Războiul din Ucraina continuă să ocupe agenda politică externă pentru numeroase state, chiar dacă acestea nu sunt interesate în  mod tradițional de politica din Estul Europei ori din bazinul Mării Negre.

 În Arabia Saudită urmează să înceapă o serie de consultări pentru identificarea unor posibile soluții pentru demararea unor negocieri de pace, pe fondul intensificării luptelor de pe frontul din Ucraina. Kievul va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO.

Atac cu rachete

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că atacul cu rachete de la Krivoi Rog, soldat cu şase morţi şi 69 de răniţi, a fost lansat din Crimeea ocupată. ”Pentru siguranţa oraşelor noastre, pentru protejarea vieţii normale a ucrainenilor şi a copiilor noştri, Armata noastră trebuie să aibă destule arme cu rază lungă de acţiune, destule mijloace pentru a învinge teroriştii”, susţine el.

El a adăugat că 69 de persoane au fost rănite, unele fiind în stare gravă. Zelenski a explicat că operaţiunea de salvare a fost dificilă, întrucât părţi din structura clădirii se prăbuşeau, iar la etajul patru izbucnise un incendiu, menţionând că peste 350 de angajaţi ai Serviciului de Stat pentru Urgenţe, ai Poliţiei şi companiilor de utilităţi au fost implicaţi, alături de voluntari.

”Potrivit datelor preliminare de la Armata noastră, aceste două rachete au fost trase la Krivoi Rog de pe teritoriul temporar ocupat al Crimeei, din zona Geankoi. Şi asta dovedeşte încă o dată că, pentru siguranţa oraşelor noastre, pentru protejarea vieţii normale a ucrainenilor şi a copiilor noştri, Armata noastră trebuie să aibă destule arme cu rază lungă de acţiune, destule mijloace pentru a învinge teroriştii. Presiunea sancţiunilor mondiale împotriva Rusiei merită o creştere semnificativă. Şi acum există tot mai multe informaţii deschise, inclusiv investigaţii ale unor jurnalişti, despre cum un stat terorist ocoleşte sancţiunile globale şi obţine componente critice pentru producţia de arme. Şi, apropo, noi am oferit în mod repetat partenerilor noştri astfel de informaţii, în regim clasificat”, a arătat el.

Preşedintele ucrainean a subliniat că este nevoie de acţiune comună. ”Să întărim în mod semnificativ sancţiunile pentru teroare. Să limităm semnificativ canalele de livrare a componentelor critice pentru producţia de rachete în Rusia. Şi trebuie să răspundem cu hotărâre – hotărârea de a oferi Ucrainei armele moderne necesare, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune, în aşa fel încât să putem îndepărta ameninţarea teroristă pe care Rusia o creează la adresa poporului nostru, a copiilor noştri”, a continuat el.

Zelenski a menţionat că ruşii au bombardat şi Hersonul, cu artilerie, iar un poliţist a fost ucis, alte nouă persoane fiind rănite, inclusiv un copil.

”În ciuda terorii ruşeşti, în ciuda oricăror încercări ale Rusiei de a şantaja lumea, puterea noastră colectivă – a tuturor din lume care preţuiesc viaţa – este de ajuns pentru a învinge răul. Nu doar că putem învinge statul terorist, dar ne putem asigura şi că justiţia se impune. Când toţi cei responsabili pentru teroare sunt traşi la răspundere. Dar pentru asta trebuie să ne sporim cooperarea şi presiunea asupra agresorului în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare lună”, a punctat Zelenski.

Contraofensiva Ucrainei „nu merge cum s-a planificat”, susţine Kremlinul, potrivit căruia resursele NATO livrate Kievului au fost „risipite” în cursul operaţiunii, care a dus doar la succese limitate pentru Ucraina în ultimele două luni.

Ucraina răspunde

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat pe de altă parte într-o discuţie cu presa că Rusia va lua măsuri suplimentare pentru a se apăra în faţa atacurilor ucrainene cu drone, după ce duminică un astfel de atac a vizat districtul financiar al Moscovei. „Resursele de mai multe miliarde de dolari transferate de ţările NATO regimului de la Kiev sunt cheltuite de fapt în mod ineficient şi fără rost”, a subliniat Peskov, adăugând că Kievul recurge la „gesturi disperate” cum a fost atacul de duminică.

Întrebat în legătură cu cele relatate sâmbătă de cotidianul The Wall Street Journal, în sensul că Arabia Saudită plănuieşte să găzduiască la începutul lunii august discuţii de pace privind Ucraina între Kiev, ţările occidentale şi puteri mondiale în curs de dezvoltare precum Brazilia şi India, dar fără Rusia, Peskov a asigurat că Rusia „va urmări această reuniune”.

„Trebuie să înţelegem care sunt obiectivele stabilite şi ce se va discuta. Orice încercare de a promova o reglementare paşnică merită o evaluare pozitivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Acesta a reiterat totodată poziţia Moscovei că în momentul de faţă nu se justifică tratative de pace cu Kievul. „Regimul de la Kiev nu doreşte şi nu poate dori pacea, atât timp cât acest lucru este folosit exclusiv ca instrument în războiul colectiv al Occidentului împotriva Rusiei”, a spus Peskov, citat de mass-media internațională.

Garanții americane

Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, citat de mass-media.

Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summitul NATO de luna aceasta de la Vilnius. „Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin”, a spus oficialul de la Kiev.

El a adăugat că garanţiile „vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO”.

La summitul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei.

Ermak a afirmat că peste 10 alte state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la rândul său,, într-o vizită la Ivano-Frankivsk, în vestul ţării, că războiul „ajunge pe teritoriul Rusiei, în centrele sale simbolice şi în bazele sale militare”. Liderul de la Kiev a apreciat că „este un proces inevitabil, natural şi absolut corect”.

Formula ucraineană

Ucraina a confirmat luni că în Arabia Saudită vor începe în august convorbiri, cu intervenţia reprezentanţilor internaţionali, care, potrivit Kievului, vizează restabilirea unei „păci juste” în conformitate cu „formula ucraineană”. „Formula de pace a Ucrainei conţine zece puncte fundamentale, care, pe lângă garantarea păcii pentru Ucraina, va crea mecanisme de contracarare a conflictelor viitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului prezidenţial, Andrii Iermak, potrivit portalului Ukrinform.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Volodimir Zelenski este convins că „trebuie să se plece de la planul de pace ucrainean”, adăugând că „încercăm să luăm în considerare opiniile şi poziţiile care nu contrazic Carta ONU”. Pentru Kiev, această formulă are în vedere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său.

Cotidianul The Wall Street Journal (WSJ) a relatat sâmbătă că Arabia Saudită plănuieşte să găzduiască la începutul lunii august discuţii de pace privind Ucraina între Kiev, ţările occidentale şi puteri mondiale în curs de dezvoltare precum Brazilia şi India, dar fără Rusia.

Întâlnirea este programată pentru 5 şi 6 august şi, potrivit surselor citate de ziarul american, va reuni în oraşul Jeddah înalţi oficiali din circa 30 de ţări.

Potrivit diplomaţilor occidentali citaţi de ziar, speranţa este că aceste discuţii ar putea culmina cu un summit de pace anul acesta, în care liderii internaţionali să susţină principii comune pentru încheierea războiului din Ucraina, care, la rândul lor, ar putea servi drept bază pentru negocieri între Kiev şi Moscova mai favorabile ucrainenilor.

Potrivit WSJ, întâlnirea de la Jeddah ar urma să aibă loc după o alta desfăşurată în iunie la Copenhaga între reprezentanţi ai Ucrainei, Statelor Unite, ţărilor europene, Braziliei, Indiei, Turciei şi Africii de Sud la finalul căreia aproape că nu s-au făcut publice niciun fel de informaţii.

Alegerea ţării arabe pentru această întâlnire ar urmări, potrivit diplomaţilor occidentali, să înlesnească posibila participare a Chinei, care are bune relaţii cu Moscova, dar şi cu Regatul Saudit.

Rusia, joc de glezne

Ministerul de Externe rus a afirmat că Rusia va continua dialogul privind perspectivele unei reglementări paşnice a crizei din Ucraina cu China, Brazilia, şi partenerii africani, a relatat agenţia de presă rusă de stat RIA, citată de Reuters.

Comunicatul MAE rus vine după summitul Rusia-Africa desfăşurat săptămâna trecută la Sankt Petersburg, în cursul căruia unii lideri africani l-au îndemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Liderul de la Kremlin le-a transmis atunci liderilor africani prezenţi la summit că Moscova tratează cu respect propunerea lor de pace privind Ucraina şi o studiază ‘cu atenţie’ pentru găsirea unei ieşiri din conflict.

El a mai spus că Rusia îşi va spori livrările de alimente în Africa, inclusiv unele livrări de grâne cu titlu gratuit, şi că este interesată de dezvoltarea cooperării militare cu ţările de pe continentul african.

Summitul Rusia-Africa a avut loc la circa 10 zile de la expirarea acordului privind cerealele care permitea exportul de grâne ucrainene prin Marea Neagră, în pofida conflictului, suscitând îngrijorare ţărilor africane.

Preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a cerut, la rândul său, încetarea războiului „iraţional” din Ucraina, îndemnând ca viitoarele discuţii de pace planificate în Orientul Mijlociu să includă reprezentanţi atât ai Ucrainei, cât şi Rusiei, relatează Reuters.

Lopez Obrador a spus că Mexicul va lua parte la discuţiile din Arabia Saudită, care ar fi programate să aibă loc în weekend, doar dacă ambele părţi ar fi prezente. „Dacă există acceptare atât din partea Ucrainei, cât şi a Rusiei să caute soluţii pentru a ajunge la pace, vom participa”, a declarat preşedintele reporterilor într-o conferinţă de presă regulată.

„Nu vrem ca războiul Rusia-Ucraina să continue, este foarte iraţional”, a adăugat Lopez Obrador, menţionând că conflictul a provocat suferinţe umane masive. „Singura care beneficiază de pe urma sa este industria de război”, a notat el.

Lopez Obrador a încercat să menţină Mexicul neutru în război, deşi guvernul său a susţinut unele rezoluţii majore ale ONU criticând rolul Rusiei în conflict. Mexicul a refuzat să trimită arme în Ucraina şi nu a impus sancţiuni Rusiei. În aprilie, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a cerut parlamentarilor mexicani să-i susţină planul de a pune capăt războiului, ceea ce ar include ca Rusia să-şi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

Lopez Obrador a schiţat un plan de pace separat anul trecut, căruia Ucraina i s-a opus, argumentând că ar fi fost de folos Rusiei.

Retorica nucleară

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a ameninţat cu un conflict nuclear, susţinând că un succes al contraofensivei ucrainene ar obliga Rusia să recurgă la armamentul atomic. Nu este prima dată când Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, ameninţă cu armele nucleare, menţionează agenţia citată.

„Închipuiţi-vă că dacă (…) ofensiva susţinută de NATO are succes, iar ei rup o parte din teritoriul nostru, am fi obligaţi să folosim o armă nucleară, conform regulilor unui decret al preşedintelui Rusiei. Pur şi simplu nu ar exista altă opţiune. Deci inamicii noştri ar trebui să se roage pentru luptătorii noştri. Aceştia asigură că nu va începe un incendiu nuclear global”, a scris Medvedev.

El pare să se refere la o prevedere a doctrinei militare ruse conform căreia armele atomice pot fi folosite şi în cazul unei agresiuni convenţionale împotriva Rusiei, dacă este ameninţată existenţa statului.

Ucraina încearcă în prezent să recucerească teritoriile ucrainene ocupate şi anexate de Rusia; Moscova consideră oficial că regiunile respective fac parte din Rusia.

Frăția dronelor

Ministerul ucrainean al Apărării a semnat recent un acord cu compania turcă Baykar Makina pentru a construi un centru pentru repararea şi mentenanţa dronelor în Ucraina. Ucraina încearcă să stimuleze producţia interne de drone pentru a construi o „Armată de drone” în lupta sa împotriva forţelor ruse care au invadat ţara în februarie 2022.

Secretarul de stat în Ministerul ucrainean al Apărării, Kostiantin Vaşcenko, a fost citat de site-ul ministerului afirmând partenerilor turci: „Crearea unui centru de service va fi o contribuţie semnificativă la consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei şi va ajuta la apropierea victoriei noastre”.

Producătorii ucraineni au mărit considerabil nivelul producţiei de drone pe plan intern. Peste 10.000 de operatori de drone au fost instruiţi, iar alţi 10.000 sunt în curs de formare, a declarat săptămâna trecută Mihailo Fedorov, un viceprim-ministru responsabil cu „Armata de drone”.

Atât forţele ucrainene, cât şi cele ruseşti au folosit o gamă largă de aparate aeriene fără pilot (UAV), cunoscute în mod obişnuit sub numele de drone, pentru scopuri de recunoaştere şi atac în acest război.

Media ucrainene au relatat anterior luna aceasta, citându-l pe ministrul ucrainean al industriilor strategice Oleksandr Kamîşin, că Baykar a început construcţia unei uzine de fabricare a dronelor Bayraktar în Ucraina.