Ucraina da cu flit NATO

de | nov. 17, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Ucraina nu va fi reprezentata la cel mai inalt nivel, de presedintele Viktor Ianukovici, la apropiatul Consiliu NATO de la Lisabona, a anuntat ambasadorul Republicii Ucraina in Regatul Belgiei si pe langa Organizatia Atalanticului de Nord, Igor Dolgov, citat de mass-media de la Kiev, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici refuza invitatia NATO

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici refuza invitatia NATO

Ucraina nu va fi reprezentata la cel mai inalt nivel, de presedintele Viktor Ianukovici, la apropiatul Consiliu NATO de la Lisabona, a anuntat ambasadorul Republicii Ucraina in Regatul Belgiei si pe langa Organizatia Atalanticului de Nord, Igor Dolgov, citat de mass-media de la Kiev, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ambasadorul a declarat ca Ucraina va fi reprezentata de ministrul de externe Konstantin Griscenko, aceasta decizie apartinandu-i sefului statului. “Ucraina este interesata in primul rand de discutarea problemelor legate de cooperarea in continuare cu Alianta Nord-Atlantica, in cadrul Consiliului Ucraina-NATO, dar programul summit-ului nu include o asemenea reuniune”, a spus ambasadorul.
Astfel ministrul ucrainean de Externe va participa la Lisabona la o reuniune a reprezentantilor tarilor participante la operatiunea NATO din Afganistan, stat in care este desfasurat un contingent ucrainean de 15 militari, majoritatea personal medical care deservesc in principal populatia civila afgana.

NATO intelegator

Liderii celor 28 de tari membre ale NATO, care se vor intruni pe 19-20 noiembrie la Lisabona, vor lua nota de schimbarea politica a Kievului in ce priveste aderarea Ucrainei la Alianta Nord-Atlantica, a declarat luni seara secretarul general al organizatiei, Anders Fogh Rasmussen, citat de presa internationala. Aceasta si-ar putea gasi expresia in comunicatul final al summitului, dar decizia luata la Bucuresti ramine in vigoare. “Dupa cum va amintiti, noi am decis la Bucuresti, la summitul Aliantei Nord-Atlantice din aprilie 2008, ca Georgia si Ucraina vor fi intr-o zi tari membre ale NATO, daca doresc aceasta si daca, evident, indeplinesc criteriile cerute”, a declarat Rasmussen in fata jurnalistilor la Bruxelles.
Din 1994, Ucraina participa la programul NATO Parteneriat pentru Pace. Fostul presedinte ucrainean Viktor Iuscenko era un partizan fervent al aderarii Ucrainei la NATO. In 2008, Kievul si-a depus cererea pentru a obtine statutul de tara candidata MAP, dar n-a fost acceptata. In decembrie 2009, ministrii de externe din tarile aliate au aprobat un nou format de cooperare cu Kievul: un program anual de parteneriat. Cu toate acestea, succesorul lui Iuscenko, Viktor Ianukovici, a reafirmat ca Ucraina nu va face parte din niciun bloc militar, dar ca va continua cooperarea cu NATO.

Concept strategic

Summitul de la Lisabona va fi un punct de reper in istoria Aliantei, care il va retine drept momentul aprobarii noului concept strategic, ce va trasa misiunile aliantei in urmatorii 10 ani, afirma secretarul general al NATO. Aprobarea unui nou concept strategic al organizatiei Nord-Atlantice va fi momentul cheie al summitului NATO care incepe vineri la Lisabona, transmite RRA. Aprecierea ii apartine chiar secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, care, intr-o conferinta de presa tinuta la Bruxelles, a vorbit si despre alte obiective importante ale reuniunii de peste trei zile. Secretarul general NATO considera ca summitul de la Lisabona va fi un punct de reper in istoria aliantei, care il va retine drept momentul aprobarii noului concept strategic, ce va trasa misiunile aliantei in urmatorii 10 ani.
Anders Fogh Rasmussen a vorbit despre apararea antiracheta, Afganistan si despre relatiile NATO cu Uniunea Europeana si cu Rusia. Noul concept strategic va reafirma ca unul dintre principiile fundamentale este cel al apararii teritoriale, a aliatilor. Iar secretarul general se asteapta ca sefii de stat si de guvern sa aprobe extinderea actualului actualului sistem de aparare antiracheta, care protejeaza trupele aliate, si la teritoriile si populatia aliata. La capitolul relatiilor cu partenerii, secretarul general NATO a subliniat nevoia de a imbunatati colaborarea dintre alianta si Uniunea Europeana, iar in relatia aliatilor cu Rusia a vorbit despre un nou inceput si despre cooperare.

Rusia sub scut

Inaltul oficial al Aliantei a anuntat ca la intalnirea la nivel inalt NATO-Rusia de la Lisabona va fi facuta o lista revizuita a amenintarilor comune pentru cele doua parti si vor fi aprofundate alte subiecte de interes comun, precum Afganistan, lupta impotriva terorismului si impotriva pirateriei. Una dintre cele mai importante asteptari de la aceasta intalnire este legata de decizia pe care vor trebui sa o ia aliatii si rusii referitoare la modul cum vor putea coopera in apararea antiracheta. „Ambele parti ar avea de castigat”, a explicat secretarul general NATO.
„Putem beneficia si unii si altii in urma cooperarii in apararea antiracheta. In primul rand militar, pentru ca schimbul de date si informatii va face intregul sistem mai eficient, va exista o mai buna acoperire, apoi economic, pentru ca din cooperare vor exista reduceri de preturi pentru ambele parti, si va exista si un beneficiu politic, pentru ca prin cooperare va deveni evident ca sistemul de aparare antiracheta al NATO nu este directionat impotriva Rusiei”, a dat asigurari Anders Fogh Rasmussen. Secretarul general al NATO a fost de parere ca viitorul Rusiei este legat de cooperarea cu alianta nord-atlantica si cu Uniunea Europeana si ca relatia Rusiei cu aceste doua organizatii va ajuta la modernizarea societatii rusesti, proces lansat de presedintele Dmitri Medvedev.

Ultima suta de metri strategici

Primul proiect al noului concept strategic, documentul care va contura misiunile aliantei in urmatoarea decada, a fost trimis anterior de secretarul general al NATO guvernelor aliate, scrie presa internationala, citata de agentia KARADENIZ PRESS. El a s-a aratat optimist ca la Lisabona va fi aprobat un nou concept strategic ambitios, care sa reconfirme misiunea fundamentala a aliantei, de aparare a teritoriilor statelor aliate si care sa traseze modalitati moderne de realizare apararii teritoriale, inclusiv in fata atacurilor pe Internet si apararea antiracheta.
La acest din urma punct, secretarul general al NATO considera ca este timpul ca Europa sa ia decizia de a avea un sistem de aparare antiracheta, pentru ca este confruntata cu amenintari clare. „Peste 30 de tari poseda, sau sunt pe cale sa detina rachete balistice, unele fiind deja capabile sa atinga continentul european”, a explicat secretarul general Anders Fogh Rasmussen, insistand ca tarile aliate isi pot permite aceasta cheltuiala chiar in vremurile de criza pe care le traversam. „Apararea antiracheta este, desigur, importanta militar, dar si politic. Ea va fi o legatura in plus intre tarile aliate si va putea oferi perspectiva unei cooperari cu Rusia, pentru a ajunge la o securitate cu adevarat impartasita de ambele parti”, considera secretarul general al NATO.

Conceptul strategic, discutat de Baconschi in SUA

Ministrul roman al Afacerilor Externe Teodor Baconschi a participat, in luna septembrie 2010, la reuniunea ministeriala UE-SUA si la dineul transatlantic gazduit de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, in contextul reuniunilor la nivel inalt ale ONU ce se desfasoara in aceasta perioada la New York. Reuniunea ministeriala UE – SUA s-a axat pe teme de actualitate de pe agenda internationala si regionala: Pakistan, procesul de pace din Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest si situatia din Iran. „Eforturile sustinute ale UE si SUA au ajutat tarile din Balcanii de Vest sa-si consolideze democratia si sa isi promoveze reformele economice. Un accent special ar trebui pus acum pe traseul european al Serbiei si coordonarea UE-SUA in Bosnia”, a declarat ministrul Baconschi.
La dineul oferit de secretarul de stat al SUA au participat ministrii afacerilor externe ai tarilor membre NATO si UE, reprezentand ocazia pentru un schimb informal de opinii privind cele mai importante subiecte de pe agenda transatlantica. Discutiile s-au axat pe securitatea europeana, in special Noul Concept Strategic al NATO si apropiatul summit de la Lisabona, relatiile NATO-Rusia si misiunea din Afganistan.

Prioritati romanesti

Seful diplomatiei romane a evidentiat, cu aceasta ocazie, prioritatile Romaniei privind Noul Concept Strategic al NATO si a atras atentia asupra importantei summit-ului de la Lisabona. „Summit-ul NATO de la Lisabona, programat pentru aceasta toamna, va demara o dezbatere decisiva privind consolidarea Aliantei. Va fi, indiscutabil, Summit-ul Noului Concept Strategic – un moment crucial pentru intarirea unitatii in ceea ce priveste obiectivele si viziunea Aliatilor, in acest context international nesigur si de constrangeri financiare”, a declarat ministrul Baconschi. Romania isi doreste, de asemenea, ca partenerii europeni si euroatlantici sa isi mentina atentia asupra diferitelor zone de instabilitate din vecinatatea Aliantei – cum ar fi vecinatatea estica, zona Marii Negre, Orientul Mijlociu si regiunea mediteraneana –, mentinerea politicii usilor deschise si intarirea cooperarii Aliantei cu UE, ONU si OSCE.
Ministrul Teodor Baconschi a reiterat determinarea Romaniei de a sustine eforturile comunitatii internationale pentru stabilizarea Afganistanului, inclusiv in ceea ce priveste dimensiunea civila si formarea in domeniul institutional.

Conferinta internationala

De asemenea, la inceputul lunii octombrie 2010, secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat la conferinta cu tema „Situatia securitatii internationale in perspectiva Summit-ului NATO de la Lisabona”, organizata de Institutul pentru Politici Publice din Bucuresti, in colaborare cu Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Presedintiei Romaniei si cu sprijinul Diviziei de Diplomatie Publica a NATO. In alocutiunea sustinuta in cadrul panelului „Noul format al parteneriatului NATO- Rusia”, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evidentiat importanta parteneriatului dintre NATO si Rusia pentru cooperarea internationala atat in plan politic, cat si practic, pe teme de securitate, precum combaterea terorismului, neproliferarea armelor de distrugere in masa, controlul armamentelor, managementul crizelor.
In ceea ce priveste evolutia acestui parteneriat, Bogdan Aurescu a precizat ca „de la crearea sa, parteneriatul NATO-Rusia s-a transformat intr-un mecanism eficient de consultari, de realizare a consensului si de actiune comuna…” si a subliniat ca „…salutam ideea de a avea un Summit NATO-Rusia la Lisabona. Speram ca un raspuns pozitiv va veni de la Moscova. Rusia este cu siguranta un partener strategic al NATO si exista o multitudine de subiecte care sa fie abordate, inclusiv la cel mai inalt nivel politic”.
Referindu-se la tema apararii antiracheta, secretarul de stat Aurescu a precizat ca relatia NATO-Rusia trebuie sa se construiasca pe baza experientelor pozitive existente. „Inainte de Summit-ul de la Lisabona este momentul sa spunem ca exista categoric loc de mai bine si ca exista inca potential nefolosit in aceasta relatie”.
Amintind declaratiile adoptate cu ocazia Summit-ului NATO, desfasurat la Bucuresti in 2008, precum si pe fundalul noii abordari NATO privind apararea anti-racheta, secretarul de stat a subliniat faptul ca „Romania este gata sa lucreze pentru identificarea de noi oportunitati de cooperare pragmatica cu Rusia in cadrul Consiliului NATO – Rusia, inclusiv in domeniul apararii anti-racheta, pe masura ce proiectul se dezvolta si daca Rusia este interesata.”

Atac la Ghimpu

Solicitarea presedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, prin care cere ajutorul NATO pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria este rupta de realitate, iar autorul acesteia nu este dispus sa perceapa lucrurile obiectiv, a declarat ambasadorul Rusiei la Chisinau Valeri Kuzmin, in ceea ce unii analisti de la Chisinau si Kiev considera o noua ofensiva impotriva NATO, lansata de diplomatia rusa din statele CSI. Intr-o dezbatere cu tema “Rusia – Moldova: dialog pentru viitor”, organizata luni la Chisinau, Kuzmin si-a exprimat regretul ca in prezent “relatiile ruso-moldovene nu merg mai departe de declaratii si promisiuni”. “Avem multe de facut pentru a stabili un dialog”, a subliniat ambasadorul Rusiei la Chisinau, citat de portalul Unimedia.md. “Rusia urmareste cu durere haosul politic si economic care domneste in Moldova si spera ca alegerile parlamentare vor fi transparente si oneste” a mai spus Valeri Kuzmin.

Armata rusa din Transnistria, amenintare la adresa securitatii Republicii Moldova

Reamintim ca presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a trimis recent o scrisoare secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin care cere ca Alianta Nord-Atlantica sa sustina retragerea trupelor armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior, Mihai Ghimpu a solicitat sprijinul presedintilor de parlament prezenti la Conferinta Mondiala de la Geneva pentru retragerea neconditionata, imediata si transparenta a armamentului si munitiilor de pe teritoriul Republicii Moldova.
“Desi au trecut 20 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova si desi Rusia s-a angajat sa isi retraga fortele armate de pe teritoriul tarii noastre, acestea se afla si in prezent in Republica Moldova, incalcand, astfel, normele de drept international si Constitutia” Republicii Moldova, a declarat Ghimpu, intr-o intalnire cu jurnalistii. In afara de faptul ca trupele ruse de pe teritoriul moldovean reprezinta “un pericol la adresa securitatii cetatenilor”, ele submineaza eforturile comunitatii internationale de solutionare pe cale diplomatica a conflictului transnistrean, apreciaza presedintele moldovean. “Solicit sprijinul NATO pentru a nu admite o asemenea nedreptate. Principiul acordului statului gazda poate deveni o parghie de santaj in mainile Rusiei, care ar putea santaja Republica Moldova (afirmand ca), in cazul in care aceasta nu-i ofera acordul pentru prezenta militara rusa, Rusiei nu-i mai ramane de facut decat sa recunoasca (independenta) Transnistriei”, a spus el. “Imi exprim speranta ca (solicitarea) retragerii imediate a fortelor ruse va fi auzita si sustinuta. Solicit sustinerea dumneavoastra fata de statul nostru, care doreste sa traiasca pasnic pe teritoriul sau”, se arata in finalul scrisorii adresate de Ghimpu lui Anders Fogh Rasmussen.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *