Victoria greu obținută de Ucraina împotriva Rusiei pe frontul de luptă poate fi irosită, iar pentru a câștiga pacea este nevoie întotodeauna de transparență, se arată în materialul publicat de The Center for European Policy Analysis (CEPA).

În câteva săptămâni sau luni, este posibil ca luptele din Ucraina să înceteze. Este deja clar că Rusia a pierdut. Singura întrebare este cât de grav. Cum niciunul dintre obiectivele de război ale Kremlinului nu a fost atins, sau nu este la vedere (vă amintiți denazificarea, neutralitatea forțată sau Novorossiya?), reacția politică acasă va fi feroce. Este posibil ca Ucraina să nu-și atingă toate obiectivele, dar premiul cel mare (o țară independentă, viabilă, capabilă să-și aleagă propriile acorduri de securitate) pare acum aproape sigur, consideră analistul Edward Lucas, autorul materialului.

NATO-niciodată

Dar această victorie obținută cu greu poate fi încă irosită. Două mari pericole se întrevăd. Unul este ca garanțiile de securitate ale Occidentului să se dovedească a fi fragile și temporare, în loc să fie solide și permanente. NATO-în curând devine NATO- niciodată. Iar nu-chiar-NATO se va transforma în mai nimic. Angajamentele bilaterale solemne (Taiwan-plus sau Israel-plus) ar putea fi subminate de o schimbare de putere după următoarele alegeri prezidențiale din SUA sau de încercările europene de a face înțelegeri cu Kremlinul post-Putin.

Celălalt risc este ca reconstrucția postbelică să se împotmolească în corupție. Sumele implicate sunt colosale – mai mult de 411 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale, și asta înainte de ruperea catastrofală a barajului Kahovka. Acesta va fi cel mai mare proiect economic colectiv din lume, realizat în grabă, pe fondul unor așteptări mari, într-o țară care, în opinia multora, era înainte de război chiar mai coruptă decât Rusia.

Din 1991, Ucraina s-a luptat cu instituții slabe și cu funcționari lacomi, cu succese spasmodice și tardive. Poporul său a plătit un preț foarte scump pentru acest lucru. De la aproximativ același punct de plecare în 1990, Polonia, de dimensiuni similare, a devenit de aproape trei ori mai bogată decât Ucraina până în 2021. Și nici măcar cei mai mari fani ai Poloniei nu o înfățișează ca pe o reclamă pentru o administrație publică excelentă. Estonia, probabil cea mai bine administrată țară care a ieșit din dezastrul comunist, și-a mărit de aproximativ cinci ori venitul pe cap de locuitor în aceeași perioadă. Investitorii privați vor avea nevoie de multă convingere (și de condiții favorabile, cum ar fi asigurarea subvenționată) înainte de a investi bani. Prin urmare, principala contribuție va veni din partea instituțiilor publice și multilaterale. Având în vedere că donatorii și creditorii internaționali au primit instrucțiuni politice de a furniza sume mari de bani și de a face acest lucru rapid, oportunitățile pentru comisioane și mită vor fi uriașe.

Patriotism anti-corupție

Ce-i drept, războiul a sporit încrederea socială în Ucraina. Magnații influenți din punct de vedere politic care au afectat dezvoltarea țării au fost marginalizați. Patriotismul este un mare antidot împotriva corupției. Dar ce se întâmplă pe timp de pace este o altă problemă. „Este rândul nostru să mâncăm” a fost un slogan în Africa de Sud după căderea sistemului de apartheid. A fost ușor de înțeles de ce veteranii înrăiți ai luptei de eliberare au considerat că ar trebui să se bucure de roadele victoriei. Dar clientelismul și favoritismul omniprezent care au rezultat, pe lângă capitalismul de cumetrie al regimului anterior, s-au dovedit a fi fatale pentru șansele țării.

Corupția alimentează scepticismul. Dacă se va vedea că banii de reconstrucție au fost risipiți sau furați, bunăvoința se va diminua și pe frontul securității.

Aceste pericole creează un context descurajant pentru conferința privind reconstrucția Ucrainei, care va avea loc la Londra la sfârșitul acestei luni. Sau cel puțin așa ar trebui. Este îngrijorător să auzim de la corupții din Ucraina și din alte părți că se simt excluși din discuții. Temerile sunt tot mai mari că summitul va fi o înscenare între marile companii occidentale și marii mahări ucraineni, cu ochii pe propria prosperitate postbelică, mai degrabă decât pe binele comun.

Timpul este scurt, dar soluțiile sunt clare. Transparență întotdeauna și pretutindeni. Reconstrucție de jos în sus. Concentrați-vă pe instituții, nu doar pe infrastructura fizică. Nu permiteți companiilor influente din punct de vedere politic să ocolească măsurile de protecție. Și nu uitați: orice formă de corupție este mult mai gravă din cauza celor care o favorizează în Occident.