Ucraina, noi eforturi internaționale

de | iun. 14, 2024 | Analize, UCRAINA | 0 comentarii

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO se reunesc joi şi vineri la Bruxelles în cadrul a două zile de discuţii pentru a se pune de acord asupra sprijinirii unei misiuni de pregătire a soldaţilor ucraineni, precum şi asupra unor angajamente financiare pe termen lung pentru Ucraina. Plan NATO pentru Ucraina Într-o conferinţă de presă […]

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO se reunesc joi şi vineri la Bruxelles în cadrul a două zile de discuţii pentru a se pune de acord asupra sprijinirii unei misiuni de pregătire a soldaţilor ucraineni, precum şi asupra unor angajamente financiare pe termen lung pentru Ucraina.

Plan NATO pentru Ucraina

Într-o conferinţă de presă înaintea acestei reuniuni, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, i-a îndemnat pe aliaţi „să aprobe un plan pentru ca NATO să conducă eforturile de coordonare a asistenţei în materie de securitate şi de formare pentru Ucraina”.

Acest proiect reprezintă o parte importantă a pachetului de apărare pentru Ucraina pe care Alianţa formată din 32 de state doreşte să îl aprobe la summitul liderilor NATO de la Washington în iulie.

Scopul este de a transfera responsabilitatea coordonării ajutorului militar pentru Ucraina de la o structură informală, condusă de SUA, numită Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, către structuri oficiale ale NATO.

În acelaşi timp, între ţările aliate sunt în desfăşurare discuţii pentru a pecetlui un angajament de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina. Stoltenberg a declarat anterior că este nevoie de minimum 40 de miliarde de euro pe an pentru Ucraina.

La reuniunea de la Bruxelles va participa şi ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, ca parte a unui organism de coordonare numit Consiliul NATO-Ucraina.

Inițiativă SUA

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va prezida joi o reuniune a iniţiativei conduse de SUA, subiectul unor discuţii intense între aliaţi înainte de reuniunea miniştrilor apărării.

Înaintea reuniunii de la sediul NATO din Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a agreat un nou nume pentru misiunea de formare. În loc de Misiunea NATO în Ucraina (NMU), iniţiativa se va numi Asistenţă de Securitate şi Formare a NATO pentru Ucraina (Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU).

Surse diplomatice au declarat pentru DPA că noua denumire este văzută ca o victorie pentru Germania, întrucât clarifică faptul că misiunea se referă strict la activităţi de sprijin şi de instruire.

Majoritatea aliaţilor s-a pronunţat pentru denumirea Misiunea NATO în Ucraina, dar guvernul german a argumentat că respectiva denumire ar putea fi interpretată greşit în sensul că Alianţa ar intenţiona să trimită trupe în Ucraina şi ar putea fi folosită de Rusia pentru propagandă împotriva Alianţei Nord-Atlantice.

Unii aliaţi au remarcat însă că Rusia va condamna acest proiect al NATO în propaganda sa, indiferent de cum i se va spune.

50 de miliarde pentru Ucraina

Liderii statelor din G7 au ajuns la un acord „asupra debursării a 50 de miliarde” de dolari pentru Ucraina prin utilizarea activelor ruse îngheţate, a anunţat miercuri seara preşedinţia franceză, precizând că această debursare va avea loc „înainte de sfârşitul lui 2024”.

„Există un acord. Ca întotdeauna în G7, liderii iau o decizie şi tehnicienii îşi fac apoi munca pentru a o pune în practică”, pentru a se asigura că ea este „conform legii”, „regulilor finanţelor publice” sau „capacităţilor financiare ale unora şi altora”, a explicat aceeaşi sursă.

„Va exista o unanimitate în G7 când va fi vorba de a utiliza aceste active îngheţate pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască”, a declarat înainte de aceasta John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe.

Ideea de a acorda Ucrainei până la 50 de miliarde de dolari (46,13 miliarde de euro) împrumuturi garantate prin profiturile obţinute din cele circa 300 de miliarde de dolari de active ale Băncii Centrale Ruse îngheţate de Uniunea Europeană şi de ţările G7 nu făcea consens printre statele membre ale G7.

„Aceasta este în principal o iniţiativă americană. Acest împrumut va fi rambursat prin profiturile obţinute din activele ruse îngheţate”, a explicat sursa.

„Însă, dacă dintr-un motiv sau altul activele ruse vor fi dezgheţate sau dacă profiturile din activele ruse nu vor mai produce ceea ce este necesar pentru a finanţa acest împrumut, atunci se pune problema repartizării acestei sarcini”, a adăugat sursa.
„Noi am pus principiile acestei repartizări şi acum tehnicienii sunt cei care trebuie să ajungă la o înţelegere asupra contractului care va fi în final semnat”, a mai subliniat Palatul Elysee, apreciind acest acord drept „foarte semnificativ”.

Una dintre întrebări este de a şti, de exemplu, care sunt garanţiile acestui împrumut „care este în principal american, dar care poate fi completat cu bani europeni sau cu contribuţii naţionale”, a elaborat preşedinţia franceză.

Franța pe scena internațională

Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să sosească joi dimineaţa în Italia, pentru a participa la summitul G7. El va avea de asemenea întrevederi bilaterale, vineri, cu Papa Francisc şi cu preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune.

Sâmbătă, el se va deplasa în Elveţia la summitul pentru pace în Ucraina, summit la care sunt aşteptaţi zeci de lideri din întreaga lume, însă fără Moscova şi Beijing.

Macron va pleca de la summit sâmbătă seara. Duminică el va fi reprezentat, a precizat Palatul Elysee.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat miercuri în Arabia Saudită, cu câteva zile înainte de un summit de pace organizat pentru Ucraina în Elveţia.

Zelenski a ajuns în oraşul-port saudit Jeddah şi s-a întâlnit cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al monarhiei.

Aceştia au discutat despre legăturile dintre cele două ţări şi despre evoluţiile în criza dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat agenţia de presă saudită, fără a da detalii.

Prinţul Mohammed a subliniat în cursul întrevederii sprijinul regatului pentru toate eforturile de a soluţiona criza şi de a atenua efectele sale în plan umanitar.

Arabia Saudită nu intenţionează să participe la conferinţa din 15-16 iunie şi nici Rusia nu va participa, au declarat anterior surse din Riad sub rezerva anonimatului. Elveţia a invitat aproximativ 160 de ţări la conferinţă pentru a discuta posibile modalităţi de a obţine o pace durabilă în Ucraina.

Rusia, care a invadat Ucraina în urmă cu peste doi ani, nu a primit o invitaţie la conferinţă.Kremlinul a respins discuţiile ca fiindfără sens.

Arabia Saudită a încercat să menţină o poziţie neutră faţă de războiul din Ucraina.

Summit G7, cu Ucraina pe masă

Preşedintele american Joe Biden a sosit miercuri în Italia, unde urmează să participe la summitul G7, care va fi consacrat sprijinirii Ucrainei şi eforturilor de încetare a focului în Gaza.

Avionul Air Force One a aterizat pe aeroportul din Brindisi, iar preşedintele SUA s-a urcat la bordul unui elicopter pentru scurta deplasare către Borgo Egnazia, unde se va desfăşura summitul.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor semna un acord bilateral de securitate joi, în cursul summitului G7 din Italia, a anunţat miercuri Casa Albă.

Liderii „vor semna un acord de securitate bilateral, indicând clar că sprijinul nostru va dura multă vreme în viitor”, a declarat Jake Sullivan, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, jurnaliştilor care îl însoţesc pe Biden în Italia.

Liderii din G7, printre care preşedintele american Joe Biden, omologul său francez Emmanuel Macron şi premierul japonez Fumio Kishida, se vor reuni de joi până sâmbătă în staţiunea de lux Borgo Egnazia, în sudul Italiei, unde se va discuta mai ales despre situaţia din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Acuzații dure

Statele Unite au acuzat din nou, miercuri, Moscova că transferă copii ucraineni în Rusia după invadarea Ucrainei, dintre care unii sunt oferiţi spre adopţie.

„Acest lucru este josnic, îngrozitor”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, citat într-un comunicat, adăugând că „Rusia duce un război nu numai împotriva armatei ucrainene, ci şi împotriva poporului ucrainean”.

„După cum a indicat preşedintele, Rusia comite crime de război şi crime împotriva umanităţii în Ucraina”, a adăugat el.

Declaraţia Casei Albe se referă în special la o investigaţie a cotidianului Financial Times, publicată miercuri, care a precizat că a identificat şi localizat patru copii ucraineni transferaţi în Rusia şi apoi oferiţi spre adopţie pe site-ul usynovite.ru. Copiii au vârste cuprinse între 8 şi 15 ani.

Potrivit ziarului, numele unuia dintre ei a fost schimbat în limba rusă şi nu se face nicio menţiune pe site despre originile lor ucrainene.

Ucraina a cerut returnarea a aproape 20.000 de minori „deportaţi sau strămutaţi forţat” în Rusia de la începutul asaltului acesteia la 24 februarie 2022.

Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în legătură cu presupusele deportări ilegale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru AFP într-un interviu din luna mai că intenţionează să facă din întoarcerea în Ucraina a mii de copii transferaţi în Rusia una dintre problemele prioritare la conferinţa internaţională privind pacea în Ucraina, programată pentru jumătatea lunii iunie în Elveţia.

Noi sancțiuni

SUA au anunţat miercuri că impun sancţiuni împotriva a peste 300 de entităţi şi indivizi ce au legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv companii chineze.

Anunţul a fost făcut cu o zi înainte ca preşedintele american Joe Biden să se ralieze liderilor din G7 pentru un summit în oraşul italian Bari, în care războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei va fi în centrul atenţiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că sancţiunile vizează „numeroase sectoare esenţiale pentru efortul de război al Rusiei”, inclusiv cel energetic, al metalelor şi producţiei miniere.

China a fost vizată pentru sprijinul său adus Moscovei. „SUA rămân îngrijorate de scara şi amploarea exporturilor din Republica Populară Chineză care aprovizionează baza militaro-industrială a Rusiei”, se spune în comunicatul semnat de Blinken.

În acest context, SUA sancţionează companiile chineze care livrează bunuri ce „acoperă goluri critice în ciclul producţiei de apărare al Rusiei”, subliniază comunicatul.
Moscova a declarat că va răspunde la aceste măsuri „agresive”. „Rusia, ca de fiecare dată în astfel de cazuri, nu va lăsa acţiunile agresive ale SUA fără răspuns”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Macron la atac

Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat miercuri extrema dreaptă franceză că menţine o „ambiguitate faţă de Rusia” şi a criticat dorinţa acesteia de a „părăsi NATO”, înaintea alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat după eşecul taberei sale la alegerile pentru Parlamentul European.

În acelaşi timp, „extrema stângă reprezintă o viziune balcanizată a politicii noastre, a diplomaţiei noastre”, a adăugat într-o conferinţă de presă şeful statului, apreciind că această postură „nu este posibilă nici în ceea ce priveşte Ucraina, nici în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu”.

Preşedintele francez a propus lărgirea bazei a ceea ce a fost majoritatea sa liberală, ca răspuns la cele două blocuri care includ extrema dreaptă şi extrema stângă, în perspectiva alegerilor legislative anticipate, notează EFE. „Ne aflăm într-un moment istoric pentru ţara noastră”, a subliniat Macron.

În pofida popularităţii sale în scădere şi a sondajelor care dau Adunarea Naţională (Rassemblement National /RN/, extrema dreaptă) favorită la alegerile din 30 iunie şi 7 iulie, Emmanuel Macron a cerut partidelor din majoritatea sa să intre în discuţii cu alte formaţiuni politice care vor fi „ştiut să spună nu extremelor” pentru a „construi un proiect comun sincer şi util ţării” pentru a „guverna”.

„Sper să se reunească, atunci când va veni momentul, înainte sau după (alegeri), bărbaţii şi femeile de bună credinţă care împreună vor fi spus nu extremelor”, a afirmat Emmanuel Macron, dând instrucţiuni partidelor din majoritatea sa să înceapă discuţii cu alte formaţiuni politice, respingând extrema dreaptă pentru că ar promova „excluziunea” şi acuzând extrema stângă ca fiind „antisemită” şi „antiparlamentară”.

În primul său discurs public de la dizolvarea Adunării Naţionale duminică, şeful statului a subliniat de asemenea nevoia de „clarificări”, în încercarea de a justifica această decizie, care a aruncat ţara în incertitudine şi a provocat implozia dreptei republicane în legătură cu o posibilă alianţă cu RN.

„Îmi asum întreaga responsabilitate pentru că am pus în mişcare un proces de clarificare. În primul rând, pentru că poporul francez ne-a cerut aceasta duminică. Atunci când 50% dintre francezi votează la alegeri, iar tu ai o majoritate relativă în Adunare, nu poţi să le spui: ‘Continuăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat'”, a declarat el.

„Voturile exprimate (la alegerile europene) plasează forţele de extremă dreapta la aproape 40% şi extremele (de dreapta şi de stânga) la aproape 50%. Acesta este un fapt politic care nu poate fi ignorat”, a subliniat preşedintele francez, citat şi de Reuters.
„V-aţi exprimat furia, mesaj primit. Dar este oare exprimarea furiei răspunsul la viaţa voastră de zi cu zi? Eu spun că nu”, a afirmat Macron, adăugând că partidele de stânga şi de dreapta „construiesc entităţi politice, dar în niciun caz majorităţi pentru a guverna”.

Macron s-a axat pe atacarea, pe de o parte, a propunerilor partidului de extrema-dreaptă Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, căreia liderul republicanilor conservatori LR, Eric Ciotti, i-a propus o alianţă; dar şi a coaliţiei de partide de stânga şi ecologiste, inclusiv La France Insoumise (LFI) a lui Jean-Luc Melenchon.

Tactica NATO

Statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord îşi vor intensifica acţiunile împotriva tentativelor ruse de a destabiliza ţările organizaţiei, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Aliaţii iau măsuri decisive, făcând arestări şi lansând proceduri judiciare împotriva acţiunilor (Rusiei) împotriva ţărilor NATO, ale căror semne distinctive sunt sabotajul, actele de violenţă, atacurile cibernetice şi dezinformarea”, a subliniat Stoltenberg. „Acţiunile Rusiei nu ne vor opri să sprijinim Ucraina”, a adăugat secretarul general al NATO.

De asemenea, ţările NATO îşi adaptează capabilităţile lor nucleare la mediul de securitate actual, a mai spus Jens Stoltenberg.

Potrivit secretarului general al NATO, ultimele luni au adus o retorică nucleară periculoasă şi mai multe exerciţii nucleare în Rusia, în timp ce China îşi modernizează de asemenea capabilităţile sale nucleare.

„Aliaţii vor discuta despre adaptarea în curs a capabilităţilor noastre nucleare la actualul mediu de securitate. Noi am făcut progrese semnificative în această adaptare”, a mai afirmat Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării ai statelor membre ale NATO, ce va desfăşura pe 13-14 iunie la Bruxelles.

Buturuga maghiară

Ungaria nu va participa la viitoarele eforturi ale NATO de a-şi consolida ajutorul pentru Ucraina, dar nici nu se va opune ca ceilalţi parteneri din Alianţă să facă acest lucru, a anunţat miercuri, la Budapesta, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma unei discuţii cu prim-ministrul Viktor Orban.

Secretarul general a explicat că NATO acceptă poziţia Budapestei, în timp ce guvernul Ungariei s-a angajat să nu se opună şi să ‘permită’ acţiuni în sprijinul Kievului ale ‘celorlalţi aliaţi’.

‘Prim-ministrul (Viktor Orban) şi cu mine am convenit că Ungaria nu îi va împiedica pe ceilalţi aliaţi să susţină financiar Ucraina şi NATO să joace un rol de prim-plan în coordonare’, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună.

‘Niciun fel de personal ungar nu va participa’ la acţiunile ce vor fi convenite la următorul summit NATO din iulie la Washington, a adăugat el.

La întâlnirea cu uşile închise s-a convenit şi ca pentru aceste acţiuni să nu fie folosite fonduri ungare.

‘Ungaria a spus clar în negocierile de astăzi că nu doreşte să blocheze deciziile NATO care, deşi diferă de poziţia ungară, sunt sprijinite de celelalte ţări membre’, a confirmat Orban.

El a mai declarat că, la întâlnirea cu Stoltenberg, a subliniat că, în conformitate cu tratatul de constituire a NATO, nu există nicio obligaţie pentru aliaţi să participe la acţiuni în afara teritoriului statelor membre.

Ungaria ‘a primit garanţiile necesare’, a spus Orban, subliniind că ţara sa va rămâne un membru loial şi angajat al Alianţei Nord-Atlantice.

Legături indestructibile

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a lăudat miercuri legăturile „indestructibile” dintre Phenian şi Moscova, înainte de o vizită aşteptată a omologului său rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, pe fondul războiului din Ucraina. Cele două state și-au intensificat relațiile în domeniul militar, Phenian livrând inclusiv obuze de artilerie grea pentru armata rusă.

Conform agenţiei sud-coreene de presă Yonhap, Putin s-ar putea deplasa în Coreea de Nord „chiar săptămâna viitoare”, la nouă luni după ce Kim a efectuat în septembrie o rară vizită în Rusia pentru a se întâlni cu preşedintele rus.

Cele două naţiuni au dezvoltat „legături indestructibile ca fraţi de arme”, a subliniat liderul de la Phenian într-un mesaj adresat lui Putin cu ocazia sărbătorii naţionale a Rusiei.
„Poporul nostru îşi exprimă sprijinul deplin şi solidaritatea pentru cauza sacră a armatei şi poporului rus, care avansează hotărât spre dreptate şi adevăr”, adaugă Kim în acest comunicat, difuzat de agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA.

Occidentul a acuzat Phenianul că livrează arme Rusiei pentru războiul acesteia în Ucraina în schimbul unui ajutor pentru dezvoltarea programului său de sateliţi.

Totuşi, niciun acord nu a fost oficial semnat în cadrul vizitei lui Kim în Extremul Orient rus în septembrie anul trecut, iar Phenianul a calificat aceste acuzaţii drept „absurde”.
Dar Pentagonul a afirmat la sfârşitul lunii mai că analiza fragmentelor de rachete balistice utilizate de Rusia în Ucraina confirmă originea lor nord-coreeană.

La jumătatea lunii mai, Kremlinul a confirmat că o vizită a lui Vladimir Putin în Coreea de Nord este „în stadiu de pregătire” şi urmează să fie anunţată „la timpul potrivit”.
Potrivit Yonhap, imagini din satelit arată instalarea în centrul Phenianului a unei „mari structuri” care ar putea să fie utilizată pentru ceremonia de primire a liderului rus. Putin ar putea să plece apoi spre Vietnam, conform acestei surse.

Cu ocazia acestei vizite, Phenianul şi Moscova ar putea să convină să-şi aprofundeze şi mai mult relaţiile.

Atac sângeros

Nouă persoane au fost ucise şi 29 rănite miercuri în urma unui atac cu rachetă al Rusiei asupra oraşului Krivoi Rog din sudul Ucrainei, localitatea natală a preşedintelui Volodimir Zelenski, care a cerut din nou Occidentului să livreze mai multe sisteme de apărare antiaeriană ţării sale.

Şeful Consiliului de Apărare din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, a declarat că invadatorii au lansat o rachetă Iskander-M asupra oraşului, conform agenţiei de presă Unian. „Operaţiunile de salvare au fost finalizate. Nouă persoane au murit, iar alte 29 sunt rănite. Printre cei răniţi sunt şi cinci copii”, a indicat pe Telegram ministrul ucrainean de interne Igor Klimenko.

Zelenski a publicat o înregistrare video făcută de echipele de salvare la locul tragediei, arătându-le căutând supravieţuitori printre dărâmăturile încă fumegânde ale unei clădiri.

Preşedintele ucrainean şi-a reînnoit apelul către aliaţii occidentali ai Ucrainei de a-i livra noi sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea contracara atacurile ruseşti.

„Sistemele moderne de apărare antiaeriană pot asigura o protecţie maximă persoanelor, oraşelor şi poziţiilor noastre. Avem nevoie de cât mai mult posibile de astfel de sisteme”, a adăugat el.

Preşedintele ucrainean a insistat asupra acestei cereri şi marţi în cursul vizitei sale la Berlin.
Ucraina a fost vizată în noaptea de marţi spre miercuri de un nou baraj de rachete şi drone ruseşti care au luat ca ţintă în special capitala Kiev, aproape toate fiind interceptate de apărarea antiaeriană, potrivit autorităţilor.

România la NATO

Ministrul Angel Tîlvăr participă, joi şi vineri, la Reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, care se desfăşoară la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, relatează serviciul de presă al MApN.

De asemenea, Tîlvăr va lua parte la întâlnirea Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), organizată în marja reuniunii NATO. Ministrul Apărării va mai avea întrevederi bilaterale cu omologii din Canada, Regatul Ţărilor de Jos şi Ucraina.

Agenda de discuţii este axată pe subiecte de importanţă majoră pentru organizaţie în pregătirea deciziilor ce urmează a fi luate de şefii de stat şi de guvern din ţările aliate la Summitul NATO din luna iulie, care va marca 75 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington.

Evenimentul ministerial va include trei sesiuni de discuţii – una în format aliat, dedicată consolidării posturii de descurajare şi apărare, o sesiune în formatul Consiliului NATO – Ucraina, cu participarea ministrului ucrainean al Apărării şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, precum şi una în formatul Grupului de Planificare Nucleară.

Urmările războiului

Invazia rusă din Ucraina a provocat în mod direct sau a deschis calea unor emisii de ordinul a 175 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, se arată într-un raport publicat joi la Kiev, citat de mass-media regională.

Raportul, realizat de Ministerul ucrainean al Mediului şi organizaţii neguvernamentale din domeniul mediului, menţionează că această estimare cuprinde atât emisiile care au fost deja eliberate, cât şi cele estimate că se vor produce în timpul lucrărilor de reparaţii în urma distrugerilor provocate de invazia declanşată de Rusia în februarie 2022.

Documentul prezintă unele dintre principalele activităţi care generează emisii de carbon din cauza luptelor.

„Miliarde de litri de combustibil utilizate de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri şi păduri pârjolite, sute de structuri petroliere şi gazifere aruncate în aer şi cantităţi uriaşe de oţel şi ciment utilizate pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front”, se arată în comunicat.

Estimarea de 175 milioane de tone de emisii de CO2 echivalează cu emisiile anuale produse de 90 milioane de maşini, sau de Ţările de Jos pe ansamblu timp de un an, se afirmă în raport.

Războiul declanşat de Moscova a ucis zeci de mii de oameni şi a dus la strămutarea mai multor milioane, dar a provocat, de asemenea, pagube uriaşe mediului, cele două armate fiind implicate în cel mai mare război terestru pe continentul european în ultimii 80 de ani, notează Reuters.

Raportul, care încearcă să cuantifice amprenta de carbon a războiului, a fost elaborat de Ministerul ucrainean al Mediului în colaborare cu cercetători în domeniul mediului din Ucraina şi din alte ţări.

Autorii săi au utilizat o măsură numită „costul social al carbonului” pentru a calcula costul financiar aproximativ al emisiilor suplimentare.

„Pagubele climatice totale pe care Federaţia Rusă le-a provocat după 24 de luni de război se ridică la peste 32 de miliarde de dolari”, se arată în raport.

Emisiile de război, potrivit raportului, ar putea fi împărţite în aproximativ trei părţi: activitatea militară, oţelul şi betonul necesare pentru a reconstrui infrastructura avariată, iar ultima treime este formată din mai mulţi factori disparaţi, inclusiv incendii şi circulaţia persoanelor.

„În primele luni ale războiului, majoritatea emisiilor au fost provocate de distrugerea pe scară largă a infrastructurilor civile, necesitând un efort major de reconstrucţie după război”, se arată în raport.

„În prezent, după doi ani de război, cea mai mare parte a emisiilor provin dintr-o combinaţie de război, incendii pe teren şi daunele aduse infrastructurii energetice”, conform textului.

Activitatea militară a fost responsabilă pentru 51,6 milioane de tone de emisii echivalente CO2, se arată în raport. Cea mai mare parte din acest număr, 35,2 milioane de tone de emisii echivalente CO2, au la origine consumul de combustibil al armatei ruse, iar alte 9,4 milioane de tone – consumul de combustibil al armatei ucrainene.

Printre cei mai mari consumatori de combustibil din lume se numără armatele din întreaga lume, cărora le revin 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit unei estimări din 2022.

Conform raportului, războiul a crescut semnificativ frecvenţa incendiilor în zonele afectate. Astfel, un milion de hectare de teren au fost pârjolite de 27.000 de incendii din cauza războiului, provocând daune atmosferice echivalente cu 23 de milioane de tone de CO2.

Autorii raportului au calculat de asemenea că închiderea spaţiului aerian deasupra Ucrainei şi a unor părţi din Rusia, precum şi restricţiile privind utilizarea spaţiului aerian al Rusiei de către anumiţi transportatori, au generat puţin peste 24 de milioane de tone de emisii suplimentare de CO2.

„Restricţiile sau precauţiile au curăţat în mare parte cerul deasupra a circa 18 milioane de kilometri pătraţi din Ucraina şi Rusia, adăugând însă ore în plus la călătoriile între Europa şi Asia, ceea ce a dus la un consum suplimentar de combustibil”, se mai arată în raport.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *