Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.

În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.

În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.

Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie. 

În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.

„Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.

„Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.

Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.

Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.

Ecouri la Constantinopol

Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.

Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.

„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.

Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.

Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.

„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.

„Războiul” din Kiev: faza pe capele

Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută. 

Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.

După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.

La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.

Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.

Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.

Decizia autorităților

La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.

Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.

Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)