Președintele american Donald Trump a declarat că Moscova are ‘cărțile în mână’ în negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina, subminând și mai mult speranța Kievului de a vedea Washingtonul apărându-i interesele.

Întâlnire Putin-Trump

Rușii ‘au ocupat mult teritoriu, așa că au cărțile în mână’, le-a declarat jurnaliștilor liderul american, care plănuiește o întâlnire viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin.
Președintele Donald Trump și-a dublat criticile la adresa președintelui ucrainean Zelenski, declarând la o conferință în Florida că liderul ucrainean a făcut o treabă groaznică și ar fi putut veni la discuții cu Rusia în Arabia Saudită dacă ar fi vrut. Trump a mai spus că speră într-o încetare a focului între Rusia și Ucraina în curând.
Liderul de la Casa Albă a făcut aceste declarații în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care președintele Trump l-a descris miercuri drept un ‘dictator’, urmează să îl primească la Kiev pe emisarul special american Keith Kellogg. Președintele Ucrainei, a cărui poziție pare slăbită de apropierea lui Donald Trump de Vladimir Putin, a declarat că speră într-o abordare ‘constructivă’ cu emisarul american și într-o bună relație cu Washingtonul.

Desant diplomatic

La sosirea sa la Kiev, Keith Kellogg a declarat că înțelege nevoia Ucrainei de ‘garanții de securitate’.
Cu câteva zile înainte de marcare a trei an de la începerea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022, președintele Zelenski a reamintit că Ucraina dorește sfârșitul acestui război ‘din primele secunde’. El a declarat că contează ‘pe unitatea ucraineană, pe curajul nostru ucrainean, pe relațiile noastre cu partenerii noștri, pe unitatea în Europa și pe pragmatismul Americii’.
Volodimir Zelenski a mai menționat pe X că a discutat la telefon cu omologul său francez Emmanuel Macron, precum și cu senatorul republican Lindsey Graham, un apropiat al președintelui american.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, potrivit presei din Turcia, că o propunere a SUA pentru un acord privind minerale critice ale țării sale este nedreaptă deoarece nu include garanții de securitate, iar el nu dorește ca Ucraina să devină un centru pentru materii prime.
Săptămâna trecută, cu scopul de a câștiga sprijinul SUA, Kievul a trimis Washingtonului un proiect revizuit al unui acord ce ar putea deschide accesul la resursele sale vaste de minerale critice pentru investitorii americani, pe fondul îngrijorărilor de la Kiev cu privire la o versiune anterioară a părții americane.

Pământuri rare

‘Am spus ‘acest document nu este gata, nu vom semna asta. Continuați să lucrați la acest document’ ‘, a declarat președintele ucrainean pentru presa turcă după discuțiile de marți de la Ankara cu omologul său, Recep Tayyip Erdogan. ‘Sunt mereu deschis să investiți în țara noastră, în resursele noastre naturale… Dar dacă e să dăm ceva, trebuie să primim ceva’ în schimb, a spus Volodimir Zelenski, citat de agenția de presă Anadolu, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘Nu vrem să devenim un centru de materii prime pentru niciun continent’, a subliniat șeful statului ucrainean.
Președintele Zelenski a vorbit despre acest acord într-un interviu acordat mass-media internațională în februarie 2025. Mineralele în cauză ar include pământuri rare, precum și titan, uraniu și litiu, printre altele.
Președintele american Donald Trump, care nu s-a angajat să continue asistența militară vitală pentru Ucraina, a spus că dorește din partea Kievului pământuri rare în valoare de 500 de miliarde de dolari și că sprijinul Washingtonului trebuie ‘asigurat’.

Războiul vizitelor

Vizita președintelui Zelenski la Ankara a coincis cu întâlnirea de la Riad între secretarul de stat american și ministrul rus de externe cu privire la războiul din Ucraina. Președintele Zelenski a mai declarat că el crede că Ucraina se bucură de sprijin la Washington, dar că vrea să vadă mai mult sprijin din partea președintelui Trump.
‘Vedem că (SUA) l-au scos pe Putin din izolarea sa politică, dar aceasta este propria lor decizie. Dar când spui ‘acestea sunt planurile noastre de a pune capăt războiului’, asta ne ridică întrebări. Noi unde suntem? Unde suntem noi la masa negocierilor? Acest război are loc în interiorul Ucrainei’, a afirmat președintele Zelenski în declarațiile pentru presa din Turcia. ‘Ar trebui să existe oameni la masa negocierilor care să îl poată opri pe Putin dacă vrea să revină la război. Și trebuie ca ei să fie capabili să ne ofere garanții de securitate reale – nu doar promisiuni – și concrete. Suntem pregătiți pentru un astfel de dialog’, a spus președintele Ucrainei.

Putin mulțumit

Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane la nivel de miniștri de externe desfășurată marți în Arabia Saudită și a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile menite să încheie războiul. ‘Fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană’, a spus Putin în fața presei la Sankt Petersburg, în primul său comentariu referitor la reuniunea desfășurată în capitala saudită Riad.
‘Scopul acestei întâlniri a fost tocmai creșterea încrederii dintre Rusia și SUA’, a completat președintele rus. El a caracterizat această reuniune drept ‘foarte amicală, foarte primitoare’ și a estimat că echipa trimisă de președintele american Donald Trump a fost ‘deschisă procesului de negociere’.
După discuția telefonică de miercurea trecută a lui Putin cu Trump, la care ei au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, reuniunea de la Riad a alimentat temerile Kievului și ale capitalelor europene că președinții rus și american ar putea încheia peste capul lor o înțelegere asupra Ucrainei care să nu țină cont de interesele lor vitale.

Invitație pentru Trump

Totuși, Putin a afirmat în declarația sa de miercuri că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu europenii sau cu Kievul, ci aceștia au refuzat să discute cu Moscova. ‘Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori – dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare! Și noi vom fi pregătiți să revenim la masa negocierilor’, a susținut liderul de la Kremlin.
‘Nimeni nu exclude Ucraina’ de la discuții, prin urmare nu este nevoie de nicio reacție ‘isterică’ față de contactele ruso-americane, a adăugat Putin, referindu-se la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor politicieni europeni față de tratativele dintre Washington și Moscova.
Cât despre o întâlnire cu Trump, președintele rus a spus că aceasta trebuie să fie ‘bine pregătită pentru a da rezultate’. ‘M-aș bucura să mă întâlnesc cu Donald (Trump), nu ne-am văzut de mult timp. Nu avem nicio relație personală, dar în cei patru ani în care a fost președinte ne-am întâlnit și am discutat pe larg despre relațiile noastre interguvernamentale’, a adăugat Putin, care nu a dat niciun orizont de timp asupra datei când s-ar putea întâlni cu liderul de la Casa Albă.
În urma reuniunii desfășurate la Riad, șefii diplomațiilor rusă și americană, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat inițierea unui proces de normalizare a relațiilor ruso-americane, prin stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante în relațiile bilaterale’, și de asemenea lansarea unui proces de negociere pentru soluționarea războiului ruso-ucrainean, Washingtonul și Moscova urmând să-și desemneze în acest scop echipe de negociatori.
‘Astăzi a fost un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important’, a remarcat la finalul discuțiilor de la Riad șeful diplomației americane, care consideră de asemenea că din perspectiva SUA există ‘oportunități extraordinare’ pentru un parteneriat cu Rusia, dar ‘cheia pentru aceasta este încheierea conflictului’ din Ucraina printr-o soluție ‘justă și durabilă’. De partea sa, ministrul rus de externe s-a declarat convins că odată cu această întâlnire Statele Unite au început ‘să înțeleagă mai bine’ poziția Moscovei.

Bulă de dezinformare rusă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat dur miercuri, în prima sa reacție la criticile formulate în ajun de președintele american Donald Trump, și a acuzat Statele Unite că l-au ajutat pe președintele rus Vladimir Putin să iasă din izolarea sa internațională, pentru că au purtat discuții bilaterale la Riad pentru prima dată de când Rusia a declanșat invazia asupra Ucrainei în 2022. ‘Faptul că ei discută probleme bilaterale în Arabia Saudită este dreptul lor. Dar eu cred că Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă din ani de izolare’, le-a declarat Zelenski reporterilor într-o conferință de presă la Kiev, referindu-se la strategia Occidentului de a-l izola pe președintele rus din cauza invaziei.
Mai mult, în replică la criticile președintelui american Donald Trump la adresa sa, Zelenski a apreciat că liderul de la Casa Albă ‘trăiește într-o bulă de dezinformare rusă’. ‘Președintele Trump, pe care îl respectăm foarte mult ca lider al poporului american, pe care îl respectăm foarte mult (…), din păcate, trăiește în această bulă de dezinformare’, a apreciat Zelenski, acuzând că această dezinformare ‘vine din Rusia’.
De altfel, președintele ucrainean a atribuit dezinformării ruse originea cifrei lansate de Trump cu privire la presupusa lipsă de sprijin pentru Zelenski din partea ucrainenilor.

Demers criticat

Extrem de critic, președintele american a acuzat marți lipsa alegerilor în Ucraina în condițiile în care mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat în mai 2024 și a susținut că omologul său ucrainean este creditat cu doar ‘4% opinii favorabile’.
Însă, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), peste 57% dintre ucraineni au declarat că au încredere în actualul șef al statului, cifră în creștere în raport cu decembrie 2024 (52%) și în ușoară scădere în raport cu septembrie 2024 (59%).
‘Dacă cineva vrea să mă înlocuiască chiar acum, acest lucru nu va funcționa în acest moment. Și doi la mână, că tot vorbim de 4%, am văzut această dezinformare, înțelegem că vine din Rusia. Înțelegem și avem probe că de aceste cifre vorbesc SUA și Rusia’, a declarat Zelenski.. ‘Mi-ar plăcea mai mult adevăr la echipa lui Trump. Pentru că toate astea nu au un impact pozitiv asupra Ucrainei’, a insistat el.
Totodată, Zelenski l-a îndemnat pe emisarul președintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, aflat în vizită în Ucraina, să-i întrebe pe ucrainenii de rând ce părere au despre Donald Trump după declarațiile recente făcute de președintele american. Zelenski a insistat miercuri că vrea ‘garanții de securitate’ de la aliații săi occidentali, pentru a putea ‘încheia războiul’ cu Rusia în acest an. ‘Vrem garanții de securitate anul acesta, pentru că vrem să punem capăt războiului anul acesta’, a transmis Zelenski la conferința de presă la Kiev.

Minciuni patologice

Șeful statului ucrainean a condamnat miercuri cel mai recent atac rus asupra infrastructurii energetice civile ucrainene, numindu-i pe conducătorii ruși ‘mincinoși patologici’ și cerând ca asupra lor să fie făcute presiuni pentru a obține pacea.
‘Nu trebuie să uităm niciodată că Rusia este condusă de mincinoși patologici. Nu se poate avea încredere în ei și trebuie să fie supuși presiunilor’, a transmis Zelenski, care a anunțat că un atac rus asupra Odesei a lăsat 160.000 de oameni din orașul ucrainean fără electricitate și încălzire. Atacul a avut loc la câteva ore după ce SUA au reluat contactele cu Rusia la Riad, unde ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu a pus ‘niciodată’ în pericol sistemele civile de alimentare cu energie ale Ucrainei.
‘Chiar ieri, după celebra întâlnire de la Riad, a devenit clar că reprezentanții ruși au mințit din nou, spunând că nu atacă sectorul energetic ucrainean’, a insistat Zelenski.
Președintele ucrainean a reamintit că ‘aproape simultan’ Rusia a lansat un nou atac cu drone împotriva transformatoarelor electrice care a lăsat zeci de mii de oameni fără electricitate atunci când temperaturile nocturne erau de minus șase grade Celsius.
Zelenski a mai declarat că acest nou atac rusesc a lăsat fără electricitate și încălzire 13 școli, o grădiniță și mai multe spitale și a amintit că forțele ruse au atacat constant infrastructura energetică ucraineană de când și-au început invazia în urmă cu aproape trei ani.

Zelenski: Nu pot să-mi vând țara

În ceea ce privește asistența militară americană, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că SUA au furnizat țării sale 67 de miliarde de dolari sub formă de armament și alte 31,5 miliarde de dolari ca sprijin bugetar. În acest context, Zelenski a spus că solicitările americane privind returnarea a 500 de miliarde de dolari sub formă minerale ‘nu sunt o conversație serioasă’ și că nu își poate vinde țara.
Cât despre ‘povestea conform căreia 90% din ajutorul (occidental) acordat Ucrainei vine din Statele Unite, înțelegem că, ei bine, adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor’, a adăugat el, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Șeful statului ucrainean a mai declarat că armata Ucrainei este suficient de rezistentă, adăugând că marea majoritate a ucrainenilor nu sprijină ideea de a face concesii Rusiei. ‘Armata este destul de rezistentă și este cea mai rezistentă din Europa… și ne garantează oportunitatea de a vorbi cu demnitate și pe picior de egalitate cu ceilalți parteneri – aliați sau non-aliați’, a declarat Zelenski pentru televiziunea ucraineană.

Președintele american Donald Trump l-a catalogat miercuri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski drept un ‘dictator’ și l-a avertizat pe acesta ‘să se miște repede’, pentru că altfel riscă să rămână fără țară, consemnează agențiile internaționale de presă.
‘Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară’, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare ‘Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică’, a adăugat președintele american.
Zelenski și-a manifestat nemulțumirea că Trump a inițiat cu președintele rus Vladimir Putin discuții pentru soluționare războiului provocat de invazia rusă, fără a implica în aceste discuții Kievul și aliații europeni.

Spectacol a la Trump

‘Astăzi am auzit ‘oh, nu am fost invitați’. Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți’, i-a replicat Trump.
‘Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă, dar un război pe care el, fără Statele Unite și TRUMP, nu va putea niciodată să-l soluționeze’, a mai acuzat președintele american, exagerând valoarea ajutorului oferit Ucrainei de SUA în acest război.

Trump a criticat și lipsa alegerilor în Ucraina, interzise în virtutea legii marțiale decretate de Zelenski după invazia rusă. Trump a susținut că Zelenski ar fi ajuns la o popularitate de numai 4%, procent contrazis de un sondaj publicat imediat apoi de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean.

Războiul cifrelor

Președintele de la Kiev a respins de asemenea cifrele avansate de Trump asupra ajutorului american. Potrivit lui Zelenski, asistența militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia este estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistență financiară de circa 31,5 miliarde de dolari.
Congresul SUA a aprobat în mandatul fostului președinte american Joe Biden în total circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar și economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor și munițiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane.

Este ‘pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski’, a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un ‘dictator fără alegeri’.
‘Faptul că, în plin război, nu se pot organiza alegeri corespunde prevederilor constituției ucrainene și legilor electorale. Nimeni nu ar trebui să susțină contrariul’, a declarat șeful guvernului german, citat de mass-media germană.

Șarjă britanică

Premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat, de asemenea, miercuri seara, ‘sprijinul’ pentru președintele ucrainean ‘ales în mod democratic’, după ce președintele american Donald Trump l-a numit ‘dictator’.
Liderul laburist, care a avut o convorbire cu președintele ucrainean, ‘și-a exprimat sprijinul pentru acesta (…) în calitate de lider ales democratic al Ucrainei și a declarat că este perfect rezonabil să suspende alegerile în timp de război, așa cum a făcut Regatul Unit în timpul celui De-al Doilea Război Mondial’, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street într-un comunicat. Premierul britanic urmează să se întâlnească cu președintele SUA săptămâna viitoare la Washington.
‘Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară’, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

‘Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică’, a adăugat președintele american.

România la Paris

Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că una dintre concluziile reuniunii de la Paris, privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa, a fost aceea conform căreia cea mai bună formulă pentru rezolvarea crizei este colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii, astfel încât să existe o încetare a focului și o pace justă, care nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la negocieri.
‘Au fost intervenții ale fiecărui stat, au fost diferite poziții, dar câteva dintre ele s-au repetat și, practic, sunt concluzii ale acestei întâlniri. În primul rând, o concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba și luni se împlinesc trei ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, în primul rând din acest motiv și de nedreptate, ci suntem și dintr-un interes strategic pentru țara noastră. În acești ani, așa cum v-am spus, scutul nostru a fost NATO. Și a doua concluzie importantă a fost că, în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize, în așa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ceea ce este foarte bine, ci să avem o pace justă, în așa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict, iar această pace justă, și o pace echitabilă, nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la închiderea acestor negocieri’, a afirmat Ilie Bolojan, citat de mass-media internațională.

El a precizat că la această reuniune s-a convenit că este nevoie, în perioada imediat următoare, de unitate și coordonare între țările europene, care au stabilit pregătirea unui pachet de sprijin pentru Ucraina.

Sprijin pentru Ucraina

‘Diversitatea în perioade normale în Uniunea Europeană este un lucru bun, a fost un câștig, dar, într-o situație de criză, cum a fost, de exemplu, coronavirusul sau cum avem acum, este evidentă nevoie de coordonare, în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European’, a spus președintele interimar.

Potrivit acestuia, pachetul de sprijin va fi atât financiar, cât și militar, care nu înseamnă însă prezența militară în teren, ci muniție, armament, tehnică de luptă. Președintele interimar a mai spus că se discută și despre disponibilitatea trupelor, în eventualitatea trimiterii acestora pentru menținerea păcii.

‘În această perioadă, avându-se în vedere diferitele scenarii la care se poate ajunge, se discută și acest subiect, iar România își va forma un punct de vedere în perioada următoare, în funcție de evoluția situației’, a punctat Ilie Bolojan. El a mai informat că s-a convenit ca, periodic, să existe întâlniri de informare pentru corelarea pozițiilor.

Vizită strategică

‘Pentru că, fără o coordonare, capacitatea de acțiune este redusă. Și cred că o decizie efectivă legată de un plan se va lua la proximul Consiliu (European – n.r.)care va fi organizat în perioada următoare’, a opinat el.
Ilie Bolojan a menționat că s-a decis de pe o zi pe alta ca reuniunea să aibă și formatul online. ‘Având în vedere că aveam o întâlnire bilaterală stabilită, am venit personal și cred că această întâlnire bilaterală a fost o chestiune importantă pentru țara noastră’, a subliniat președintele interimar, pentru care deplasarea la Paris a fost prima în calitate oficială de la preluarea mandatului.
Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Luxemburgului, Luc Frieden, au fost prezenți în persoană la reuniunea privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa de la Paris.
La eveniment au participat prin videoconferință: președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Ciprului, Nikos Christodoulidis, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Belgiei, Bart de Wever, premierul Bulgariei, Rossen Jeliazkov, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Croației, Andrej Plenkovic, premierul Estoniei, Kristen Michal, premierul Finlandei, Petteri Orpo, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, premierul Irlandei, Micheal Martin, premierul Islandei, Kristrun Frostadottir, premierul Letoniei, Evika Silina, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, premierul Portugaliei, Luis Montenegro, premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul Sloveniei, Robert Golob, premierul Cehiei, Petr Fiala.
Înainte de reuniune, președintele interimar Ilie Bolojan a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Supărare germană

Ministrul german al apărării Boris Pistorius a criticat miercuri dezbaterea europeană referitoare la trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, considerând că este vorba despre o discuție prematură în plin conflict în desfășurare. După comentarii similare venite din partea cancelarului Olaf Scholz și a șefei diplomației germane Annalena Baerbock în ultimele două zile, Pistorius a spus că este ”iritat că europeni de toate felurile se întrec acum în a spune ce sunt ei pregătiți să facă sau să nu facă”.
În calitate de cea mai mare țară membră NATO din Europa, Germania cu siguranță va ”participa la orice măsură importantă de menținere a păcii”, a declarat Boris Pistorius pentru postul Deutschlandfunk.
Însă ministrul apărării german a argumentat să Europa trebuie să își ”țină cărțile aproape de piept” și să dezvolte o poziție unită înaintea potențialelor discuții între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, consacrate încheierii războiului actual din Ucraina.
Boris Pistorius a spus că nu îi va ”spune lui Donald Trump sau Vladimir Putin ce este pregătit să facă” înaintea negocierilor, criticând promisiunea premierului britanic Keir Starmer conform căreia Londra va contribui la o forță de menținere a păcii în Ucraina.
”Nu acum este momentul de a discuta public despre asta”, a adăugat el. Luni, după un summit informal desfășurat la Paris, cancelarul german Olaf Scholz a apreciat drept ”complet prematură și iritantă” o dezbatere privind trimiterea unor forțe de menținere a păcii în Ucraina, care să vegheze la o încetare a focului.
La rândul ei, șefa diplomației germane a explicat că ”un simulacru de pace care doar ar da Rusiei timp să respire pentru noi campanii militare nu ar ajuta pe nimeni: nici pe Ucraina, nici pe Europa și nici pe Statele Unite”, a afirmat ea. Miercuri, Baerbock a continuat spunând că securitatea europeană se află la o răscruce.

Sprijin militar

Statele Uniunii Europene pregătesc un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 6 miliarde de euro și care ar putea fi anunțat luni, când se împlinesc trei ani de la invazia rusă, dacă vor ajunge până atunci la o înțelegere asupra contribuțiilor, relatează mass-media internațională.
Din cele șase miliarde, mai mult de jumătate, respectiv 3,5 miliarde de euro, sunt considerate necesare pentru a furniza Kievului 1,5 milioane de obuze. Alte două miliarde de euro sunt preconizate pentru echiparea și instruirea a două brigăzi ale armatei ucrainene, iar o jumătate de miliard de euro pentru livrarea de sisteme antiaeriene.
Totuși, încă nu este clar câte dintre statele UE sprijină inițiativa și dacă aceasta chiar poate fi implementată, ținând cont de dificultățile bugetare cu care se confruntă multe dintre țările europene.
Potrivit publicației Politico.eu, acest nou ajutor militar pentru Ucraina a fost cerut de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția comunitară condusă de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Potrivit agenției DPA, această instituție comunitară dorește un acord de principiu până luni, când miniștrii europeni de externe se reunesc la Bruxelles și comisarii europeni vor face o vizită simbolică în Ucraina, în ziua împlinirii a trei ani de la invazia rusă.
Ipoteza de lucru pentru acest ajutor militar destinat Ucrainei are în vedere distribuirea contribuțiilor oferite de statele UE în funcție de ponderea lor economică, iar odată stabilite contribuțiile statele membre ar urma apoi să le pună la dispoziție prin livrări efective de arme și muniții sau prin sume cash. Conform Politico.eu, pachetul de ajutor militar ar putea fi ulterior extins până la circa zece miliarde de euro, după ce statele UE își vor inventaria stocurile deja diminuate de ajutoarele anterioare oferite Ucrainei și vor vedea ce ar mai putea să ofere.
Demersul european survine în timp ce trupele ucrainene continuă să piardă teren pe frontul de est și președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au inițiat discuții pentru încheierea războiului fără a implica Kievul și europenii. Noul președinte american nu a întrerupt ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, dar nici nu a anunțat vreun nou pachet de asistență de acest fel în plus față de cele aprobate pe final de mandat de fostul președinte Joe Biden.

Sancțiuni europene

Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană au convenit miercuri un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei, pe fondul semnalelor dinspre Statele Unite referitoare la regimul de sancțiuni american impuse Moscovei.
Noul set de sancțiuni, al 16-lea adoptat de UE de la lansarea invaziei ruse pe scară largă împotriva Ucrainei în 24 februarie 2022, include interdicții asupra importurilor de aluminiu, restricții asupra exporturilor de crom și alte materii și retragerea mai multor bănci ruse din sistemul internațional de plăți SWIFT.
De asemenea, noile sancțiuni includ măsuri suplimentare menite să combată ocolirea de către Rusia a plafonării prețului petrolului decise de G7, măsură ce limitează la 60 de dolari/baril prețul petrolului rusesc transportat pe mare.
Un diplomat european familiarizat cu acest dosar a declarat că este ”foarte probabil” ca politica de sancțiuni a UE să ”poată evolua în mod independent” de SUA în lunile următoare, întrucât deocamdată rămâne neclar care va fi poziția administrației Trump față de Moscova după primii pași făcuți de liderul american către ”peticirea” relațiilor cu președintele rus Vladimir Putin, adaugă Euractiv.
‘Nu am observat vreo reducere a angajamentului față de implementarea pachetului nostru de sancțiuni. De aceea, nu consider acest lucru probabil, în cazul în care SUA merg într-o direcție diferită de cea pe care o vom urma”, a spus diplomatul citat.

Război pentru sancțiuni

Secretarul de stat american Marco Rubio sugerase inițial, după întâlnirea de la Riad cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, că Washingtonul ar putea relaxa sancțiunile asupra Rusiei ca parte a oricărui acord de încetare a focului în Ucraina și a dat de înțeles că UE ar putea fi nevoită să facă același lucru. ”Sancțiunile sunt toate rezultatul acestui conflict”, a spus Rubio, care a menționat că ”pentru a se pune capăt unui conflict trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”. ”Dar există alte părți care au (decis) sancțiuni. Uniunea Europeană va trebui să se afle la masă la un moment dat întrucât și ea a impus sancțiuni”, a spus Rubio.
Ulterior, potrivit Bloomberg, care cita diplomați apropiați discuțiilor, Marco Rubio a informat în cadru privat mai mulți miniștri de externe europeni că Washingtonul își va menține setul de sancțiuni asupra Rusiei până la încheierea războiului.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a salutat recent declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora sprijinul anterior al Statelor Unite pentru demersul Ucrainei de a adera la NATO a fost una dintre principalele cauze ale războiului din Ucraina.
‘Este primul și până acum singurul lider occidental care a spus clar și răspicat că una dintre principalele cauze ale situației din Ucraina a fost (…) poziția fostei administrații (americane) care a vrut să aducă Ucraina în NATO’, le-a spus Lavrov deputaților ruși.
El a estimat că Trump a înțeles poziția Kremlinului care și-a justificat invazia în Ucraina prin opoziția sa față de ambiția Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, o organizație considerată o amenințare existențială de către Rusia. ‘Niciun lider occidental nu a mai spus asta vreodată, dar el (Trump) a spus-o de mai multe ori. Acesta este un semnal că ne înțelege poziția’, a mai spus șeful diplomației ruse.
Trump a declarat că nu vede nicio posibilitate prin care Rusia ar fi putut permite Ucrainei să adere la NATO și l-a acuzat pe fostul președinte democrat Joe Biden pentru că ar fi schimbat poziția SUA cu privire la apartenența Ucrainei la Alianță.
Donald Trump a făcut aceste afirmații după ce miniștrii de externe american și rus au discutat marți, la Riad, despre restabilirea legăturilor și încheierea războiului în Ucraina.
După discuțiile de la Riad, Rusia a cerut NATO să renunțe la promisiunea făcută în 2008 de a acorda Ucrainei la un moment dat calitatea de membru al alianței militare condusă de SUA.