O proporţie de 32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, potrivit unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev, ale cărui rezultate au fost publicate recent de mass-media de la Kiev. Deşi minoritar, acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este totuşi cel mai mare de când a început războiul, pe 24 februarie 2022. În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii, procent care a continuat să crească, ajungând anul acesta în februarie la 26% şi după numai două luni mai târziu la 32%.

Cedări teritoriale?

Totuşi, ucrainenii rămân încă majoritari contra concesiilor teritoriale, 55% dintre cei intervievaţi în ultimul sondaj împotrivindu-se acestora.
Posibilitatea lansării unui proces de negocieri de pace cu Rusia în care Ucraina s-ar vedea obligată să cedeze teritorii este o temă tot mai prezentă în opinia publică şi în discursul oficial ucrainean, într-un context în care trupele ruse înaintează modest, dar constant pe frontul din estul Ucrainei.
Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Noile realităţi de pe teren

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat săptămâna trecută că are în vedere ca până în noiembrie (luna când au loc alegerile în SUA) să schiţeze un nou plan de pace, primul fiind „formula de pace” pe care a propus-o la sfârşitul anului 2022, prin care a cerut în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional, cereri respinse de Rusia, care a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
Zelesnki a insistat că noul plan de pace pe care-l va propune trebuie să fie susţinut şi de partenerii occidentali ai Ucrainei ce-i furnizează ajutor militar şi are în vedere să organizeze tot în noiembrie un nou summit pe tema încheierii războiului cu Rusia şi la care, spre deosebire de primul summit de acest fel care a avut loc în Elveţia în iunie, să fie invitată şi Rusia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a lui Zelenski, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Șanse pentru pace

În iulie 2024, perspectivele de pace în Ucraina rămân complicate și fragile, reflectând tensiunile continue și diferențele ireconciliabile dintre părțile implicate. În ultimele luni, au existat mai multe inițiative și propuneri de pace, dar fără un progres semnificativ.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia unei păci juste, continuând să solicite sprijin militar și politic din partea Europei și altor aliați internaționali. În același timp, el a indicat că este deschis la negocieri, dar acestea trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

De cealaltă parte, Rusia continuă să impună condiții care sunt considerate inacceptabile de către Ucraina și aliații săi, cum ar fi recunoașterea anexării regiunilor ocupate și demilitarizarea Ucrainei. Aceste cereri sunt văzute de mulți ca un ultimatum mai degrabă decât o ofertă de negociere sinceră.

Summit-ul de pace organizat în Elveția în iunie 2024 nu a avut succesul scontat, deoarece lipsa unor participanți esențiali precum Rusia și China a subminat eforturile diplomatice. În plus, pozițiile protagoniștilor par tot mai ireconciliabile, iar multe țări europene sunt îngrijorate de posibilitatea escaladării conflictului într-un război de uzură.

Șansele de pace în Ucraina în iulie 2024 sunt extrem de reduse și depind de factori complexi, inclusiv voința politică a liderilor implicați, sprijinul internațional și capacitatea de a găsi un compromis care să fie acceptabil pentru ambele părți.

Dialog direct

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba i-a cerut marţi Beijingului, cu ocazia primei sale vizite în China de la începerea războiului cu Rusia, să aibă un ”dialog direct” pentru a se pune capăt conflictului.
”Discuţii aprofundate, detaliate şi substanţiale sunt prevăzute cu omologul meu chinez, Wang Yi, cu privire la mijloacele de a ajunge la o pace justă”, a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Instagram.
”Trebuie să evităm concurenţa între planurile de pace. Este foarte important ca Beijingul şi Kievul să se angajeze într-un dialog direct şi într-un schimb privind poziţiile lor”, a adăugat el. În pofida legăturilor sale economice, diplomatice şi militare strânse cu Moscova, China intenţionează să joace un rol de mediator în conflictul din Ucraina.
Beijingul se prezintă drept un un interlocutor măsurat în comparaţie cu occidentalii, pe care China îi acuză că ”aruncă gaz pe foc” prin livrările lor de arme către Ucraina. Însă China nu a condamnat niciodată invazia rusă, iar preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin îşi afişează bunele relaţii.

Gigantul asiatic s-a limitat să facă apel, anul trecut, la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor, aşadar şi a Ucrainei.
Vizita lui Dmitro Kuleba, care se va încheia vineri, 26 iulie 2024, este prima a unei oficialităţi ucrainene de acest nivel de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Poziție rusească

Kremlinul a apreciat că semnalul dat de Ucraina asupra unor negocieri cu Rusia pentru încheierea războiului par a fi la unison cu propria poziţie a Moscovei, după ce ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat în timpul unei vizite în China că ţara sa nu va negocia cu Rusia decât dacă aceasta este dispusă să poarte aceste discuţii „cu bună credinţă”.
În timpul întâlnirii cu omologul său chinez Wang Yi, Dmitro Kuleba a „reiterat poziţia Ucrainei, care este pregătită să negocieze cu partea rusă la un anumit punct, când Rusia va fi pregătită să negocieze cu bună credinţă, dar a subliniat că o asemenea disponibilitate nu este observată la ora actuală la partea rusă”, afirmă diplomaţia ucraineană într-un comunicat.
Reacţionând după această declaraţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în faţa presei că „mesajul în sine se poate spune că este la unison cu poziţia noastră”, a Rusiei, adăugând însă că este nevoie de clarificări asupra detaliilor.
„Ştiţi că partea rusă nu a refuzat niciodată să negocieze, a rămas întotdeauna deschisă procesului de negociere, dar aici sunt importante detaliile, pe care nici voi şi nici eu nu le cunoaştem deocamdată”, a explicat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Pretenții teritoriale

Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelennski încearcă să obţină în acest timp convocarea către sfârşitul acestui an a unui nou summit internaţional la care să-şi susţină viziunea asupra unei păci cu Rusia, după o primă reuniune de acest fel care a avut loc în iunie în Elveţia şi la care au participat circa o sută de state şi organizaţii internaţionale, dar fără Rusia, care nu a fost invitată, şi de asemenea fără China, care a declinat invitaţia în absenţa Rusiei.

Summit în Sudul Global

Zelenski a sugerat că un astfel de summit ar putea fi găzduit de o ţară din „Sudul Global” şi că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată. „Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus marţi Zelenski în timpul unei întâlniri la Kiev cu trimisul Papei Francisc, secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolín.
Preşedintele ucrainean a anunţat săptămâna trecută că Ucraina pregăteşte un nou plan de pace (după „formula de pace” din 2022 prin care cerea Rusiei retragerea completă din Ucraina) care să fie prezentat Rusiei la respectivul summit care să desfăşoare până la sfârşitul anului în continuarea celui care a avut loc în Elveţia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de iniţiativa lui Zelenski privind o nouă astfel de conferinţă, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Misiune de pace papală?

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit marţi la Kiev pe secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolín, în faţa căruia a subliniat necesitatea de a pune capăt cât mai repede războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
„Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus Zelenski în timpul întâlnirii cu trimisul Papei Francisc, întâlnire din timpul căreia preşedintele ucrainean a postat imagini video pe reţelele de socializare.
Zelenski i-a mulţumit cardinalului Pietro Parolín pentru participarea sa la prima ediţie a reuniunii denumite de Kiev „summit pentru pace”, o conferinţă internaţională care a reunit la jumătatea lunii iunie în Elveţia circa o sută de state şi organizaţii internaţionale şi care a abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la conferinţă.
Cardinalul Pietro Parolín a sosit la Kiev în ceea ce Vaticanul numeşte o „călătorie pentru pace”. El a participat duminică la un serviciu religios în oraşul Berihov, la circa 180 de kilometri sud-vest de Kiev, unde s-a rugat pentru pace în Ucraina.

Demers papal

Vaticanul a pledat încă de la începutul războiului pentru o încetare a focului care să conducă la o pace negociată, poziţie criticată de mulţi ucraineni, care l-au acuzat pe Papa Francisc că este echidistant în raport cu agresorul şi cu ţara lor agresată. Ucraina şi Vaticanul au colaborat totuşi în acest timp în iniţiative umanitare comune, precum cele privind repatrierea minorilor ucraineni deportaţi din teritoriile ocupate de Rusia.
Dar cum nu vin veşti bune de pe front, unde armata ucraineană continuă să piardă teren în faţa celei ruse, fără însă ca aceasta din urmă să reuşească vreun progres notabil, Kievul şi-a schimbat discursul în ultimele săptămâni şi preşedintele Zelenski a început să sugereze că ar fi momentul să fie căutată o înţelegere cu Rusia.
El a anunţat astfel săptămâna trecută că Ucraina pregăteşte o foaie de parcurs care să fie prezentată Rusiei la un nou summit în continuarea celui care a avut loc în Elveţia şi care să se desfăşoare către sfârşitul anului. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a lui Zelenski, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

România și pacea în Ucraina

România, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, are un interes strategic în încheierea pașnică și stabilă a conflictului din Ucraina. Poziția oficială a României se aliniază în mare măsură cu cea a aliaților săi occidentali, promovând suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și condamnând agresiunea rusă.

România susține ferm necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește regiunile ocupate de Rusia. Orice acord de pace ar trebui să includă retragerea completă a forțelor rusești din teritoriile ocupate ilegal.

România a oferit și continuă să ofere sprijin umanitar și militar Ucrainei. Aceasta include ajutoare umanitare pentru refugiații ucraineni, sprijin logistic și participarea la inițiativele internaționale de sprijin militar pentru Ucraina. În discuțiile recente dintre președintele român Klaus Iohannis și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, România și-a reafirmat angajamentul de a ajuta Ucraina, inclusiv prin sprijin militar și logistic, și prin facilitarea tranzitului de cereale prin porturile de la Dunăre

Diplomație și negocieri

De asemenea, opinia publică din România arată un sprijin semnificativ pentru o soluționare pașnică a conflictului, dar și pentru implicarea continuă a NATO și UE în sprijinul Ucrainei. Cu toate acestea, există o divizare în ceea ce privește modalitatea de a obține pacea; majoritatea românilor cred că Ucraina ar trebui să fie presată să negocieze, în timp ce o minoritate consideră că ar trebui să continue să primească sprijin militar.​

România promovează soluțiile diplomatice și susține eforturile internaționale de mediere a conflictului. Vizitele și discuțiile diplomatice între oficialii români și cei ucraineni, precum și participarea la diverse summituri și reuniuni internaționale, reflectă angajamentul României pentru o soluție pașnică.

În calitate de membru al ONU și NATO, România participă activ la formularea și implementarea politicilor comune privind Ucraina. Aceasta include sprijinirea sancțiunilor împotriva Rusiei și participarea la inițiativele de consolidare a securității regionale.

Oficialii români recunosc complexitatea și dificultatea negocierilor de pace, având în vedere cerințele și condițiile diferite ale părților implicate. Totuși, menținerea unității și coeziunii în cadrul UE și NATO este considerată esențială pentru a exercita o presiune eficientă asupra Rusiei și pentru a sprijini Ucraina în eforturile sale de a obține o pace durabilă.

România vede încheierea pașnică a conflictului din Ucraina ca pe un obiectiv crucial pentru stabilitatea regională și pentru securitatea proprie, continuând să sprijine eforturile internaționale în această direcție.

România își exprimă, prin diplomația sa, îngrijorarea față de orice evoluție care ar putea extinde conflictul la granițele sale și subliniază importanța menținerii unui front unit al aliaților occidentali pentru a contracara agresiunile rusești. Totodată, România face apel la o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Sprijin reconfirmat

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a reafirmat sprijinul neclintit al Washingtonului pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, a anunţat recent Pentagonul, citat de mass-media occidentală. A fost prima convorbire telefonică între şefii apărării din cele două ţări după anunţul preşedintelui american Joe Biden că se retrage din cursa pentru realegerea la Casa Albă.
„În timpul convorbirii, secretarul a reafirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse”, a declarat presei secretarul de presă al Pentagonului, general-maiorul Pat Ryder, potrivit unei transcrieri apărute pe site-ul Departamentului Apărării din SUA.
La rândul său, Rustem Umerov a spus că a discutat cu Lloyd Austin şi despre evoluţiile recente de pe front şi despre nevoile urgente ale Ucrainei pe câmpul de luptă.”Am subliniat încă o dată importanţa şi urgenţa ridicării interdicţiilor privind rachetele cu rază lungă de acţiune”, a spus Umerov într-o declaraţie pe X.

Administraţia americană, sub preşedintele Biden, este cel mai mare susţinător al Ucrainei în războiul declanşat de Rusia. Din 2022, SUA au oferit Kievului asistenţă militară în valoare de peste 50 de miliarde de dolari.
După un apel telefonic între consilierul pentru securitate naţională al Kamalei Harris şi şeful său de cabinet, marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este important ca „dinamica muncii noastre comune pentru o pace justă să nu se reducă”.

Războiul dronelor

România condamnă acţiunile „iresponsabile” ale Rusiei, a transmis ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în contextul în care în ţara noastră au fost descoperite resturi de dronă după atacurile asupra porturilor din Ucraina.
„Rusia a comis alte atacuri atroce împotriva infrastructurii civile ucrainene. Resturi au fost găsite pe teritoriul României. I-am informat pe aliaţi şi ne coordonăm cu ei pe această temă. România condamnă cu fermitate aceste acţiuni iresponsabile”, a scris şefa diplomaţiei române, pe platforma X.
Resturi de dronă de provenienţă rusească au fost găsite în apropierea localităţii Plauru, după atacurile din noaptea de marţi spre miercuri asupra infrastructurii civile şi portuare din Ucraina, în apropierea graniţei cu România, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Investigaţiile realizate de specialişti din cadrul MApN, SRI şi MAI au început miercuri.
„Până la acest moment, la prima dintre cele trei locaţii identificate ca posibile zone de incidenţă, din proximitatea localităţii Plauru, jud. Tulcea, au fost identificate resturi de la o dronă de provenienţă rusească de tip Geran1/2. Cercetările vor continua şi astăzi, pentru acoperirea întregii zone. Facem precizarea că toate locaţiile identificate drept posibile zone de incidenţă se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură”, a transmis MApN.
Ministerul a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea, se precizează într-un comunicat remis mass-media.

Răspuns ucrainean

Forţele ucrainene au distrus 25 din cele 38 de drone ruseşti lansate în cursul nopţii, a precizat şeful forţelor aeriene ucrainene, Mikola Oleşciuk, citat de mass-media din Ucraina.
‘Noaptea trecută, inamicul a folosit 38 de drone de atac Shahed-131/136, atacând infrastructuri ucrainene în câteva zone, inclusiv sudul regiunii Odesa şi centrul Ucrainei’, a nai declarat Mikola Oleşciuk. Alte trei drone ‘au fost pierdute după ce au trecut frontiera de stat cu România’, a mai spus Oleşciuk, fără a da alte detalii.
Portul dunărean Izmail din regiunea Odesa a fost atacat de drone pentru a doua noapte consecutiv. Potrivit guvernatorului Oleh Kiper, două persoane au fost rănite când resturi de drone au căzut peste o casă din districtul Izmail.
Autorităţile din capitala Kiev şi din regiunea Jitomir au spus că şi aceste regiuni au fost vizate de drone.
Guvernatorul din Jitomir a anunţat că sistemele de apărare antiaeriană au lovit majoritatea celor 10 ţinte, dar resturi de drone au avariat zece case, dar şi o infrastructură.
Şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Popko, a afirmat că dronele au venit din mai multe direcţii, dar toate au fost distruse de apărarea antiaeriană. Nu au fost semnalate pagube sau victime la Kiev, a adăugat el.

Miliarde pentru Ucraina

Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, COREPER) au convenit miercuri alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei, ţară invadată de Rusia în februarie 2022. Decizia a fost anunţată pe platforma X de guvernul Ungariei, ţară care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Banii vor fi îndreptaţi spre scopuri civile, precum reconstruirea infrastructurii, şi provin dintr-un program UE de sprijin multianual propus iniţial de Comisia Europeană, care a recomandat alocarea fondurilor cu puţin timp înaintea deciziei COREPER.
Întrucât decizia a fost luată la nivel diplomatic, în principiu încă este nevoie de aprobarea la nivel politic din partea miniştrilor.
Programul UE de sprijin prevede un ajutor financiar de 50 de miliarde euro eşalonat pe patru ani. Aproximativ 33 de miliarde de euro din acest program vor fi credite, iar restul vor fi granturi, fonduri ce nu trebuie să fie rambursate.
În afară de reconstrucţia infrastructurii (linii de înaltă tensiune, şosele, poduri), banii vor contribui şi la menţinerea plăţii salariilor şi pensiilor, la funcţionarea spitalelor şi şcolilor şi la cazarea persoanelor strămutate din cauza războiului.

Mulțumiri pentru România

Viceprim-ministrul Ucrainei, Olha Stefanishyna, a mulţumit României pentru susţinerea acordată, inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană, menţionând că extinderea europeană reprezintă o garanţie de securitate. Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune alături de ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, desfășurate la București în aceste zile.
Olha Stefanishyna a precizat că procesul de aderare trebuie să constituie „o forţă motrice” pentru viitorul Europei. Totodată, pentru Ucraina, procesul de integrare europeană „reprezintă principala garanţie de securitate în realitatea postbelică”.
„În timp ce ne luptăm împotriva agresiunii ruseşti, ne gândim şi la extinderea europeană, ca o garanţie de securitate. După ce am parcurs încă o etapă, ne-am dat seama că nu e suficientă dorinţa politică şi sprijinul politic. Orice dorinţă politică trebuie să fie susţinută de contribuţia sutelor de instituţii din Ucraina. Suntem recunoscători că România ne-a oferit un sprijin deosebit: sprijin tehnic, asistenţă, expertiză. Ne-a ajutat foarte mult, astfel încât să mergem mai departe cu sarcinile noastre. Rămâneţi fără grijă: atâta vreme cât voi spuneţi că sprijiniţi Ucraina, Ucraina nu va fi niciodată în postura de a nu vă împlini aşteptările. Noi vom rezista. Rezistăm, am rezistat şi vom rezista împreună într-o Uniune mai puternică, mai unită”, a spus ea.
Totodată, a mulţumit pentru invitaţia la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, menţionând că Ucraina vrea să îşi „aducă prinosul în recunoaşterea tuturor eforturilor” pe care guvernul de la Bucureşti, dar şi cetăţenii români le-au făcut pentru susţinerea ţării sale.

Moment crucial

„Ne aflăm într-un moment crucial. Avem de-a face cu cel mai crud război de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. (…) Uniunea Europeană a susţinut Ucraina şi Moldova şi crede cu certitudine în viitorul nostru european. Nu ne-am fi putut imagina deloc la începutul anului 2022 un semnal mai puternic care ar fi putut fi transmis ucrainenilor care se luptă acum pentru supravieţuire. A fost foarte important nu doar faptul că putem deveni membri ai UE, ci a fost important pentru că aţi dat dovadă, ca state membre UE, de unitate şi solidaritate, iar Flancul Estic s-a consolidat şi ne-a impus şi nouă obligaţia de a fi mai puternici, mai angajaţi şi mai rezilienţi. Trebuie să dăm dovadă de aceeaşi putere ca şi la începutul războiului, să dăm dovada unui guvern funcţional, în pofida atacurilor militare masive. Asta înseamnă integrare europeană şi avem nevoie să profităm de acest impuls pentru a continua”, a mai spus ea, citată de mass-media regională.
Olha Stefanishyna a subliniat că pentru Ucraina este „foarte importantă” susţinerea arătată de România şi Republica Moldova la nivel european.
„Este foarte important că România a sprijinit mereu prioritizarea sprijinului militar. Salutăm declaraţia de la Berlin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. (…) Implicaţiile fiecărei decizii de sprijinire a Ucrainei sunt enorme. Agresiunea este, din nefericire, foarte vizibilă şi sperăm ca în viitorul apropiat să luăm cuvântul la următoarele reuniuni ale diplomaţilor ucraineni sau diplomaţilor români şi să vorbim despre ce s-a întâmplat; adică să se fi terminat războiul”, a spus ea.

Condiții poloneze

Vicepremierul polonez Wladislaw Kosiniak-Kamysz a declarat miercuri că Ucraina nu va putea fi primită în Uniunea Europeană atât timp cât Varşovia şi Kievul nu soluţionează diferendul lor istoric legat de masacrul de la Volînia comis de naţionaliştii ucraineni în Al Doilea Război Mondial.
Vicepremierul, care este de asemenea ministru al apărării în guvernul premierului Donald Tusk, a subliniat la postul PolSat că „nu vor exista frontiere deschise şi nici schimburi comerciale la nivelul actual (cu Ucraina) dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei”. „Daţi-mi voie să o spun clar: Ucraina nu se va alătura UE dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei”, a insistat el, fără a preciza cum. Deşi Polonia „doreşte ca Ucraina să se dezvolte, nu poate lăsa netratată o rană care nu s-a cicatrizat”, a mai spus Kosiniak-Kamysz, care a calificat masacrul de la Volînia drept „genocid”.

Conflict istoric

„Masacrul de la Volînia”, cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi între anii 1943 şi 1945 în regiunea istorică Galiţia (în prezent parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia.
Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în ciuda alianţei lor actuale în războiul cu Rusia în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător militar ferm al Kievului.
Recent, pe data de 11 iulie, declarată în Polonia zi naţională în memoria victimelor de la Volînia, a fost inaugurat în localitatea Domostawa din sudul Poloniei un monument ce ilustrează copii polonezi traşi în ţeapă de un trident, simbol naţional al Ucrainei, alături de numele localităţilor unde a fost comis masacrul.
În aceeaşi zi, preşedintele polonez Andrzej Duda a dispus proiectarea numelui Volînia pe faţada palatului său prezidenţial şi a dat publicităţii un mesaj în care afirmă că „viitorul trebuie construit pe adevăr”. „Polonezii vor cere mereu o comemorare demnă (…) şi să fie realizate exhumările necesare”, se arată în acelaşi mesaj.
Guvernele de la Kiev şi Varşovia au ajuns în 2022 la un acord ce permitea Poloniei să reia exhumările din gropile comune din vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului declanşat prin invazia rusă pe scară largă.  

Avertisment pentru Armenia

Rusia a avertizat Armenia să nu se alinieze cu Occidentul, exprimându-şi îngrijorarea că Erevanul ar putea urma o cale similară cu cea a Ucrainei după răsturnarea de la putere în 2014 a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, relatează mass-media din statul din Caucazul de Sud.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, deşi Armenia este liberă să îşi aleagă direcţia politică, Moscova doreşte să evite o repetare a schimbării geopolitice observate în Ucraina.
Ca răspuns la răsturnarea lui Ianukovici în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit ocuparea unor părţi din Donbas de către forţele proruse, iar în urmă cu mai bine de doi ani Rusia a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei.
În Caucaz, Rusia a fost mult timp percepută ca o putere ce protejează Armenia. Cu toate acestea, relaţiile dintre cele două ţări s-au răcit recent, pe măsură ce premierul armean Nikol Paşinian îşi îndreaptă ţara către Occident.
Drept urmare, Rusia a stat deoparte în timp ce trupele azere au recăpătat controlul asupra teritoriului azer Karabah.
Cu toate acestea, Dmitri Peskov a subliniat că Rusia consideră încă Armenia un aliat şi doreşte să continue cooperarea cu această ţară caucaziană.

Susținere comună pentru Ucraina

Germania şi Regatul Unit au semnat o declaraţie comună în domeniul apărării în care se angajează să lucreze împreună pentru a consolida industria apărării, a întări securitatea europeană şi a susţine Ucraina în faţa forţelor ruse invadatoare. Declaraţia a fost semnată la Berlin de ministrul apărării german Boris Pistorius şi de noul său omolog britanic John Healey.
Vizita lui Healey la Berlin face parte dintr-un turneu care mai include Franţa, Polonia şi Estonia. Noul executiv de la Londra a promis să dezvolte relaţiile în domeniul apărării cu ţările aliate din Uniunea Europeană.
”Aceste vizite trimit un mesaj clar – acela că securitatea europeană va fi principala prioritate a acestui guvern în domeniul politicii externe şi apărării”, a afirmat John Healey. ”Noua noastră declaraţie privind apărarea între Regatul Unit şi Germania va lansa o nouă relaţie, profundă, în domeniul apărării, construită pe valorile comune ale naţiunilor noastre”, a adăugat ministrul britanic.
Ministerul Apărării britanic a declarat că cele două ţări vor conlucra pentru a combate provocările de securitate, cum sunt cele din spaţiul cibernetic.
Noul premier britanic Keir Starmer a anunţat că vrea ca Londra să-şi dezvolte cooperarea cu aliaţii europeni în domeniul apărării şi al securităţii pentru a sprijini mai bine Ucraina, un mesaj pe care l-a reiterat la summitul de săptămâna trecută al Comunităţii Politice Europene (CPE).