Exporturile de cereale ale Ucrainei au crescut la peste 2,5milioane de tone în sezonul iulie 2023-iunie 2024, în creştere faţă de două milioane de tone în acelaşi moment al sezonului trecut, arată datele publicate luni de Ministerul Agriculturii de la Kiev, relatează mass-media. Exporturile au fost afectate după ce, luna trecută, Rusia a decis să părăsească acordul negociat de ONU care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră, însă datele publicate luni de Ministerul Agriculturii de la Kiev nu oferă cifre detaliate cu privire la situaţia exporturilor după expirarea acordului cu privire la coridoarele maritime.

Mecca cerealelor

Cantităţile totale de cereale pe care Ucraina le-a exportat în sezonul actual includ 1,27 milioane de tone de porumb, 977.000 de tone de grâu şi 329.000 de tone de orz. Comparativ, de la începutul sezonului precedent şi până la data de 6 august 2022, Ucraina a exportat 1,3 milioane tone de porumb, 467.000 de tone de grâu şi 180.000 de tone de orz.

Exporturile pentru întregul sezon 2022/2023 s-au ridicat la 49 de milioane de tone, depăşind exporturile de 48,4 milioane de tone înregistrate în sezonul anterior, relatează mass-media. Majoritatea exporturilor de cereale în sezonul 2022/2023 s-au derulat prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord intermediat de ONU şi Turcia în luna iulie a anului trecut pentru a răspunde la o criză alimentară mondială, agravată de invadarea Ucrainei de către Rusia şi blocada porturilor ucrainene. Rusia a părăsit acest acord la data de 17 iulie pe motiv ca solicitările Moscovei referitoare la relaxarea sancţiunilor impuse pentru exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti nu au fost îndeplinite.

Un mare cultivator şi exportator de cereale, în anul 2022 producţia de cereale a Ucrainei a scăzut până la aproximativ 53 milioane de tone, de la recordul de 86 de milioane de tone înregistrat în anul 2021.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a estimat că în anul calendaristic 2023, producţia de cereale ar putea scădea până la aproximativ 46 de milioane de tone. 

Rute alternative

Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din Uniunea Europeană pentru exporturile sale de cereale, după ce luna trecută Rusia a decis să părăsească acordul internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră, arată o recentă analiză Reuters.

Această situaţia a agravat eforturile Bruxelles-ului de a găsi un echilibru între a ajuta Ucraina cu solicitările formulate de cinci state membre din Europa Centrală şi de Est, printre care se numără şi România, pentru a-şi proteja propriile lor pieţe prin prelungirea embargoului referitor la importurile de cereale din Ucraina, cel puţin până la finele lui 2023. Actualul acord pentru a proteja fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia urmează să expire la 15 septembrie.

Cerealele ucrainene sunt scutite de la taxele vamale din UE, ceea ce le face mai ieftine decât producţia locală. Apropierea Ucrainei şi costurile logistice mari au dus la o explozie fără precedent a exporturilor sale de cereale spre cele cinci state în 2022 şi la începutul lui 2023, creând perturbări pe partea de vânzări, eliminând culturile locale de pe unele pieţe de export, coborând preţurile şi declanşând proteste din partea fermierilor.

Analiza publicată de Reuters arată că importurile de cereale ale Poloniei au crescut de aproape trei ori în 2022 până la 3,27 milioane de tone, dintre care 75% au fost cereale ucrainene, în principal porumb şi grâu. Importurile ridicate au continuat până în luna martie 2023.

România, unul din cei mai mari exportatori de cereale din UE, a importat 3,2 milioane de tone de cereale şi oleaginoase ucrainene până în luna mai, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Înainte de război, importurile României de cereale ucrainene au fost neglijabile.

Surse locale estimează vânzările de cereale ucrainene în România la aproximativ 4,7 milioane de tone, spune că importurile au continuat şi după introducerea embargoului sub forma contractelor existente.

Ungaria importa, anual, 50.000 de tone de cereale şi oleaginoase din Ucraina, înainte de război. În 2022 importurile au explodat până la 2,5 milioane de tone de cereale şi oleaginoase iar în 2023 s-au cifrat la 300.000 de tone până la introducerea embargoului.

În Slovacia, importurile de cereale ucrainene au crescut până la 339.000 de tone în a doua jumătate a anului 2022, o creştere de zece ori faţă de prima jumătate a anului, arată datele oficiale.

Sute de mii de tone

În luna mai a acestui an UE a permis celor cinci state să interzică vânzarea internă de cereale şi oleaginoase din Ucraina până la data de 5 iulie, iniţial, pentru ca ulterior să o prelungească până la 15 septembrie, dar permite în continuare tranzitul cerealelor spre a fi exportate mai departe.

După introducerea embargoului, tranzitul a explodat. Tranzitul grâului din Ucraina via Polonia a urcat la peste 90.000 de tone în luna iunie, de la o cantitate cuprinsă între 43.000 şi 51.000 de tone pe lună în primul trimestru al acestui an. Tranzitul porumbului a urcat la 170.000 de tone în luna iunie de la 50.000-70.000 de tone pe lună în primul trimestru al anului, a informat Ministerul polonez al Agriculturii.

România a livrat aproximativ o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei, de la începutul războiului, prin portul Constanţa, 8,6 milioane de tone în 2022 şi 7,5 milioane de tone în prima jumătate a anului. Volumele au crescut în lunile mai şi iunie, în special via barje pe Dunăre din porturile ucrainene.

În data de 19 iulie, cele cinci ţări au cerut ca embargoul să fie prelungit, cel puţin până la finele anului. Bruxelles-ul va revizui embargoul la începutul lunii septembrie, ţinând cont de cifrele privire recoltele de cereale, capacităţile silozurilor şi situaţia din ţările terţe în termeni de accesul lor la cereale.

Însă aspectul principal va fi viabilitatea economică a rutelor terestre, cunoscute sub denumirea de „Liniile de Solidaritate”.

Ucraina estimează costurile suplimentare ale rutei de tranzit prin UE undeva între 30 şi 40 de dolari pe tonă. Tranzitul terestru via Polonia aduce un plus de 37 de euro pe tonă comparativ cu tranzitul prin portul Constanţa, estimează surse locale, citate de mass-media internaționale.

Speranțe la Ankara

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care depune eforturi pentru restabilirea unui coridor securizat pentru transportul de cereale prin Marea Neagră, speră în continuare că omologul său rus Vladimir Putin va efectua o vizită în Turcia în luna august, conform unei declaraţii citate de mass-media. „Nu există încă o dată precisă, dar ministrul meu de externe şi şeful serviciului de informaţii duc discuţii” în acest sens, le-a declarat Erdogan jurnaliştilor după rugăciunea de vineri într-o moschee din Istanbul. „Cred că această vizită va avea loc în luna august”, a adăugat el.

Turcia a contribuit vara trecută, alături de ONU, la medierea acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră în condiţii de securitate, ceea ce a permis Ucrainei să-şi transporte grânele în pofida războiului, pactul încetând la jumătatea lunii iulie după retragerea Moscovei.

Erdogan a declarat anterior că este de acord cu Rusia cu privire la necesitatea aprovizionării cu hrană a ţărilor africane mai puţin dezvoltate. „Vom transforma cerealele din Marea Neagră în făină şi le vom trimite ţărilor africane sărace şi mai puţin dezvoltate”, a anunţat el, fără a oferi alte detalii.

Într-o convorbire telefonică, preşedintele turc îi ceruse lui Putin să evite orice „escaladare” în conflictul cu Ucraina după bombardamentele ruseşti asupra instalaţiilor portuare ucrainene. În cursul acestei discuţii, Erdogan a insistat asupra ‘importanţei Iniţiativei de la Marea Neagră, pe care o consideră drept o punte către pace’, potrivit cuvintelor preşedinţiei turce.

Dar relaţiile între liderul rus şi turc s-au răcit într-o oarecare măsură după vizita preşedintelui ucrainean la Istanbul în iulie, când Erdogan a apărat intrarea Ucrainei în NATO şi mai ales după ce Volodimir Zelenski a plecat acasă cu cei cinci comandanţi principali ai batalionului ucrainean Azov.

Fără escaladare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să evite orice „escaladare” în conflictul cu Ucraina la Marea Neagră, a anunţat preşedinţia. Șeful statului turc i-a cerut liderului de la Kremlin „să nu ia nicio măsură care să rişte să provoace o escaladare a tensiunilor în războiul dintre Rusia şi Ucraina”.

El a subliniat „importanţa Iniţiativei Mării Negre, pe care o vede ca pe o punte spre pace”, a precizat preşedinţia într-un comunicat, referindu-se la acordul privind cerealele, a cărui prelungire a fost refuzată de Moscova.

Pentru Erdogan, care a fost unul dintre negociatorii şi garanţii acordului cu ONU şi care intenţionează să „continue eforturile” pentru relansarea acordului, „oprirea prelungită a Iniţiativei Mării Negre nu va fi în beneficiul nimănui, iar ţările care au nevoie de cereale şi cu venituri mici vor avea cel mai mult de suferit”.

El a amintit că „preţurile cerealelor au scăzut cu 23% când coridorul era în funcţiune”, între 1 august 2022 şi 17 iulie la miezul nopţii, şi că acestea „au crescut cu 15% în ultimele două săptămâni”.

Atât înainte, cât şi după realegerea sa la sfârşitul lunii mai, Erdogan i-a adresat în mai multe rânduri o invitaţie şefului de la Kremlin. Atacurile cu drone ale Rusiei au avariat recent portul ucrainean Odesa şi, miercuri, infrastructurile portuare ucraineane de la Dunăre, care sunt vitale pentru exporturile de cereale.

Poziție a la russe

Kremlinul şi-a reafirmat anterior poziţia privind acordul asupra transportului de cereale prin Marea Neagră, precizând că este gata să revină „imediat” ce este pusă în aplicare partea pactului care priveşte Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut un comentariu în acest sens la o zi după ce trimisul SUA la ONU a spus că ar exista „indicii” că Rusia ar putea fi interesată să se întoarcă la discuţiile cu privire la acest acord, care a permis Ucrainei să exporte cereale pe mare timp de un an.

Moscova s-a retras din acest acord luna trecută, pe motiv că comunitatea internaţională nu a reuşit să asigure ca Rusia să poată de asemenea să-şi exporte liber cerealele şi îngrăşămintele ca parte a respectivului pact. Întrebat despre acest subiect, Peskov a răspuns:” Rusia – şi preşedintele Putin a spus asta deja de 100 de ori – este gata să revină imediat la acordul propriu-zis, doar că acordul trebuie să fie pus în aplicare în partea care priveşte Federaţia Rusă. Până acum, după cum ştiţi, acest lucru nu s-a făcut”.

„Occidentul a impus sancţiuni împotriva Rusiei fără să ţină cont de nevoile de hrană ale comunităţii mondiale, iar secretariatul general al ONU este foarte conştient de asta”, a adăugat el.

Exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei nu fac obiectul sancţiunilor occidentale, dar Moscova susţine că restricţiile în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor, de ordin logistic şi de asigurare reprezintă un impediment pentru transporturi.

Acordul a avut drept scop atenuarea unei crize alimentare globale, iar preţul la cereale a crescut din când Moscova nu a mai prelungit acordul la 17 iulie. Atât Ucraina, cât şi Rusia sunt principalii exportatori de cereale pe plan mondial. Aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate în perioada în care a funcţionat acordul prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră, în pofida invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022.

Atacuri armate

Atacurile întreprinse de Rusia cu ajutorul dronelor au provocat pagube importante unor instalaţii portuare ucrainene de la Dunăre, infrastructuri devenite cruciale pentru exportul de cereale.

Liderul turc a subliniat, de asemenea, că nu trebuie să se ia nicio măsură care să ducă la creşterea tensiunii în războiul ruso-ucrainean, un apel care survine în urma atacului rusesc care nu a provocat victime, dar care a produs pagube la un siloz de cereale din Izmail, un port de la graniţa cu România, ţară membră NATO. Erdogan a insistat că suspendarea în continuare a acordului privind exportul de cereale pentru o perioadă lungă de timp nu ar aduce beneficii nimănui şi ar dăuna în special ţărilor cu venituri mici, care au nevoie să importe cereale.

El a reamintit că, după ce acordul a început să fie pus în aplicare în iulie anul trecut, preţul mondial al cerealelor a scăzut cu 23%, iar în ultimele două săptămâni, când pactul a încetat, a crescut din nou cu 15%. Preşedintele turc a adăugat că va continua eforturile diplomatice intense pentru reluarea acestui acord.

Putin a răspuns că prelungirea pactului privind exportul de cereale nu are sens din cauza „lipsei totale de progres” în ceea ce priveşte implementarea măsurilor proruse incluse în acord, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Vladimir Putin i-a cerut sprijinul lui Erdogan pentru exportul de cereale ruseşti, reiterându-şi în acelaşi timp refuzul de a relansa acordul cu Ucraina, a mai indicat Kremlinul.

Moscova s-a plâns că, deşi exportul de cereale şi îngrăşăminte ruseşti a fost inclus în acord, navele sale au întâmpinat dificultăţi enorme în utilizarea porturilor europene sau a sistemului bancar, din cauza sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

De când Rusia a suspendat acordul de export de cereale, care a permis operarea a trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Izmail, un port fluvial pe Dunăre, situat la aproape 100 de kilometri de mare, dar potrivit pentru navele mari de marfă, a devenit cea mai importantă poartă comercială a Ucrainei.

Aproximativ 100 de nave îşi aşteaptă rândul în apele româneşti ale Mării Negre la gurile Dunării şi peste 50 navighează pe fluviu sau sunt acostate în docurile din Izmail.

Procurorul general al Ucrainei a menţionat într-un comunicat că au fost lovite „instalaţii portuare şi infrastructura industrială de la Dunăre”, fiind avariate un elevator, hambare de cereale, clădiri administrative şi depozite.

„Atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii civile ucrainene de la Dunăre, în apropierea României, sunt inacceptabile”, a reacţionat miercuri preşedintele român Klaus Iohannis pe Twitter, reţeaua de social media redenumită recent „X”, denunţând „crime de război”. Înainte de a ataca porturile de la Dunăre, forţele ruse au lovit în ultimele săptămâni porturile ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa, de unde erau exportate anterior cerealele ucrainene.

Ultimatum polonez

Autorităţile poloneze au prezentat Comisiei Europene o estimare de cost, în valoare de un miliard de euro, pentru investiţiile necesare a fi făcute în infrastructură astfel încât Varşovia să poată majora tranzitul de cereale şi alte produse agro-alimentare ucrainene via graniţa dintre Polonia şi Ucraina, a declarat o sursă europeană pentru mass-media europeană.

În urmă cu câteva luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va furniza fonduri în scopul creşterii tranzitului cerealelor din Ucraina, dar nu a venit şi cu detalii concrete. Potrivit agenţiei de presă PAP, oficialii polonezi au prezentat Bruxelles-ului o estimare a costurilor pentru investiţiile necesare.

Autorităţile poloneze susţin că au nevoie de aproximativ 500 de milioane de euro pentru a moderniza actualele puncte de trecere a frontierei pentru camioane de la Dorohusk-Jagodzin, Hrebenne-Rawa Ruska şi Korczowa-Krakowiec, precum şi infrastructura feroviară din oraşul Przemysl, amplasat la frontiera Poloniei cu Ucraina. Alte 500 de milioane de euro ar urma să fie alocate pentru modernizarea legăturilor feroviare de la frontiera între Polonia şi Ucraina, construcţia de noi terminale pentru camioane şi construirea de puncte de control vamal.

Informaţiile publicate de mass-media au fost confirmate de ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sados. „De un an şi jumătate, dorim să creştem tranzitul de cereale ucrainene spre ţările terţe, în special spre Africa. Totuşi, asta necesită investiţii şi am trimis solicitări repetate către Comisia Europeană să majoreze capacitatea infrastructurii”, a spus Andrzej Sados.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole. Măsurile au fost în vigoare, iniţial, până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.