff joacă un rol central – şi în creştere – în politica externă a administraţiei Trump. Chiar înainte ca Trump să preia funcţia, Witkoff a ajutat la asigurarea unei încetări a focului în Gaza, care a fost mult timp căutată – şi ulterior a negociat întoarcerea unui cetăţean american, Marc Fogel, din Rusia.

El a călătorit recent în Rusia, pentru a treia oară, pentru a se întâlni cu Putin şi este aşteptat în Orientul Mijlociu pentru discuţii cu Iranul, conducând efectiv încă o misiune de securitate naţională de maximă prioritate.

Idei contestate

Witkoff a lansat pentru prima dată public ideea de a preda Rusiei cele patru regiuni ucrainene – Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson – în interviul din 21 martie cu Carlson. „Sunt vorbitoare de limbă rusă”, a spus el despre teritoriile ucrainene estice. „Au avut loc referendumuri în cadrul cărora majoritatea covârşitoare a populaţiei a indicat că doreşte să se afle sub conducerea Rusiei”, a adăugat el, preluând teza Moscovei.

Comentariile lui Witkoff au şocat, de altfel, mulţi oficiali americani din domeniul securităţii naţionale, pentru că retorica trimisului special a reflectat-o pe cea a oficialilor ruşi. Guvernele occidentale au calificat referendumurile organizate în grabă în septembrie 2022 drept o farsă şi s-au angajat să nu recunoască rezultatele acestora.

La doar câteva zile după interviul lui Carlson, The Wall Street Journal, ziar deţinut de News Corp a lui Rupert Murdoch, un conservator, a publicat un editorial intitulat „Steve Witkoff ia partea Kremlinului”.

Democraţii au intervenit şi ei. „Witkoff şi Trump au comis un păcat capital al diplomaţiei: şi-au expus pe deplin disperarea pentru o înţelegere”, a declarat Ned Price, fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat în timpul preşedintelui Joe Biden.

Totuşi, Witkoff are şi o mulţime de apărători în cadrul administraţiei, care spun că a fost calomniat pe nedrept de către oficialii din domeniul politicii externe, care au viziuni belicoase într-un Partid Republican ce a renunţat tot mai mult la intervenţia externă. Witkoff şi Trump menţin încă o relaţie personală puternică, potrivit mai multor persoane familiarizate cu relaţia lor.

„Trimisul special Witkoff a adus pe scena diplomatică o bogată experienţă de negociere în sectorul privat şi (un ritm de) urgenţă, iar rezultatele se văd deja în doar câteva săptămâni”, a declarat consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz pentru The Hill.

Îngrijorările aliaților

Pentru aliaţii SUA, argumentele şi lipsa de progrese în vederea unui acord de pace contribuie la sentimentul că SUA nu au un plan clar pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Doi oficiali europeni, care au avut contacte recente cu administraţia, au declarat că au existat presiuni pentru ca echipa de negociere să obţină rapid rezultate, ceea ce i-a îngrijorat că SUA ar putea accepta nu numai mişcări ce ar putea submina Ucraina, ci şi propria arhitectură de securitate a Europei. Oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că nu au ieşit liniştiţi de la discuţii şi nu au simţit că există obiective finale clare din partea americană.

În ciuda discuţiilor frecvente dintre Witkoff şi Kellogg, administraţia nu a stabilit un proces coordonat de politică privind Ucraina. Contrar practicii standard, Consiliul Naţional de Securitate a găzduit o singură reuniune pe această temă a principalilor membri – o reuniune care îi include pe toţi sau majoritatea consilierilor de securitate naţională ai preşedintelui, a declarat o persoană familiarizată cu această chestiune, ceea ce a dus la o şi mai mare confuzie în cadrul administraţiei şi printre aliaţii din Europa cu privire la direcţia discuţiilor de pace.

Doi diplomaţi occidentali de rang înalt care sunt în contact cu administraţia au declarat că ei cred că Washingtonului îi lipseşte un „plan clar” privind modul de a merge mai departe şi ce să facă dacă Rusia continuă să tragă de timp. „Uneori auzim lucruri contradictorii din diferite părţi ale administraţiei”, a declarat unul dintre diplomaţi, vorbind sub rezerva anonimatului. „Acest lucru contribuie, de asemenea, la sentimentul că nu există un plan real în acest sens”, a confirmat el.

Ucraina, pregătiri de război prelungit

Ucraina nu pare să se aştepte la o încetare a ostilităţilor prea curând, în ciuda cuvintelor optimiste ale emisarului american Steve Witkoff, care s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin la Moscova. Preşedintele Volodimir Zelenski a depus marţi în Rada Supremă, parlamentul ucrainean, două proiecte de lege care prevăd prelungirea duratei legii marţiale şi a duratei mobilizării generale, care sunt în vigoare de la invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Proiectele de lege propun prelungirea duratei legii marţiale în Ucraina şi a mobilizării generale cu încă 90 de zile, adică până la 6 august. Acesta va fi cel de-al 15-lea vot în Verhovna Rada pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.

Ultima dată, parlamentul votase la 15 ianuarie în favoarea proiectelor de lege pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării în Ucraina până la 9 mai 2025.

Această nouă prelungire de 90 de zile nu este o surpriză în sine. În ciuda începerii discuţiilor diplomatice, luptele continuă să facă ravagii în Ucraina, Kievul afirmând chiar că Moscova şi-a lansat „ofensiva de primăvară” în ultimele zile. Ritmul asalturilor ruseşti este în creştere, cu câştiguri teritoriale din ce în ce mai mari, care de fapt încetiniseră în ultimele trei luni de-a lungul întregii linii de front de o mie de kilometri.

Ucrainenii se tem, de asemenea, de crearea a cincisprezece noi divizii ruseşti care ar putea fi desfăşurate pe câmpul de operaţiuni încă de la sfârşitul anului 2025.

Dar menţinerea legii marţiale împiedică din punct de vedere juridic organizarea de alegeri în Ucraina, în special alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dorite de preşedintele american Donald Trump, care a avut din nou cuvinte foarte dure la adresa lui Volodimir Zelenski. „Uite ce e, când începi un război, trebuie să ştii că poţi câştiga. Nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine şi apoi te aştepţi ca oamenii să îţi livreze rachete”, a declaratTrump, în Biroul Oval, aruncând din nou vina pentru război pe umerii preşedintelui ucrainean.

Chiar dacă legea marţială este prelungită până în august, ea poate fi ridicată înainte de această dată printr-o nouă dispoziţie legislativă, dacă se ajunge la o încetare a focului sau la un acord de pace între Washington, Moscova şi Kiev.

Joc de glezne la Casa Albă?

SUA au refuzat să susţină o declaraţie a G7 de condamnare a atacului Rusiei asupra oraşului Sumî din Duminica Floriilor, cel mai sângeros din acest an, soldat cu cel puţin 35 de morţi, invocând dorinţa de a menţine negocierile cu Moscova pe calea cea bună.

Rusia a lansat două rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, inclusiv una echipată cu muniţii cu dispersie, asupra oraşului Sumî din nord-estul Ucrainei, duminică dimineaţă, în timp ce ucrainenii participau la slujbele religioase de Florii. Cel puţin 35 de persoane au fost ucise şi 119 rănite în atac, inclusiv copii, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.

SUA caută o înţelegere pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, trimisul special al preşedintelui Trump întâlnindu-se cu preşedintele Vladimir Putin pentru a discuta despre o încetare a focului, în ciuda atacurilor continue ale Rusiei. De aceea, administraţia preşedintelui Donald Trump le-a spus aliaţilor că nu poate semna declaraţia care denunţa atacul, întrucât „lucrează pentru a păstra spaţiul de negociere a păcii”, potrivit unor persoane familiarizate cu corespondenţa diplomatică.

Canada, care deţine preşedinţia G-7 în acest an, le-a spus aliaţilor că, fără aprobarea SUA, ar fi imposibil să meargă mai departe cu declaraţia, potrivit aceloraşi persoane.

Ambasada SUA la Londra a refuzat să comenteze. De asemenea, Casa Albă, Consiliul Naţional de Securitate al SUA şi guvernul canadian nu au răspuns imediat solicitărilor Bloomberg News pentru comentarii.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut luni că a efectuat atacul asupra Sumî, într-o postare pe Telegram, susţinând în acelaşi timp că a lovit o reuniune a personalului militar de comandă din oraş şi a ucis peste 60 de militari.

Declaraţia G-7 plănuia să spună că atacul de la Sumî este dovada că Rusia este hotărâtă să continue războiul, potrivit unor proiecte văzute de Bloomberg News.

Trump a adoptat un ton diferit, descriind atacul, duminică seară, ca fiind „teribil”, dar adăugând, fără să elaboreze, că i s-a spus că Rusia „a făcut o greşeală”. Trump, care îşi continuă ambiţia de a ajunge rapid la un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a trecut la învinuirea predecesorului său Joe Biden şi a lui Zelenski, alături de Putin, pentru război.

Atacul Rusiei asupra Sumî a avut loc la două zile după ce preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, timp de aproape cinci ore, la Sankt Petersburg, pentru a discuta despre o încetare a focului în Ucraina. Discuţiile cu Putin au deschis posibilitatea de a „remodela” relaţia Rusia-SUA şi de a stabiliza regiunea prin intermediul unor „oportunităţi comerciale foarte convingătoare”, a declarat Witkoff pentru Fox News luni seară, fără a da detalii.

Condamnări internaționale

În urma atacului de la Sumî, aproape 50 de ţări şi organizaţii internaţionale au vorbit în sprijinul Ucrainei, a declarat Zelenski luni, în discursul său zilnic către naţiune.

Zelenski a declarat că Kievul a răspuns pozitiv la propunerea lui Trump de încetare totală şi necondiţionată a focului şi de încetare a atacurilor precum cele din Sumî şi Krivoi Rog, oraşul său natal din sudul ţării, unde o lovitură rusească asupra unui loc de joacă pentru copii a ucis 20 de persoane la începutul acestei luni.

Au trecut 34 de zile de la propunerea lui Trump de armistiţiu, timp în care Rusia a continuat să atace Ucraina, a declarat Zelenski luni seara. Putin rămâne hotărât să ducă războiul şi va continua să facă acest lucru în absenţa unor presiuni serioase, a avertizat liderul ucrainean.

Desant diplomatic NATO

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, aflat în tranzit la Chișinău după o vizită surpriză la Odesa.
Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii în Ucraina și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025, informează președinția Republicii Moldova.
Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor. Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic, mai informează președinția Republicii Moldova.

Scandal de spionaj?

Unul dintre principalii consilieri ai secretarului american al apărării Pete Hegseth, Dan Caldwell, a fost escortat marţi din Pentagon după ce a fost identificat ca potenţial vinovat în urma unei anchete privind scurgeri de informaţii de la Departamentul Apărării, a declarat un oficial american, citat de mass-media internațională.

Caldwell a fost plasat în concediu administrativ pentru „o divulgare neautorizată” de informaţii, a declarat oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului. 

„Ancheta rămâne în desfăşurare”, a menţionat oficialul, fără a oferi detalii despre natura presupusei dezvăluiri, inclusiv dacă a fost făcută unui jurnalist sau altcuiva.

Administraţia preşedintelui Donald Trump a trecut la urmărirea agresivă a scurgerilor de informaţii, un efort care a fost salutat cu entuziasm de Hegseth la Pentagon.

O notă din 21 martie semnată de şeful de cabinet al lui Hegseth, Joe Kasper, a solicitat o anchetă privind „recentele divulgări neautorizate de informaţii privind securitatea naţională care implică comunicaţii sensibile”.

Nota lui Kasper a lăsat deschisă posibilitatea unui test poligraf, deşi nu a fost clar dacă Caldwell a fost supus la unul.

Deşi Caldwell nu este la fel de bine cunoscut ca alţi înalţi oficiali ai Pentagonului, el a jucat un rol esenţial în calitate de consilier al lui Hegseth. Importanţa sa a fost subliniată într-un lanţ de mesaje pe Signal dezvăluit de publicaţia The Atlantic luna trecută. În chat-ul respectiv, Hegseth îl numea pe Caldwell drept cel mai bun punct de contact pentru Consiliul Naţional de Securitate în pregătirea lansării loviturilor împotriva rebelilor Houthi din Yemen.

Opinii izolaționiste

Caldwell a atras atenţia la Washington pentru opiniile din trecut pe care criticii le-au numit izolaţioniste, dar despre care susţinătorii au spus că au căutat să redimensioneze priorităţile de apărare ale Americii. Veteran al Corpului Puşcaşilor Marini care a fost detaşat în Irak, Caldwell a fost citat spunând înainte de a merge la Pentagon că Americii i-ar fi fost mai bine dacă trupele americane ar fi rămas acasă. „Cred că războiul din Irak a fost o crimă monstruoasă”, a declarat Caldwell pentru Financial Times în decembrie 2024.

El a fost, de asemenea, sceptic cu privire la asistenţa militară americană pentru Ucraina şi a pledat pentru retragerea SUA din Europa.

Decizia de a-l pune pe Caldwell în concediu administrativ este separată de valul de concedieri de când Hegseth, un fost prezentator Fox News şi veteran al armatei, a preluat conducerea Pentagonului în ianuarie.

Printre aceste concedieri s-au numărat şeful Statului Major Întrunit, amiralul şef al Marinei, şeful Comandamentului cibernetic al SUA şi cei mai buni avocaţi militari americani. Săptămâna trecută a fost demis reprezentantul militar al SUA la Comitetul militar al NATO.

Decapitare administrativă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a inițiat procedurile pentru demiterea guvernatorului regiunii nord-estice Sumî, Volodimir Artiuk, după ce o ceremonie de decorare a unor militari ucraineni desfășurată duminică în capitala omonimă a acestei regiuni a fost ținta unui atac rusesc cu rachete care a ucis cel puțin 35 de persoane.
Cu o zi înaintea atacului rusesc, un primar ucrainean din regiunea Sumî l-a acuzat pe guvernatorul regional că pune în pericol locuitorii capitalei provinciei prin organizarea acolo a unei ceremonii pentru decorarea unor militari din Brigada 117 de Apărare Teritorială a armatei ucrainene.
Guvernatorul Volodimir Artiuk a confirmat că militari ucraineni se adunaseră în acel loc pentru o ceremonie de decorare, dar a susținut că nu el a avut inițiativa evenimentului.
Două rachete balistice Iskander-M lansate duminică de Rusia asupra orașului Sumî au provocat cel puțin 35 de morți și 117 răniți, potrivit autorităților ucrainene. Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul a țintit o reuniune a unor ofițeri din comandamentul armatei ucrainene și a acuzat Ucraina că folosește civilii ca scuturi umane.
Ministerul rus susține că a ucis cel puțin 60 de militari ucraineni în acest atac, dar surse oficiale ucrainene a confirmat decesul a doar doi militari din cele 35 de persoane ucise.
De asemenea, Ministerul rus al Apărării a menționat că atacul a fost efectuat în condițiile unor operațiuni active de apărare antiaeriană și de război radio-electronic desfășurate de armata ucraineană, explicație ce ar putea sugera o recunoaștere a posibilității ca rachetele să nu-și fi atins ținta conform coordonatelor stabilite.