Armata rusă avansează de mai multe săptămâni în multiple sectoare ale frontului din Ucraina, câştigând teren într-un mod limitat, dar constant, ceea ce a amplificat îndoielile cu privire la capacitatea Kievului de a inversa tendinţa, se arată într-o analiză a situaţiei de pe front publicară de France Press.

Avans sigur

Forţele ruse au avansat cu 478 de km pătraţi în teritoriul ucrainean de la începutul lunii octombrie, cel mai mare câştig teritorial într-o lună de la primele săptămâni ale războiului, conform unei estimări a agenţiei franceze de presă în baza datelor Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), citat de mass-media internațională.
„Rusia a fost în ofensivă întregul an” 2023, notează Meduza, un site de opoziţie rus, interzis şi blocat în Rusia. „Dar săptămâna trecută a fost una dintre cele mai dificile, dacă nu chiar cea mai grea, pentru forţele armate ucrainene în această perioadă”, scrie publicaţia care şi-a mutat sediul în Letonia după declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Datele ISW nu menţionează niciun colaps militar al Ucrainei. Dar „ceea ce îngrijorează mai mult este că e vorba de o tendinţă”, apreciază fostul colonel francez Michel Goya, istoric de război. „Constatăm o accelerare a acestui avans, cu sentimentul că nu mai poate fi oprit”, adaugă el, descriind o „strategie rusă de presiune peste tot, tot timpul, aşteptând ca (frontul) să crape, să se destrame sau să se prăbuşească”, afirmă expertul militar francez.

Victorii ruse

Moscova revendică aproape în fiecare zi câte o victorie. „Niciuna din localităţile cucerite nu are vreo importanţă extraordinară, dar pe ansamblu reprezintă un succes important pentru armata rusă”, apreciază şi Aleksandr Hramcihin, analist militar rus independent. „Avansul rusesc, chiar dacă nu foarte rapid, arată o deteriorare tot mai mare a situaţiei în Ucraina”, spune acesta, citat de mass-media internațională.
Din 2022, Moscova şi-a menţinut superioritatea în materie de artilerie. Supusă sancţiunilor occidentale, Rusia şi-a transformat economia într-o maşină de război cu sprijinul aliaţilor angajaţi, în frunte cu Iran şi Coreea de Nord.
„Industria de război rusă produce mai mult armament decât ceea ce primeşte Ucraina” şi „mult mai multă muniţie datorită industriei sale şi livrărilor din Coreea de Nord”, declară Aleksandr Hramcihin.
La începutul anului 2024, îngheţarea ajutorului american de către Congres a încetinit considerabil aprovizionarea ucrainenilor, „chiar în acel moment, circa trei milioane de obuze nord-coreene soseau în depozitele ruseşti”, aminteşte Michel Goya. Totodată, Moscova a dezvoltat un sistem de ghidaj pentru bombe, pe care le utilizează „cu miile”, spune el, indicând că acestora li se adaugă circa 1.600 de rachete balistice nord-coreene KN-02 care au lovit Ucraina.
Mai degrabă decât să cucerească oraşele cartier cu cartier, armata rusă joacă acum cartea asediului. „Principiul este de a ameninţa cu încercuirea buzunarelor (de rezistenţă) obligate să se retragă”, explică Michel Goya, citat de mass-media internațională.

Moral erodat

„Am renunţat să luăm cu asalt satele şi oraşele de pe front, când trebuia să luptăm pentru fiecare metru pătrat de stradă, pentru fiecare imobil”, recunoaşte Aleksandr Koţ, jurnalist de război pentru Komsomolskaia Pravda, un cotidian popular în Rusia. În consecinţă, „inamicul poate fi constrâns să-şi retragă trupele şi să o facă traversând un culoar lung în bătaia focului”, susţine el.
Treptat, avansul rusesc a erodat moralul ucrainenilor. Kievul întâmpină dificultăţi în privinţa recrutării, mai ales că dezorganizarea armatei sale şi corupţia facilitează dezertările şi refuzul de a se înrola.
„A învinge un inamic înseamnă a-i ucide speranţa. Când sacrificiul oamenilor care mor este lipsit de valoare nu mai are sens să lupţi”, spune Michel Goya.
„Guvernul lui Zelenski, în faţa oboselii de război din partea populaţiei civile, abia reuşeşte să mai mobilizeze” noi oameni, confirmă un responsabil militar francez, sub rezerva anonimatului.
Kievul a anunţat marţi o nouă mobilizare de 160.000 de oameni pentru a completa rândurile armatei în proporţie de 85%, în special în faţa temerilor privind o desfăşurare de trupe nord-coreene de partea forţelor Rusiei.
Unii experţi temperează dramatismul situaţiei, subliniind pierderile foarte mari de partea rusă. Ivan Klyszcz, de la Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate (ICDS) din Estonia, subliniază că, în ritmul actual, Moscova ar „încheia cucerirea restului regiunii Donbas în câteva luni, la un cost extrem de ridicat, probabil nesustenabil”.

Plan eșuat?

„Planul pentru victorie” al lui Volodimir Zelenski, destinat să pună Kievul într-o poziţie de forţă în vederea negocierilor, îi divizează pe aliaţi, în timp ce alegerile prezidenţiale americane aduc cu sine o serie de incertitudini.
„Ucraina va realiza în curând că are nevoie de o schimbare de direcţie şi că a miza pe partenerii ei occidentali va deveni o strategie contraproductivă în viitorul apropiat”, spune Ivan Klyszcz.
Desfăşurarea soldaţilor nord-coreeni poate provoca un sentiment de urgenţă în rândul occidentalilor. Dar „se va traduce această urgenţă în promisiuni sau sprijin întărit? Rămâne de văzut”, mai spune expertul eston.

160 de mii

Kievul are în vedere mobilizarea în perioada următoare a circa 160.000 de noi soldaţi pentru a completa efectivele armatei, a declarat în faţa deputaţilor de la Kiev secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, Oleksandr Litvinenko, potrivit unei înregistrări video cu discursul său publicat de un parlamentar, relatează mass-media de la Kiev.
În perioada scursă din februarie 2022, când a început invazia rusă în Ucraina, „au fost înrolaţi în total 1.050.000 de cetăţeni”, a precizat Litvinenko. Conform acestuia, „este prevăzută mobilizarea a încă 160.000 de persoane”. Acest nou val de mobilizare se va desfăşura pe parcursul a trei luni, a precizat pentru AFP o sursă ucraineană de securitate.
Potrivit agenţiei DPA, un general ucrainean, Dmitro Marcenko, a afirmat într-un dialog cu un fost deputat că frontul din regiunea Doneţk a cedat, din cauza lipsei de arme, muniţii şi efective.
După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Rusia, armata ucraineană are nevoie de noi soldaţi în rândul trupelor sale diminuate şi epuizate. Dacă primele luni ale invaziei ruse au fost marcate de un elan patriotic, numeroşi voluntari venind atunci în rândurile armatei, aceasta trebuie să se bazeze acum pe mobilizarea obligatorie, care a condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea responsabililor şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Pachet legislativ

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în luna mai un pachet legislativ care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia, şi a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Autorităţile au sperat astfel să înroleze în armată zeci de mii de noi soldaţi, dar problema este departe de a fi soluţionată, sistemul de recrutare fiind considerat corupt şi ineficient.
Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Negocieri internaționale

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a declarat că va discuta despre soluţii paşnice pentru actualul război din Ucraina în timpul întrevederii de la Beijing cu omologul său chinez Xi Jinping. Finlanda, ce are o frontieră de 1.340 de kilometri lungime cu Rusia, a aderat la NATO anul trecut, într-o schimbare radicală a politicii sale ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
”Chiar acum suntem într-o situaţie în care agresiunea rusă a încălcat dreptul internaţional. Aştept cu nerăbdare să discutăm şi despre soluţii paşnice”, a declarat Stubb înaintea întâlnirii.
Şeful statului finlandez, care efectuează o vizită de patru zile în China, a afirmat săptămâna trecută că îi va transmite lui Xi Jinping că fără implicarea Kievului nu va putea exista un acord de pace pentru depăşirea crizei din Ucraina.
Vizita sa la Beijing are loc pe fondul tensiunilor comerciale în creştere între Uniunea Europeană şi China în legătură cu tarifele europene asupra importurilor de automobile electrice chinezeşti, taxe ce vor fi impuse în noiembrie pentru o perioadă de cinci ani ca urmare a unei decizii a UE; Finlanda s-a abţinut de la vot.