Ucraina: război, pace și vise europene

de | sept. 12, 2023 | Analize, UCRAINA | 1 comentariu

Armata Ucrainei avansează încet pe frontul de sud în încercarea de a obţine mai multe rezultate înainte de sezonul de toamnă, în timp ce armata rusă a concentrat peste 420.000 de soldaţi pe teren pentru a opri contraofensiva ucraineană. „Trebuie să ne luăm pământul înapoi”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CNN. Speranțe la Kiev […]
Foto: Facebook

Armata Ucrainei avansează încet pe frontul de sud în încercarea de a obţine mai multe rezultate înainte de sezonul de toamnă, în timp ce armata rusă a concentrat peste 420.000 de soldaţi pe teren pentru a opri contraofensiva ucraineană. „Trebuie să ne luăm pământul înapoi”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CNN.

Speranțe la Kiev


Declaraţia lui Zelenski intervine pe fondul unor rapoarte despre o înaintare a forţelor ucrainene spre Tokmak, un nod feroviar important în sud, folosit de armata rusă pentru a menține frontul din regiune. „Ucraina nu va da înapoi, nu îşi va părăsi propriul teritoriu. Nu vom face asta niciodată”, a adăugat Zelenski, care a reiterat că războiul va fi lung, deoarece un conflict îngheţat nu înseamnă pace.
Zelenski recunoaşte încetinirea contraofensivei ucrainene, pe care a explicat-o prin superioritatea aeriană a Rusiei şi prin livrarea lentă a armelor occidentale. „Unele lucruri sunt pe drum. Mulţi oameni spun că contraofensiva este prea lentă, dar unele lucruri sunt pe drum”, a insistat el.
În acest sens, el a dat asigurări că va discuta din nou cu partenerii americani despre necesitatea de a furniza Kievului rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS, pe care se aşteaptă să le primească încă din toamna acestui an.
În orice caz, războiul nu va avea un final fericit, a spus Zelenski. „Acesta nu este un film care să dureze o oră şi jumătate (…) Nu va exista un ‘happy end’ (‘final fericit’). Am pierdut o mulţime de oameni”, a afirmat preşedintele ucrainean.

Foto: wikipedia
Foto: wikipedia


Viceministrul apărării Hanna Maliar a indicat că, în ultima săptămână, contraofensiva ucraineană a reuşit să recucerească 4,8 kilometri pătraţi de teritoriu în sud-vestul regiunii Doneţk şi în regiunea vecină Zaporojie. Maliar a explicat că, odată cu recuperarea acestui teritoriu, forţele ucrainene care atacă pe aceste două segmente ale liniei frontului au eliberat în total 256,5 kilometri pătraţi de când Ucraina şi-a început contraofensiva la începutul lunii iunie.
În timp ce înalţi oficiali americani afirmă că Ucraina are la dispoziţie între 30 şi 45 de zile pentru a continua contraofensiva înainte de înrăutăţirea condiţiilor meteorologice, şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a declarat că vremea rea nu va împiedica Kievul să îşi continue planurile. „În toamna anului trecut, acţiunile de luptă nu au încetat. Anul acesta va fi la fel”, a afirmat el şi a promis că ofensiva „în toate direcţiile va continua”.
Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază în raportul său zilnic luni că „vremea rece şi umedă va afecta, dar nu va opri” operaţiunile Kievului.
Rusia, la rândul său, ar fi concentrat aproximativ 420.000 de militari în teritoriile ocupate pentru a opri Kievul şi a-şi lansa propria ofensivă, potrivit unor surse ucrainene.
Moscova încearcă astfel „să-şi ia revanşa” şi să recâştige o parte din teritoriile eliberate de Ucraina anul trecut, cum ar fi zone vaste din regiunea Harkov, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.
În plus, forţele ruse urmăresc scopul de a prelua controlul deplin asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, în est, una dintre principalele sarcini ale intervenţiei lor militare în Ucraina, mai indică GUR.

Marea Neagră, teatru de război

Oficiali de la Kiev au declarat că Ucraina a recucerit de la ruşi două platforme de foraj petrolier şi gazier din Marea Neagră, aflate sub controlul Moscovei din 2015 şi aproape de Peninsula Crimeea anexată în 2014.
„Ucraina a preluat controlul asupra ‘Vîşki Boika’ (Turnurile Boiko)”, a anunţat într-un comunicat serviciul de informaţii al Ministerului Apărării ucrainean (GUR). În timpul unei „operaţiuni unice”, „au avut loc lupte între forţele speciale ucrainene la bordul unor nave şi un avion de vânătoare rus Su-30”, adaugă comunicatul, afirmând că „avionul rus a fost avariat şi a trebuit să bată în retragere”.
În timpul operaţiunii, au mai fost capturate alte „trofee valoroase”, precum muniţii pentru elicoptere şi un sistem radar care poate urmări mişcarea navelor în Marea Neagră, mai informează GUR.
Comunicatul aminteşte că aceste platforme au fost ocupate din 2015 de Rusia, când aceasta a anexat Crimeea în 2014, şi erau folosite de Moscova în scopuri militare de la începutul invaziei sale în Ucraina, în februarie 2022.
Rusia nu a făcut deocamdată vreun comentariu asupra acestei informaţii, iar agenţiile de presă citate nu au putut verifica din surse independente informaţia GUR. „Pentru Ucraina, reimpunerea controlului asupra Turnurilor Boiko are o importanţă strategică şi, drept urmare, Rusia şi-a pierdut abilitatea de a le folosi în scopuri militare”, subliniază GUR într-o înregistrare video postată pe Telegram.
„Rusia este acum lipsită de abilitatea de a controla deplin apele din Marea Neagră, iar aceasta înseamnă că Ucraina a făcut paşi importanţi către eliberarea Crimeei”, se spune în comunicatul GUR.
Înainte ca Rusia să anexeze Peninsula Crimeea, Ucraina extrăgea o parte însemnată din gazul natural din Marea Neagră, aprovizionând cu gaz nu doar Crimeea, ci şi regiunile continentale ale Ucrainei.

Miliarde pentru Ucraina

Ucraina va nevoie, în 2024, din partea SUA de un ajutor financiar cuprins între 12 şi 14 miliarde de dolari, în condiţiile în care cheltuielile bugetare rămân la un nivel ridicat, pe fondul invaziei ruseşti, a declarat luni ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marcenko.
De asemenea, Marcenko a spus că speră că bugetul interimar al SUA va fi aprobat în curând şi Ucraina va putea primi alte 3,3 miliarde de dolari până la finele anului, astfel încât să poată acoperi deficitul bugetar. „Nu sunt discuţii încă, există foarte multe incertitudini şi nu avem încredere că acesta este un lucru garantat”, a spus Serghei Marcenko, la un forum de afaceri organizat la Kiev.
Marcenko a adăugat că, în 2024, ministerul pe care îl conduce ar dori să primească din partea SUA o finanţare pentru bugetul de stat la un nivel similar cu cel din acest an. „Nu mai mic decât în acest an: undeva între 12 şi 14 miliarde de dolari. Asta este ceea ce aşteptăm”, a spus Serghei Marcenko.
Ucraina a primit în acest an un ajutor financiar de aproape 10 miliarde de dolari din partea SUA, pentru acoperirea deficitului bugetar, iar autorităţile de la Kiev estimează că nevoile lor nu se vor diminua anul următor, pe măsură ce armata ucraineană înregistrează progrese lente în contraofensiva sa.
Chiar dacă preşedintele SUA, Joe Biden, a cerut fonduri de urgenţă în valoare de 24 de miliarde de dolari pentru a răspunde la războiul din Ucraina, următoarea tranşă de ajutor american pentru Ucraina a întâmpinat obstacole politice, în condiţiile în care SUA au intrat într-un ciclu al alegerilor prezidenţiale.
Noul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat săptămâna trecută că va cere Cabinetului o majorare a bugetului alocat apărării în acest an cu 251 miliarde de hrivna (6,8 miliarde de dolari), având în vedere că cheltuielile militare cresc de la o zi la alta.
Ministrul de Finanţe, Serghei Marcenko, a menționat că Guvernul de la Kiev va discuta solicitarea ministrului Apărării la următoarea reuniune, dar a apreciat că „nu sunt sigur că vom putea acoperi toate nevoile” menţionate de Rustem Umerov.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Războiul pentru pace

Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat marţi că nu se întrevede deocamdată o rezolvare paşnică a conflictului în Ucraina, în timp ce războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina se prelungeşte.

Deşi uneori a fost posibil de reunit actori-cheie la masa discuţiilor, Germania nu trebuie să întoarcă spatele brutalităţii zilnice a războiului, a afirmat Scholz, exprimându-se în cadrul forumului „Întâlnirea internaţională a religiilor şi culturilor în dialog” la Berlin, organizat anual de Comunitatea Sant’Egidio, o mişcare laică catolică.

„Aceasta necesită efort şi timp”, a spus cancelarul german despre negocierile de pace. „Timp pe care de fapt nu-l avem, pentru că între timp Rusia continuă să bombardeze, să tortureze şi să ucidă în Ucraina”, a adăugat el. Ca bază a oricărei păci, „conducerea rusă trebuie să înţeleagă că este vorba de retragerea trupelor”, a subliniat Olaf Scholz: „Atunci va exista posibilitatea de a purta discuţii şi guvernul ucrainean va participa, sunt sigur de asta”.
La peste 18 luni de la lansarea invaziei în Ucraina de către Moscova, cancelarul a respins „naraţiunile” potrivit cărora un acord de pace pregătit ar fi fost deja negociat între Ucraina şi Rusia în primăvara anului 2022, dar ar fi fost sabotat de SUA sau de Marea Britanie.
„Nu, nu este adevărat”, a afirmat tranşant Scholz, dezminţind astfel una din „naraţiunile” difuzate insistent în ultimul timp de către Moscova.
El a afirmat că orice „înţelegere comună” care ar fi putut fi găsită în primele zile ale războiului „a fost distrusă pentru că preşedintele rus s-a folosit de acest timp pentru a-şi duce trupele în jurul Ucrainei după eşecul atacului asupra capitalei Kiev şi pentru a începe atacul asupra estului Ucrainei”.
Scholz a apărat din nou livrările de arme germane către Ucraina: „Vom continua să sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare atât timp cât va fi necesar”.

Moscova pune condiții

În acelaşi timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că anularea decretului preşedintelui ucrainean Vladimir Zelenski de interzicere a dialogului cu Moscova ar trebui să fie primul pas pentru negocierile între Federaţia Rusă şi Ucraina, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS. Aceeaşi idee a fost exprimată în cursul zilei şi de către preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei), conform presei ruse. Cu cât Kievul va amâna mai mult negocierile cu Moscova, cu atât va fi mai dificil de negociat mai târziu, a opinat Lavrov.
„Aceasta este poziţia noastră oficială, voi spune din nou, pe fundalul interzicerii negocierilor care a fost semnată de (preşedintele ucrainean Vladimir) Zelenski, această poziţie nu ar trebui să ridice întrebări”, a spus Serghei Lavrov într-o intervenţie la postul de televiziune Rossia-1.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat în octombrie 2022 un decret care declară în mod oficial ca ‘imposibilă’ perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul rus, Vladimir Putin, lăsând de fapt deschisă uşa pentru discuţii cu Rusia.
Zelenski a promulgat decretul după ce Kremlinul a proclamat anexarea a patru regiuni ucrainene ocupate de armata rusă şi pe care Moscova le controlează şi la ora actuală doar parţial – Lugansk şi Doneţk, în est, Herson şi Zaporojie, în sud.
„El (Putin) nu ştie ce sunt demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem dispuşi la un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte ale Rusiei”, a declarat atunci Zelenski.

Putin amenință

Ucraina ar putea începe negocierile de pace doar atunci când va rămâne fără resurse, şi va folosi orice potenţială încetare a ostilităţilor pentru a se reînarma cu ajutorul Occidentului, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin.
Războiul a devastat zonele din estul şi sudul Ucrainei, a ucis sau rănit sute de mii de persoane şi a declanşat cea mai mare ruptură a legăturilor Rusiei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba în 1962.
Vorbind la un forum economic în oraşul-port al Rusiei de la Pacific Vladivostok, Putin a spus că contraofensiva Ucrainei împotriva forţelor ruse până acum a eşuat şi armata ucraineană a suferit pierderi grele.
„Am impresia că vor să muşte cât de mult pot şi apoi, când resursele lor vor fi aproape de zero, să obţină o încetare a ostilităţilor şi să înceapă negocieri pentru a-şi reface resursele şi restabili capacitatea de luptă”, a declarat Putin.
Preşedintele a adăugat că mulţi potenţiali mediatori l-au întrebat dacă Rusia este pregătită să înceteze lupta, dar el a spus că Rusia nu se poate opri câtă vreme se confruntă cu o contraofensivă ucraineană.
Ca să existe vreo şansă de discuţii, a notat Putin, Ucraina ar trebui mai întâi să anuleze interdicţia legală autoimpusă asupra discuţiilor de pace şi să explice ce vrea.
Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea pe care a anexat-o în 2014 şi teritorii din estul şi sudul Ucrainei luate sub control în 2022.
Putin a mai spus că decizia Occidentului de a furniza Ucrainei bombe cu dispersie şi muniţie cu uraniu sărăcit este o crimă, dar că, deşi astfel de livrări ar putea prelungi războiul, ele nu vor schimba rezultatul final al acestuia.
El a criticat de asemenea decizia Occidentului de a furniza Ucrainei avioane F-16.
Întrebat dacă Rusia trebuie să introducă o nouă mobilizare obligatorie, Putin a spus că 1.000 – 1.500 de ruşi semnează zilnic contracte voluntare pentru a se alătura armatei.
În ultimele şase sau şapte luni, 270.000 de persoane au semnat contracte voluntare, a spus Putin – o cifră puţin mai mică decât cea de 280.000 anunţată de fostul preşedinte Dmitri Medvedev la începutul acestei luni.

Foto: Facebook/NATO Secretary General Jens Stoltenberg Vilnius Summit

Anexări ilegale

Kremlinul a insistat luni că negocierile cu Ucraina sunt posibile numai dacă Kievul recunoaşte realitatea care a fost creată pe teren, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022.
„În orice caz, regimul de la Kiev va trebui să discute pe baza recunoaşterii realităţilor care au apărut după ce a refuzat să rezolve problemele prin mijloace paşnice în martie (2022)”, în urma negocierilor eşuate de la Istanbul între Rusia şi Ucraina, care au avut loc la o lună după începerea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că în acest moment nu există premise pentru revenirea la masa negocierilor. „La ora actuală, nu există premise pentru reluarea procesului de negocieri”, susţine Peskov.
Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să negocieze. „Toată lumea vrea ca acest război să se termine, dar asta trebuie să se întâmple în condiţii echitabile şi durabile, care să reflecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”, a declarat Blinken într-un interviu acordat ABC News.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un interviu acordat The Economist în weekend, că este pregătit emoţional pentru un război de lungă durată şi consideră că acum „nu este un moment favorabil” pentru eventuale negocieri cu Rusia, întrucât contraofensiva continuă, iar Moscova vede dificultăţile Ucrainei pe câmpul de luptă, potrivit Ukrainska Pravda.

Vise europene

Locul Ucrainei este în Uniunea Europeană, iar Kievul se poate baza pe noi şi pe viziunea noastră asupra extinderii UE ca o consecinţă geopolitică necesară a războiului lansat de Rusia, a declarat ministrul de externe german Annalena Baerbock, în timpul unei vizite la Kiev, relatează mass-media germană.
”Ucraina are deja statutul de candidat. Şi acum ne pregătim să luăm o decizie cu privire la deschiderea discuţiilor pentru aderarea la UE”, a spus Baerbock.
Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi legislaţia privind media, rezultatele Ucrainei sunt deja impresionante, însă mai este un drum lung de parcurs în implementarea legislaţiei anti-oligarhi şi în combaterea corupţiei. Uniunea Europeană însăşi trebuie „să lucreze rapid pentru a ne asigura că suntem poziţionaţi adecvat pentru mai multe scaune la masă”, a explicat reprezentanta Berlinului.
De asemenea, şefa diplomaţiei germane s-a referit la relatările despre cazurile de deportare a unor copii ucraineni în Rusia, afirmând că autorii infracţiunilor trebuie să răspundă în faţa justiţiei. Germania sprijină organizaţiile şi autorităţile ”care le oferă copiilor traumatizaţi un cămin în siguranţă şi securitate”, a spus ea.
”Primul pas către pace este ca Putin să îi lase pe aceşti copii să se întoarcă acasă”, a adăugat Baerbock. Chestiunea urmează să fie abordată şi în Adunarea Generală a ONU.
Vizita Annalenei Baerbock în Ucraina este a patra de la începerea invaziei ruse în februarie 2022. Şefa diplomaţiei germane a ajuns la Kiev cu trenul din Polonia, întrucât spaţiul aerian ucrainean este încă închis.
În mai anul trecut, Baerbock a devenit primul membru al executivului german care s-a deplasat în Ucraina după începerea războiului. Cu acest prilej, ea a vizitat oraşul Bucea, din apropiere de Kiev, locul unor atrocităţi terifiante ale trupelor ruse împotriva civililor. De asemenea, Annalena Baerbock s-a mai deplasat în Ucraina la jumătatea lui septembrie anul trecut şi în ianuarie acest an.

1 Comentariu

  1. instapress.ro

    Considerand aceste avantaje, acordarea de rachete americane ATACMS devine in mod special importanta, pentru ca permite, pe langa asigurarea protectiei, si mentinerea fortelor ucrainene departe de zonele aflate sub control rus.Ministrul ucrainean al Apararii, Andriy Zagorodniy, a subliniat ca, in acest sens se prepara autorizarea unor conducere la sol-console automate, care ar putea conduce trupelor ce se confrunta prin intermediul unei comenzi vorbite, fara a fi necesara interactiunea cu soldatii. „Leul ucrainean s-a dovedit o echipa redutabila.

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri