Firma de stat SPP, operatorul rețelei de gazoducte din Slovacia, a început să importe gaze naturale rusești via conducta TurkStream de la 1 februarie, iar livrările sunt așteptate să se dubleze începând din luna aprilie, a declarat președintele SPP, Vojtech Ferencz pentru presa locală. SPP nu are de gând să pună capăt contractului existent cu grupul rus Gazprom, care expiră în 2034, a mai spus Vojtech Ferencz pentru portalul de știri Dennik N.

Războiul gazelor

Exporturile de gaze naturale rusești via conductele din perioada sovietică, care trec prin Ucraina, au fost oprite la 1 ianuarie 2025, după ce autoritățile de la Kiev au refuzat să reînnoiască un acord de tranzit cu Moscova.
Atât Slovacia cât și Ungaria au făcut presiuni pentru reluarea livrărilor de gaze rusești. Premierul slovac, Robert Fico, a declarat luna trecută că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promis Slovaciei că grupul Gazprom va găsi o rută alternativă pentru a livra cantitățile de gaze prevăzute în contract.
Rusia și Turcia au lansat în mod oficial gazoductul TurkStream, cu o capacitate de 31,5 miliarde metri cubi pe an, în luna ianuarie 2020. Această conductă transportă gazele naturale rusești spre țările din sudul Europei via Marea Neagră și Turcia.

Opțiune turcă

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat anterior că negociază cu omologul său rus Vladimir Putin exportul de gaz rusesc în Slovacia printr gazoductul TurkStream, în urma deciziei Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc către Europa. ‘De când Ucraina a întrerupt gazul către Slovacia, am spus că vom lua măsuri și am vorbit cu Putin despre nevoile de gaze ale Slovaciei’, a declarat Erdogan la o conferință de presă comună cu premierul slovac Robert Fico, aflat anterior într-o vizită oficială la Ankara.
Premierul slovac a afirmat anterior că a primit din partea președintelui rus Vladimir Putin asigurări că Rusia va livra în continuare gaz Slovaciei pe o rută alternativă, prin gazoductul TurkStream împreună cu extensia acestuia, Balkan Stream.
Dar capacitatea acestor conducte este limitată și costurile de transport sunt mai mari, prin urmare soluția nu mulțumește Slovacia, care amenință Ucraina cu sistarea livrării de energie electrică și a ajutoarelor destinate refugiaților ucraineni dacă Kievul nu restabilește tranzitul gazului rusesc.
Fico i-a mulțumit lui Erdogan pentru că i-a sugerat această opțiune și pentru că se află în contact cu Rusia, amintind că este necesar să se ajungă la un acord cu Moscova pentru creșterea fluxului de gaz. ‘Negociem, nu știm dacă se va ajunge la un acord, dar nu există nicio lege europeană care să-l împiedice’, a insistat premierul slovac.

Atac cu drone

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avut ulterior o convorbire telefonică cu omologul său turc Hakan Fidan, a anunțat recent președinția rusă, după ce Ucraina a atacat cu drone pe teritoriul rus o stație de comprimare a gazoductului TurkStream, atac descris de Rusia drept un act de ‘terorism energetic’. Rusia a asigurat că gazoductul prin care furnizează gaz Turciei și Europei funcționează normal, dar fragmente din dronele ucrainene doborâte au provocat ‘pagube nesemnificative’ unei clădiri și echipamentului stației de comprimare.
‘Pe 11 ianuarie 2025, regimul de la Kiev, cu obiectivul de opri furnizarea de gaz țărilor europene, a încercat să atace cu nouă drone infrastructura stației de comprimare Ruskaia în satul Gai-Kodzor (în regiunea Kranodar), care pompează gaz prin TurkStream’, a semnalat luni mai devreme Ministerul rus al Apărării, care susține că toate cele nouă drone au fost doborâte.

Acuzații dure

Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de mass-media internațională, acest atac ‘este în esență continuarea politicii de terorism energetic la care Kievul recurge’ sub tutela ‘prietenilor săi de peste Ocean’, o referire la SUA. El a amintit în acest context de sabotajul asupra conductelor Nord Stream în Marea Baltică și de refuzul Kievului de a prelungi de la 1 ianuarie acordul cu compania rusă Gazprom pentru livrarea de gaz rusesc către Europa prin conductele de pe teritoriul Ucrainei.
‘Toate acestea sunt în folosul Statelor Unite, întrucât își pot crește considerabil livrările de gaz lichefiat către piețele europene. Iar acest gaz se vinde la prețuri foarte mari’, a mai remarcat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.
‘Ministrul nostru de externe (Serghei) Lavrov a discutat duminică despre aceasta (despre atacul ucrainean n.red) cu omologul său turc Hakan Fidan. Directorul executiv al Gazprom, (Alexei) Miller a discutat de asemenea cu omologul său din compania turcă Botas. A vorbit, de fapt, despre pericolul critic al unor astfel de acte teroriste ale regimului de la Kiev’, a mai spus Dmitri Peskov.

Gazoduct strategic

Gazoductul TurkStream a fost inaugurat în urmă cu cinci ani și unește prin Marea Neagră localitatea rusă Anapa cu cea turcă Kiyikoy, de unde aprovizionează Turcia și Europa. Acest gazoduct a devenit esențial după ce Ucraina a oprit de la 1 ianuarie tranzitului gazului rusesc către Europa.

Proiectul a fost lansat de Gazprom (compania energetică de stat a Rusiei) în parteneriat cu BOTAŞ (compania de stat pentru transportul gazelor din Turcia), ca parte a eforturilor Rusiei de a-și diversifica rutele de export și de a evita rutele de tranzit tradiționale prin Ucraina.

Punctul de plecare este stația compresoare Russkaya, lângă Anapa (Rusia), iar conducta traversează Marea Neagră și ajunge în Turcia, lângă localitatea Kıyıköy (regiunea Tracia). Din Kıyıköy, gazul este distribuit către rețeaua internă a Turciei și mai departe spre țări din sud-estul Europei.

Proiectat să transporte aproximativ 31,5 miliarde metri cubi (bcm) de gaze pe an, împărțiți pe două linii a câte 15,75 bcm fiecare. Prima linie este destinată necesarului de consum al Turciei, iar a doua linie (TurkStream 2) se extinde spre Europa de Sud-Est (Bulgaria, Serbia, Ungaria etc.).

Scop și context geopolitic

Rusia urmărește să-și reducă dependența de tranzitul prin Ucraina, în contextul tensiunilor politice și conflictelor din ultimii ani prin diversificarea rutelor de export:

Turcia, în căutare de securitate energetică, caută să-și asigure surse stabile de aprovizionare cu gaze și să își consolideze poziția de nod energetic regional. Având control asupra unor rute directe, Moscova își menține influența în Europa de Sud-Est, iar Ankara își întărește rolul strategic între producătorii din Est și consumatorii din Vest.

Conducta a fost inaugurată oficial în ianuarie 2020, iar impact economic și politic a fost enorm. Pentru Turcia asigură o sursă importantă de energie, potențial mai stabilă și la prețuri negociate direct cu Gazprom. De asemenea, Turcia beneficiază de taxe de tranzit și de o poziție consolidată ca hub energetic regional.

Pentru țările din Balcani reprezintă o diversificare a aprovizionării cu gaze naturale, însă le poate face și mai dependente de Rusia, dacă nu există surse alternative (cum ar fi gazul lichefiat sau conductele provenind din Azerbaidjan ori alte regiuni).

Pentru Rusia scade riscul de întreruperi de tranzit prin Ucraina și întărește relațiile bilaterale cu Turcia și alte state care cumpără gaz prin această rută. Totodată, subliniază nevoia Uniunii Europene de a găsi alternative și de a-și consolida propriile surse de energie sau rute de aprovizionare pentru a evita o dependență majoră de Gazprom.

TurkStream este unul dintre proiectele energetice majore care modifică harta aprovizionării cu gaze naturale în Europa de Sud-Est. A devenit operațional într-un context geopolitic marcat de tensiuni între Rusia și Ucraina, accentuând importanța Turciei ca punte energetică între Est și Vest, dar și influența Moscovei în regiune.